Nafea ia pahono i te aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai?
“E au mau here e, i na reira te Atua i te aroharaa mai ia tatou nei, ia aroha atoa tatou ia tatou iho e tia ˈi.” — IOANE 1, 4:11.
1, 2. Nafea tatou e nehenehe ai e pahono i te mau tapao aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai?
O IEHOVA te faahohoˈaraa mau o te aroha. Ua horoa mai te tumu parau na mua ˈtu i te hoê manaˈo no nia i te mau faaiteraa e rave rahi o taua aroha ra. Ua tapao atoa tatou e mea nafea to Mose, to Davida e to Iesu pahonoraa i taua mau tapao o te aroha ra ma te ore e imi i to ratou iho maitai. Eita anei e tia i te mau Ite no Iehova atoa ia hinaaro e pee i taua mau taata ra? Oia mau!
2 Nafea tatou e nehenehe ai e pahono i te mau tapao aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai? Na mua roa, ma te tuu i te Atua i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa e ma te here ia ˈna ma to tatou mafatu atoa, to tatou nephe atoa, to tatou feruriraa atoa e to tatou puai atoa (Mareko 12:29, 30). Na roto i te tahi atu mau parau, e tia ia tatou ia huri tia ˈtu i nia i te Atua, e ia atuatu i te mau taairaa piri roa e te mahanahana e o ˈna. Te vai ra anei ia tatou i te hinaaro e paraparau atu i to tatou Metua i te raˈi ra, e e pure ia ˈna? Te pure tamau ra anei tatou ia ˈna ma te tuutuu ore, aore ra te faatae noa ˈtu nei tatou i ta tatou mau pure ma te vitiviti? E i te tahi taime, e aita roa ˈtu anei ta tatou e taime no te pure (Roma 12:12; Tesalonia 1, 5:17)? Te haafaufaa ra anei tatou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa atoa, ma te haapapu e maoti o ˈna i maitai ai ta tatou mau ohipa (Korinetia 1, 3:7; 4:7)? E i te pae hopea, hoê â anei to tatou huru feruriraa i to te papai salamo o tei faahiti, ma te parau atu i te Atua, e: “Taihitu a ˈu haamaitairaa ia oe i te mahana hoê.” — Salamo 119:164.
3. I roto i te mau taime faaanaanataeraa e te tahi atu mau kerisetiano, nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te pahono nei tatou i te aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai?
3 E nehenehe te mau taime faaanaanataeraa e to tatou mau hoa e faaite e mai te peu e te pahono ra anei tatou i te aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai. Te paraparau ra anei tatou no nia i te mau tumu parau no te mau mahana atoa aore ra no nia i te mau tumu parau i te pae varua? Eita iho â tatou e faariro i to tatou mau taime farereiraa e te tahi atu mau kerisetiano ei mau haapiiraa bibilia hohonu; teie râ, e nehenehe paha tatou e faaô mai i te tahi mau manaˈo i te pae varua i roto i ta tatou mau aparauraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei e faahiti i te hoê ohipa i tupu i roto i te pororaa, e faataa i te hoê irava bibilia ta tatou e au taa ê nei, e faatia e nafea tatou i riro mai ai ei Ite no Iehova, aore ra e paraparau no nia i te aupururaa î i te aroha e no nia i te mau haamaitairaa ta Iehova e horoa nei na tatou?
4. Mai te peu e ua inoino tatou no te mea e aita te tahi hopoia i horoahia mai na tatou i roto i te faanahonahoraa a te Atua, e tia ia tatou ia feruri i te aha?
4 Te tahi atu tupuraa i roto i te oraraa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia ite e te taa papu mau ra anei ia tatou i te aroha o te Atua, ia ore anaˈe ïa e horoahia mai na tatou i te hoê hopoia i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Eaha ïa to tatou huru? Mai te peu e o te faahanahanaraa ia Iehova ta tatou tapitapiraa matamua, e farii ïa tatou ma te papu e e faahanahana-atoa-hia o Iehova noa ˈtu e o vai te taata tei maitihia no taua hopoia ra (hiˈo Luka 9:48). Mai te peu râ e e tapitapi rahi roa tatou no to tatou iho maitai aore ra eaha ta vetahi e manaˈo ra no tatou, e inoino roa ïa tatou e ia tuu-anaˈe-hia tatou i te hiti, mai ta tatou e manaˈo ra. Eiaha e moehia ia tatou e te here nei o Iehova ia tatou. Peneiaˈe e ua ite o ˈna e, i teie taime, mea teimaha roa no tatou tera aore ra tera hopoia i roto i ta ˈna faanahonahoraa. Peneiaˈe e te haamaitai rahi nei oia ia tatou i roto i te tahi atu mau tuhaa, e e tia i taua mau tapao ra o to ˈna aroha ia tauturu ia tatou ia tapea noa mai i to tatou aifaitoraa i te pae varua. — Maseli 10:22.
Ia au tatou i te parau-tia e ia riri ia tatou i te haavahavaharaa i te ture
5. Eaha te mana o te aroha o te Atua i nia i to tatou haerea?
5 E tia i te aroha ta te Atua e faaite nei ia tatou ia turai ia tatou ia pee i te hiˈoraa o te Mesia, o tei here i te parau-tia e o tei riri i te haavahavaharaa i te ture (Hebera 1:9). Oia mau, ua faaite o Iesu i taua mau huru ra ma te tia mau, o tei nia roa ïa i ta tatou e nehenehe e rave. Teie nei râ, e nehenehe tatou e haamau ei tapao na tatou te riroraa ei taata moˈa, ei taata maitai e te faatura i te mau ture, mai ta to tatou huru taata tia ore e faatia nei ia tatou. No te na reira, e tia ia tatou eiaha noa ia haapii i te here i te mea tia e i te mea maitai, ia atuatu atoa râ i te riri, te patoiraa, te faufauraa no te ohipa ino. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia riaria i te ino; ia ati atu i te maitai.” (Roma 12:9). “Ia riaria”, e faahitiraa parau puai mau teie; e tano no te hoê mea e “faatupu i te faufau”. — Le Robert.
6. Eaha te parururaa e vai ra ia tatou no te mau tamataraa i tuuhia mai i mua ia tatou e te ao nei, e to tatou tino hara e te Diabolo?
6 Eaha te parururaa e vai ra ia tatou no te patoi atu i te mau tamataraa i tuuhia i mua ia tatou e te ao nei, e to tatou tino taata tia ore e te Diabolo? O to tatou ïa haapao maitai i te Atua ra o Iehova, o te horoa mai ra i teie faaueraa e: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Maseli 27:11). Oia mau, e turai to tatou haapao maitai ia Iehova ia ohipa ma te paari, ma te riri i te mea ta ˈna e riri ra. Hau atu, noa ˈtu e ua riro te manaˈo no te ofati i te hoê ture a te Atua ei mea maitai e e faatupu te reira i roto ia tatou i te hoê manaˈo anaanatae mau, e tia ia tatou ia parau ia tatou iho e ia parau faahou e aita hoê aˈe faufaa to te hoê ohipa mai te reira te huru (Galatia 6:7, 8). Mai ta te Ieremia 17:9 e faahaamanaˈo ra ia tatou, e mafatu haavare to te taata, te taiva e te faahema. Oia mau, mea au roa na te mafatu o te kerisetiano i te mea nehenehe, te mea maitai e te mea viivii ore; teie râ, i te tahi taime, e turai to ˈna mau huru taata tia ore ia ˈna ia hinaaro atoa i te ino. Mai te mafatu o te mau ati Iseraela, o tei haamori ia Iehova, aita râ i hinaaro e haamou i te mau “vahi teitei” i reira ratou i pûpû atu ai i te mau tusia na te mau idolo, e nehenehe atoa to tatou mafatu e riro ei mafatu miimii e te haavarevare (Te mau Arii 1, 22:43; Deuteronomi 12:2). No reira, i te tahi taime, e nehenehe to tatou mafatu tia ore e imi i te tahi mau hororaa no te aratai ia tatou i nia o te eˈa o te tamataraa; e nehenehe oia e tamata i te faaiti i te inoraa o te ohipa tia ore o ta tatou e opua ra e rave; aore ra e nehenehe oia e tamata i te faatiaturi ia tatou e te faautuaraa e noaa mai, no te hoê noa ïa taime.
7. No te aha e tia ia tatou ia patoi atu i te hinaaro i te mea ino?
7 No to tatou mauruuru no te aroha o te Atua, e tia ia tatou ia ore roa ˈtu e hinaaro i te mea ino; ei hiˈoraa, noa ˈtu e e taata taa noa tatou aore ra e taata faaipoipo, e tia ia tatou ia haapao ia ore roa e topa ˈtu i roto i te peu viivii i te pae morare. Pinepine atu â i ta tatou e manaˈo ra, te mea e haamata na roto i te hoê noa faahinaaroraa e ere roa ˈtu i te mea ino i rotopu e piti na kerisetiano, e nehenehe te reira e riro ei hinaaro uˈana o te aratai i taua na kerisetiano ra i roto i te faaohiparaa i te hara e e faahopea ˈtu ai i to raua tiavaruraa. Ua atea ê atoa te tahi mau matahiapo i nia i taua mau eˈa ra, e tia hoi ia ratou ia riro ei feia hapa ore e ei mau hiˈoraa no te nǎnǎ. — Hiˈo Te mau Arii 1, 15:4, 5.
8. Eaha te hiˈoraa o tei riro hoi ei faaararaa ta te aposetolo e horoa mai nei; e nafea tatou e nehenehe ai e faahohoˈa i ta tatou huru tupuraa?
8 E hiˈopoa anaˈe na i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo, i roto hoi i te tahi atu mau haamaitairaa, ua roaa ia ˈna te tahi mau orama e te tahi mau mana tei hau ê i ta te taata, e ua papai aˈera oia i raro aˈe i te faauruaraa a te Atua. No te aro ma te manuïa i to ˈna mau hinaaro tia ore, e tia ia ˈna ia moto i to ˈna tino, ia haavî ia ˈna. E nehenehe anei ta tatou e faaiti i te rave i te reira (Roma 7:15-25; Korinetia 1, 9:27)? Mai te huru ra ïa e tei roto tatou i te hoê poti e mea puai mau hoi te ô pape, e te aratai nei ia tatou i te hoê toparaa pape. Ia ore tatou ia paremo, e tia ia tatou ia hoe ma te aro i te ô pape, e te reira ma to tatou mau puai atoa. Peneiaˈe e eita tatou e ite ra e te haere nei tatou i mua, tera râ, mai te peu e te rave nei tatou i te mau tutavaraa itoito mau, e ape ïa tatou i te toparaa o te haapohe ia tatou. Ma te papu, e tia i te aroha ta te Atua e faaite nei no tatou ia turai ia tatou ia faatupu i te mau tutavaraa itoito mau no te riri i te parau-tia ore e ia au i te parau-tia, ia ore tatou ia taiva ˈtu ia ˈna.
Ia faaite na tatou i te aroha autaeae
9. Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Ioane e horoa nei no nia i te here tei tia ia tatou ia faaite i to tatou mau taeae?
9 E tia atoa i te aroha ta te Atua e faaite nei no tatou ia turai ia tatou ia here i to tatou mau taeae, mai ia Iesu Mesia e here ra i ta ˈna mau pǐpǐ (Ioane 13:1). Ua papai te aposetolo Ioane no taua parau ra e: “O te aroha mau teie, e ere râ e na tatou i aroha ˈtu i te Atua, oia râ tei aroha mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara. E au mau here e, i na reira te Atua i te aroharaa mai ia tatou nei, ia aroha atoa tatou ia tatou iho e tia ˈi.” (Ioane 1, 4:10, 11). Aita anei o Iesu i parau e e itehia ta ˈna mau pǐpǐ mau na roto i te aroha ta ratou e faaite i rotopu ia ratou? — Ioane 13:34, 35.
10, 11. Eaha vetahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou aroha autaeae?
10 Ua ite tatou e e tia i te mau kerisetiano ia faaite i te aroha autaeae; e ere râ i te mea faufaa ore ia haamanaˈo i te mau ravea huru rau ta tatou e nehenehe e faaohipa no te faaite, mai te Mesia, i teie aroha te tahi i te tahi. Mea taa ê tatou i te tahi i te pae no te iri, no te nunaa, no te haapiiraa, no te iho tumu, e no te faito i te pae totiale; te tauturu nei te aroha ia tatou ia na nia ˈtu i taua mau taa-ê-raa ra. Hau atu, e turai to tatou aroha autaeae ia haere i te mau putuputuraa. No te mea e te here mau nei tatou i to tatou mau taeae, eita te hoê mahana rumaruma aore ra te hoê noa maˈi rii e faaere ia tatou i te oaoa ia farerei i to tatou mau taeae, e ia horoa i te mau faaitoitoraa te tahi e te tahi (Roma 1:11, 12). Hau atu, e turai te aroha autaeae ia tatou ia faaineine maitai no ta tatou mau putuputuraa e ia faaoraora maite i te reira, no te faaitoito te tahi e te tahi i te aroha e i te mau ohipa maitatai ra. — Hebera 10:23-25.
11 E nehenehe anei ta tatou e tauturu i to tatou mau taeae i roto i te pororaa? Ua itehia, i taua pae ra, e e faaau pinepine te tahi mau matahiapo e mau tavini tauturu no te pororaa i rotopu noa ia ratou aore ra e haere ratou anaˈe iho, inaha hoi e nehenehe ta ratou, ma te faaineine na mua ˈˈe, e titau atu i te tahi mau taata poro i te Basileia o te hinaaro mau nei i te tauturu, ia apiti atu e o ratou i roto i te taviniraa. E tataipiti te haamaitairaa e roaa mai i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu o te faaite ra i to ratou aroha na roto i taua huru ra, i roto i ta ratou ohipa pororaa. Hau atu, no te aha e ore ai e afai i te hoê taata poro apî na muri ia tatou ia haere anaˈe tatou e aratai i te hoê haapiiraa bibilia i te hoê utuafare? — Roma 15:1, 2.
12. Nafea ia taa i te Ioane 1, 3:16-18?
12 E turai atoa te aroha ia tatou ia tauturu i to tatou mau hoa i roto i te fifi. Ua papai te aposetolo Ioane e: “O te mea teie i ite ai tatou i te aroha, oia i horoa i to ˈna iho ora no tatou: e ia horoa atoa tatou i to tatou ora no te mau taeae e tia ˈi. O te taata râ tei ia ˈna te taoˈa o teie nei ao, e ite atura oia i tana taeae i te atiraa, pipiri atura to ˈna aau ia ˈna, teihea te hinaaro i te Atua i te parahiraa i roto ia ˈna? E au mau tamarii ra, eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.” (Ioane 1, 3:16-18). I teie mahana, eita paha e anihia ia tatou ia horoa i to tatou ora no to tatou mau hoa, teie nei râ, i te tahi mau taime, e nehenehe tatou e faaite i to tatou here no ratou na roto i te tahi atu mau ravea, eiaha noa na roto i to tatou arero, oia hoi ma te parau noa, na roto atoa râ i te mau ohipa. Aita e vahi ino ia here i to tatou mau taeae na roto i te mau parau, teie nei râ, ia fifi anaˈe ratou, aita ïa ta to tatou here e otia. Te faahitiraa a Iesu “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai”, e faaohipa-atoa-hia no te tauturu i te pae materia. — Ohipa 20:35.
13. a) A horoa mai na i te tahi mau parau mau tumu ta tatou i haapii maoti te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova. b) Eaha te faahitiraa tano maitai ta Charles Taze Russell i horoa?
13 E nehenehe atoa tatou e faaite i te aroha i to tatou mau taeae e e vai ra ta ratou hopoia i roto i te amuiraa aore ra i roto i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova i roto i te ao taatoa nei. Ei hiˈoraa, e tia ia tatou ia taai maite atu i te “tavini haapao maitai e te paari”. (Mataio 24:45-47.) Ia farii tatou e, noa ˈtu eaha te taime ta tatou i rave no te taio i te Bibilia, aita roa ˈtu tatou i nehenehe noa ˈˈe e ite tatou anaˈe iho i te parau mau no nia ia Iehova, ta ˈna mau opuaraa, ta ˈna mau ateributi, te auraa e te faufaaraa o to ˈna iˈoa, te Basileia, te hoo i horoahia e Iesu, te taa-ê-raa i rotopu i te faanahonahoraa a te Atua e ta Satani, aore ra e taa e no te aha te Atua i faatia ˈi i te ino. O te reira ïa ta Charles Taze Russell, peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, i papai i te matahiti 1914: “E ere anei tatou i te hoê nunaa haamaitaihia e te oaoa? E ere anei to tatou Atua i te hoê Atua haapao maitai? Mai te peu e ua ite outou i te hoê mea maitai aˈe, eiaha e tapea ia outou. Mai te peu râ e te vai ra te hoê i rotopu ia outou o te ite i te mea maitai aˈe, te tiaturi nei matou e e parau mai oia. Matou râ, aita matou i ite i te hoê mea maitai aˈe — aita roa ˈtu te hoê aˈe mea e tuea ra — i te mea o ta matou i ite i roto i te Parau a te Atua. (...) E ere te mau parau i te mea puai maitai no te faaite i te hau, te oaoa e te mau haamaitairaa ta te hoê ite maramarama no nia i te Atua mau i tuu mai i roto i to matou mafatu e i roto i to matou oraraa. E haamâha roa te Faatiaraa no nia i te Paari, te Parau-tia, te Puai e te Aroha o te Atua, i te mau hinaaro o to matou feruriraa e o to matou mafatu. Eita matou e haere e paimi atea atu â. Aita matou e hinaaro i te tahi atu mea maoti te roaaraa mai te hoê taa-maite-raa maramarama atu â no nia i taua Faatiaraa faahiahia mau.” (Te Pare Tiairaa, 15 no titema 1914, api 377, 378, beretane). Auê ïa parau mau i roto i teie mau reni i papai-maitai-hia!
Ta tatou taviniraa i te feia no rapae mai
14. No te aroha ta te Atua i faaite noa mai no tatou, eaha ïa to tatou huru i nia i te feia e ere no roto i te amuiraa?
14 E tia i te aroha ta te Atua i haapapu noa mai no tatou, ia turai ia tatou ia faaohipa i te aroha i te taata-tupu, i te feia e ere no roto i te amuiraa. Nafea ïa? Ia au i te mau huru tupuraa, na roto i te tautururaa ia ratou i te pae materia. Teie râ, e mea faufaa aˈe te reira, e nehenehe tatou e faaite i te aroha i te taata-tupu na roto i te faaiteraa ˈtu na pihai iho ia tatou i te parau apî maitai o te Basileia e ma te tauturu i te feia e here ra i te parau-tia ia riro ei pǐpǐ no Iesu Mesia. Te apiti tamau ra anei tatou i te taviniraa i mua i te huiraatira, aore ra mea haapao ore roa tatou i roto i taua tuhaa ra? Ua riro anei taua huru taviniraa ra no tatou ei peu o te na-nia-iho-noa-hia aore ra ei taviniraa taipe noa? Aore ra na te aroha i te taata-tupu e turai mau ra anei ia tatou? Te taa atoa ra anei tatou i te huru o vetahi pae? Te faaoromai ra anei tatou i mua i te mau taata: te vaiiho ra anei tatou ia ratou ia faaite mai i to ratou manaˈo? Hau atu â, te faaitoito ra anei tatou ia ratou ia faaite mai i to ratou manaˈo? No reira, maoti i te paraparau noa tatou anaˈe iho, no te mea e te aroha nei tatou i to tatou taata-tupu, ia faaroo anaˈe tatou i te mau taata ta tatou e farerei nei i roto i ta tatou taviniraa e ia faatupu anaˈe tatou i te mau aparauraa au maitai, o te nehenehe e horoa mai i te hoê hotu.
15. a) No te aha te parau ra “pororaa ma te faanaho-ore-hia” i te mea tano aˈe i te parau ra “pororaa manaˈo-ore-hia”? b) No te aha e tia ia tatou ia haafaufaa i te mau taime atoa no te horoa i te faaiteraa ma te faanaho-ore-hia e te amuiraa?
15 Ua ineine anei tatou i te haafaufaa i te mau taime atoa no te horoa i te faaiteraa faanaho-ore-hia e te amuiraa? Ia tapao na tatou e e ere te reira i te hoê ohipa i ravehia ma te ore i faaineinehia aore ra e ua iti to ˈna faufaa, o ta tatou e rave ‘i te tahi noa taime’. Mea faufaa roa te faaiteraa faanaho-ore-hia e te amuiraa; no reira, no to tatou here i to tatou taata-tupu, e tia ia tatou ia hinaaro mau e apiti atu i taua taviniraa ra, ma te imi i te mau tumu no te aparauraa. Hau atu, e pinepine taua ohipa ra i te hotu mai. A vai ai oia i te pae apatoerau no te fenua Italia, i reira i tupu ai te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova, ua haere te hoê kerisetiano i roto i te hoê vahi hamaniraa pereoo no te taui i te hoê mori o to ˈna pereoo. I te taime oia a tiai noa ˈi, ua horoa oia i te faaiteraa i te mau taata e vai ra i reira e ua horoa oia na ratou i te hoê api parau titauraa no te oreroraa parau huiraatira no te sabati. I te hoê tairururaa e haaputuputu i te mau tia no te mau fenua atoa o tei tupu i Roma, i te matahiti i muri iho, ua haere mai te hoê kerisetiano ta ˈna i ore roa ˈtu i matau, e aroha ia ˈna ma te mahanahana mau. O vai ïa taua taata ra? O te hoê ïa o te mau taata ta ˈna i horoa ˈtu i te hoê api parau titauraa i te vahi hamaniraa pereoo i te matahiti i mairi aˈenei! Ua haere taua taata ra e faaroo i te oreroraa parau huiraatira e ua ani aˈera ia haapii i te Bibilia. I teie nei, ua riro ta ˈna vahine e o ˈna iho ei Ite no Iehova. Ma te papu maitai, e nehenehe te pororaa ma te faanaho-ore-hia e te amuiraa e horoa mai e rave rahi mau oaoaraa!
Ia tamau â tatou i te pahono i te aroha o te Atua
16. Eaha te mau uiraa tei tano ia tatou ia aniani?
16 Ma te feaa ore, ua horoa mai o Iehova e rave rahi mau tapao aroha i ta ˈna mau poieteraa. Mai ta tatou i ite, te horoa nei te mau Papai e rave rahi mau hiˈoraa nehenehe roa o te mau taata o tei pahono i te mau tapao aroha o te Atua ma te ore e imi i to ratou iho maitai. No reira te papai salamo i parau ai i raro aˈe i te faauruaraa a te Atua e: “Ia haamaitai hoi ratou ia Iehova i to ˈna ra aroha, e te ohipa ravea taa ê na ˈna i te tamarii a te taata nei.” (Salamo 107:8, 15, 21, 31). Te hinaaro ra anei tatou e farii faufaa ore noa i te aroha mau o te Atua? Ia ore roa ˈtu ïa e tupu mai te reira (Korinetia 2, 6:1)! No reira, ia uiui na tatou tataitahi i teie mau uiraa: ‘Te mauruuru mau ra anei au i te aroha ta te Atua i faaite mai e te tiaturi papu ra anei au e e faaite â oia i te mau tapao aroha? Te turai ra anei teie mau haamaitairaa ia ˈu ia here ia Iehova ma to ˈu mafatu atoa, ma to ˈu nephe atoa, ma to ˈu feruriraa atoa e ma to ˈu puai atoa? Ua huri tia ˈtu anei to ˈu mafatu i nia i te Atua? Te au ra anei au i te parau-tia, ma te riri i te parau-tia ore? Te faaite ra anei au i te aroha autaeae? I roto i ta ˈu taviniraa, te tutava ra anei au i te pee maite i te mau taahiraa avae o Iesu?’
17. Eaha te ohipa e tupu mai te peu e e pahono tatou i te aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai?
17 Ma te papu mau, te vai ra e rave rahi mau huru no te faaite i te Atua i to tatou mauruuru ma te aau rotahi mau no te mau tapao aroha e rave rahi ta ˈna i faaite mai. Mai te peu e e haafaufaa tatou i te mau taime atoa no te faaite i to tatou mauruuru i to tatou Metua i te raˈi ra, e faaoaoa tatou i to ˈna mafatu, e riro tatou ei haamaitairaa no vetahi pae e e roaa ia tatou te oaoa, te hau e te anaanataeraa. Ia tamau noa ïa tatou i te pahono i te aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai!
Eaha ta outou e pahono atu?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e pahono i te aroha o te Atua ma te ore e imi i to tatou iho maitai?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e paruru ia tatou i mua i te mau tamataraa?
◻ A faahiti na i te tahi mau huru tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou aroha autaeae.
◻ Nafea te aroha ta Iehova i faaite mai ia turai ia tatou ia na reira atoa no te feia e ora ra i pihai iho ia tatou?
[Hohoˈa i te api 17]
No te ape atu i te ati, e tia ia tatou ia aro i to tatou mau huru taata tia ore.
[Hohoˈa i te api 18]
E faaite te mau matahiapo i te aroha autaeae ma te apiti atu e te tahi atu mau melo o te amuiraa i roto i te taviniraa.
[Hohoˈa i te api 19]
Ua faahiti o Charles Taze Russell, peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, i te hau, te oaoa e te mau haamaitairaa ta te Atua anaˈe iho e nehenehe e horoa mai.