VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w90 1/8 api 26-31
  • A ohipa na tatou ma te haapao maitai e o Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A ohipa na tatou ma te haapao maitai e o Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ohipa nei tatou no vai?
  • Te ohipa nei te feia patoi
  • Te mau ohipa faufaa ore
  • Te mau “ohipa maitatai” i to tatou nei tau
  • Te ohipa faufaa roa ˈˈe e vai nei
  • E ohipa anaˈe na e te amuiraa
  • A ohipa amui e te Atua: E itehia te oaoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • A oaoa no te rohiraa i te ohipa
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Te rohi ra anei tatou i roto i te mau ohipa pohe aore ra i roto i te taviniraa a Iehova?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
w90 1/8 api 26-31

A ohipa na tatou ma te haapao maitai e o Iehova

“Na oe, e tau Atua, i haapii mai ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â; e ua faaite au i ta oe ra mau ohipa umerehia e tae roa aˈenei i teie nei.” — SALAMO 71:17.

1. No te aha e nehenehe ai e parau e ua riro te ohipa ei ô no ǒ mai ia Iehova ra?

TE OHIPA, o te hoê ïa o te mau ô ta te Atua i horoa i te taata. I to tatou nau metua matamua, o Adamu raua o Eva, ua parau o Iehova e: “E faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” E ohipa rahi mau te reira, e nehenehe râ ta raua e rave faaoti roa i te reira. E faarahi mai te mau tutavaraa i te pae tino e i te pae feruriraa tei tia ia raua ia rave, i to raua oaoaraa no te ora, tei nia roa ïa i te mau mea atoa ta te mau animala e ora amui e o raua i roto i to raua nohoraa, oia hoi te fenua, e nehenehe e ite. — Genese 1:28.

2, 3. a) I to tatou mau mahana, eaha te huru hiˈoraa o te mau taata e rave rahi no nia i te ohipa, e no te aha? b) E tia ia tatou ia hiˈopoa i teihea ohipa taa ê o te nehenehe e faatupuhia?

2 I roto atoa i to tatou tiaraa taata hara, ua riro te “ohipa [puai]” e o “te maitai” te faahopearaa, ei “[ô] ho-mai-hia mai ïa e te Atua”, mai ta te taata paari ra o Solomona e papai ra (Koheleta 3:13). Te hinaaro noa nei â te taata e faaohipa i ta ˈna mau ravea atoa i te pae feruriraa e i te pae tino. Mea au ore roa aita anaˈe ta tatou e ohipa. Teie nei râ, e ere te mau ohipa atoa i te mea maitai aore ra i te mea faufaa. E rave rahi teie e manaˈo nei e ua riro te ohipa ei ohipa teimaha tei tia ia rave ei imiraa moni na ratou.

3 Te vai ra râ te hoê ohipa maitai mau e te titauhia ˈtu nei tatou paatoa ia apiti atu. Teie nei râ, e faaruru te feia e apiti atu i roto i taua ohipa ra e rave rahi taata patoi e e tia ia ratou ia na nia ˈtu e rave rahi fifi. No te aha e mea faufaa ia faaite e e nehenehe ta tatou e rave i taua ohipa ra? Mea nafea tatou e nehenehe ai e tapae i reira? Na mua ˈˈe tatou e pahono atu ai i taua mau uiraa ra, e hiˈopoa tatou i teie na mua:

Te ohipa nei tatou no vai?

4. Eaha te ohipa i horoa i te oaoa e te mauruuru rahi ia Iesu?

4 Ua parau o Iesu Mesia e: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” (Ioane 4:34). Ua huti o Iesu i te hoê oaoa rahi e te hoê mauruuru rahi ia rave i te ohipa ma te haapao maitai no Iehova. Ua horoa ta ˈna ohipa i te hoê tapao i roto i to ˈna oraraa e, i te hopearaa o ta ˈna taviniraa e toru matahiti e te afa i te maoro, ua nehenehe atura ïa o ˈna e parau ma te ore e haavare i to ˈna Metua i te raˈi e: “Ua haamaitai au ia oe i te ao nei; ua oti ia ˈu te ohipa ta oe i ho mai na ˈu e rave ra.” (Ioane 17:4). Te atuatu nei te maa i te pae tino i te ora; hoê â atoa huru no te hoê ohipa faufaa i te pae varua. O ta Iesu ïa i tapao i roto i te tahi atu huru tupuraa a horoa ˈi oia i taua aˈoraa ra e: “Eiaha e ohipa i te maa tahuti noa, i te maa râ e tia i te vairaa e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.” (Ioane 6:27). I te taa-ê-raa, e aratai te hoê ohipa e ore e hotu maitai ra i te pae varua, i te inoinoraa e i te pohe.

5. O vai tei patoi i te ohipa maitatai ta Iesu i faatupu, e no te aha?

5 “Te ohipa noa nei â tau Metua, e ohipa atoa hoi au.” Ua faahiti o Iesu i taua mau parau ra i te mau ati Iuda o tei faaino ia ˈna no te mea ua faaora aˈera oia i te hoê taata tei roohia i te maˈi e 38 matahiti i te roaraa, i te mahana sabati (Ioane 5:5-17). Te faatupu ra o Iesu i te ohipa a Iehova, aita râ to ˈna mau enemi i te pae faaroo i hinaaro e farii i te reira e ua imi ratou i te mau ravea atoa no te tapea atu ia ˈna. No te aha? No te mea no ǒ mai ratou i to ratou metua tane, o te Diabolo ra o Satani, o tei patoi i te mau taime atoa i te ohipa a Iehova (Ioane 8:44). I te mea e e nehenehe ta Satani e “faahua melahi (...) ia ˈna iho no te maramarama” ma te faaohipa i “te mau parau-tia ore haavare atoa ra”, e tia e ia roaa ia tatou te aravihi e te maramarama i te pae varua, ia nehenehe tatou e ite i ta ˈna mau raveraa i to ratou huru mau. Aita anaˈe, e nehenehe tatou e rave i te ohipa e patoi ra ia Iehova. — Korinetia 2, 11:14; Tesalonia 2, 2:9, 10.

Te ohipa nei te feia patoi

6. No te aha te mau apotata i riro ai ei mau “rave ohipa haavare”? A horoa i te hoê hiˈoraa.

6 Te taiva nei vetahi, te mau apotata ei hiˈoraa, ma te imi, no te turu ia Satani, i te faaino i te faaroo o te mau melo apî o te amuiraa kerisetiano (Korinetia 2, 11:13). Maoti hoi i te faaohipa i te Bibilia noa ei niu no te mau haapiiraa mau, te imi nei ratou na mua roa ia faahapa i Te mau Papai Moˈa — Tatararaa a te ao apî, mai te huru ra e eita te mau Ite no Iehova e nehenehe e rave i te tahi atu mau tatararaa no te haapapu i ta ratou mau haapiiraa. Teie nei râ, e ere roa ˈtu mai te reira. I roto i te hoê tuhaa rahi o teie senekele, ua faaohipa rahi te mau Ite e paraparau i te reo farani, ei hiˈoraa, i te mau tatararaa mai te tatararaa Segond e te Bibilia a Crampon (1905) aore ra i te tahi atu tatararaa e vai ra na roto i to ratou reo, no te haapii i te parau mau no nia ia Iehova e no nia i ta ˈna mau opuaraa. Ua faaohipa ratou i taua mau tatararaa tahito aˈe ra, no te faaite i te parau mau no nia i te huru o te feia pohe, te tiaraa o te Atua e o ta ˈna Tamaiti, e te mau tumu no reira o te hoê nǎnǎ iti anaˈe o te haere i nia i te raˈi. Ua ite atoa te feia tei haamaramarama-maitai-hia e te tamau noa nei te mau Ite no Iehova i te faaohipa e rave rahi tatararaa o te Bibilia i roto i ta ratou ohipa pororaa i roto i te ao nei. Teie nei râ, mai te matahiti 1961 na roto i te reo beretane, e mai te matahiti 1974 na roto i te reo farani, te haafaahiahia nei ratou e ia nehenehe ratou e faaohipa atoa i te Tatararaa o te ao apî, te hoê tatararaa no teie nei tau, tei hurihia ma te haapao maitai e te maramarama maitai.

7. a) No te aha Iesu e ore ai e farii e rave rahi taata e parau ra e te tiaturi nei ratou ia ˈna? b) No te aha e mea faufaa ia pee i te aˈoraa i horoahia i roto i te Ioane 1, 4:1?

7 Ua haapapu o Iesu e eita o ˈna e farii i te taata e rave rahi o te parau e te tiaturi nei ratou ia ˈna. Ua farii oia e e nehenehe ratou e tohu, e tiavaru i te mau demoni e ‘e rave i te semeio e rave rahi’ i to ˈna ra iˈoa. Teie râ, e faariro oia ia ratou mai “te feia rave parau ino” ra (Mataio 7:21-23). No te aha râ? No te mea eita ratou e rave i te hinaaro o to ˈna Metua i te raˈi ra e mea faufaa ore atura ïa ratou i mua i te aro o te Atua ra o Iehova. I to tatou nei mau mahana, e nehenehe noâ te tahi mau ohipa maere mau, mai te huru ra e e mau semeio te reira, e riro e o te taata haavare rahi ra o Satani te tumu. I roto i te rata matamua ta ˈna i faatae i te mau kerisetiano atoa, hau atu i te 60 matahiti i muri aˈe i te poheraa e te faatia-faahou-raahia o Iesu, ua horoa te aposetolo Ioane i teie aˈoraa e: “Eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau varua [parau tohu] atoa e tamata râ i taua mau varua [parau tohu] ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra.” E tia atoa ia tatou ia na reira. — Ioane 1, 4:1.

Te mau ohipa faufaa ore

8. Eaha to tatou huru hiˈoraa no nia i te mau ohipa o te tino?

8 Noa ˈtu e aita tatou e faatupu ra i te mau ohipa o te ore e hotu i te pae varua, mea faufaa ore ta tatou mau tutavaraa mai te peu e no te haamâha noa te reira i te mau hinaaro o to tatou tino tia ore. Ua parau te aposetolo Petero e mea roa i teie nei to tatou faatupuraa i “to te Etene hinaaro, a rave ai i te peu tiaâ ra, e te hinaaro tia ore ra, e te inu rahi, i te uaina ra, e te amuiraa hauti ra, te faataero i te ava ra, e te mau peu atâta a te idolo ra”. (Petero 1, 4:3, 4.) E ere ïa te auraa e te feia atoa o tei riro mai i teie nei ei mau kerisetiano pûpûhia no te Atua, ua faatupu ïa ratou i taua mau peu ra, te feia râ o tei na reira, ua tia ia ratou ia taui oioi i to ratou huru feruriraa a aano noa ˈi to ratou ite i te pae varua. Eita e ore e e faaino te ao nei i to ratou tauiraa; eita te reira e maerehia. Tera râ, ua tia ia ratou ia taui no te riro mai ei feia rave ohipa haapao maitai i roto i te taviniraa a Iehova. — Korinetia 1, 6:9-11.

9. Eaha ta tatou e haapii ra no nia i te hiˈoraa o te hoê vahine kerisetiano o tei haamata i te faaineinehia no te toroa himene?

9 Ua horoa mai te Atua na tatou e rave rahi mau ô no te faaanaanatae ia tatou, mai te upaupa. Teie nei râ, i te mea e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra [te Diabolo ra o Satani]”, e ere anei mai te reira atoa no te ao o te upaupa (Ioane 1, 5:19)? Oia mau, e nehenehe te upaupa e riro ei marei haavarevare. O ta Sylvana ïa i ite, ua nehenehe ia ˈna e pee i te hoê faaineineraa i roto i te toroa himene i te fenua Farani. “Ua hinaaro hohonu vau e tavini ia Iehova, ta ˈna ïa e faataa ra. Ua oaoa roa vau i te riro mai ei pionie tauturu e ua hinaaro vau e faatuati i taua ohipa ra e to ˈu toroa. Tera râ, te fifi matamua ta ˈu i ite i roto i to ˈu toroa, o te peu viivii ïa i te pae morare. I te omuaraa, te manaˈo nei to ˈu mau hoa e mea maau roa vau, no te mea aita vau e farii ra i to ratou haerea e ta ratou mau paraparauraa viivii i te pae morare. I muri iho, ua haamata te mau mea viivii e haaati ra ia ˈu i te faariro ia ˈu ei taata o te ore e tâuˈa faahou, o te farii mǎrû noa i te mau mea ta Iehova e riri ra. Ua faaitoito te hoê o ta ˈu mau orometua ia ˈu ia faariro i te himene ei haapaoraa na ˈu. Ua haapiihia vau ia riro ei taata ino i nia i te tahua hautiraa e ia manaˈo e o vau tei maitai aˈe. Ua faahuru ê taua mau mea atoa ra ia ˈu. I te pae hopea, ua tia ia ˈu ia faaineine no te hoê hiˈopoaraa taa ê i te pae o te himene. Ua pure vau ia Iehova no te faaite tahaa mai ia ˈu i te eˈa te tia ia ˈu ia apee. Noa ˈtu e ua himene maitai vau e ma te ore e riaria, aita vau i maitihia. I muri iho, ua ite vau e no te aha: ua haamau-huna-hia te mau numera na mua roa i te hiˈopoaraa. Teie nei râ, ua noaa ia ˈu te pahonoraa papu i ta ˈu pure, e ua opua aˈera vau e faarue i te toroa himene no te horoa i te mau haapiiraa himene i to ˈu utuafare.” I muri iho, ua faaipoipo aˈera o Sylvana e te hoê matahiapo o te hoê amuiraa kerisetiano, i reira raua e horoa ai i to raua taime ma te haapao maitai no te faahaere i te mau maitai o te Basileia i mua.

10. Eaha ta outou e faaoti ia au i te mau parau a Iesu i faahitihia i roto i te Ioane 3:19-21?

10 Ua parau o Iesu e: “O tei mau i te parau ino ra, aore oia i hinaaro i te maramarama, e ore hoi oia e haere mai i te maramarama o te itea ta ˈna parau.” Area, “o tei haapao ra i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia ite-maitai-hia e, te au ra ta ˈna parau i te Atua”. (Ioane 3:19-21.) Auê hoi i te oaoa ia ohipa ia au maite i te hinaaro e i te opuaraa a Iehova! Teie nei râ, no te tapae i reira, e tia ia tatou ia vaiiho noa e ia hiˈopoahia ta tatou mau ohipa i te maramarama o te Parau a te Atua. E ere tatou i te mea ruhiruhia roa e aitâ i maoro roa no te taui e no te farii i te titauraa e tavini ia Iehova, e na te reira e horoa mai i te hoê oaoa hohonu mau.

Te mau “ohipa maitatai” i to tatou nei tau

11. Eaha te mau ‘ohipa maitatai’ e faatupuhia ra e e rave rahi taata, e no te aha e nehenehe te reira e faainoino ia ratou?

11 I teie mahana, no te riro ei ohipa faufaa, e tia i te hoê toroa ia faaite i te tapao ru no to tatou nei tau. E rave rahi taata aau rotahi teie e ite nei i te reira, e te rave nei ratou i te mea e pii-pinepine-hia te mau “ohipa maitatai” no te oaoaraa o te huitaata atoa aore ra no te hoê tumu papu maitai. Auê râ taua mau huru ohipa ra i te riro ei mea inoino mau! I te fenua Beretane, ua faahiti te CAFOD (Faufaa katolika no te haereraa i mua o te mau fenua aihua raau) i teie mau parau no nia i ta ˈna ohipa faaoraraa i te feia e pohe ra i te poia: “A toru matahiti i teie nei (...) ua roaa ia matou te tahi tau mirioni moni beretane no te hopoi i te tauturu. Ua faaorahia te tahi tau tausani taata. Teie nei râ, te haamǎtaˈu-faahou-hia nei taua iho mau ora (...). No te aha râ? Teihia te hape?” I muri iho i roto i ta ˈna tabula, te faataa ra te CAFOD Journal e aita te mau fifi e tupu i te hoê tau roa i aro-aˈena-hia e, “te mau faufaa tei tiai-noa-hia ra no te tereraa i mua o te taata, ua faaohipahia ïa te reira no te turu i te aroraa [te tamaˈi civila]”. Peneiaˈe ua faaroo aˈena outou i te tahi mau faanahonahoraa no te tauturu, tei ô i roto i te hoê ohipa mai te reira te huru, i te faahitiraa i taua mau amuamuraa.

12. Eaha te ravea otahi roa no te mau fifi o te ao nei?

12 Ua riro te oˈe ei fifi ru. Teie râ, na vai e faaite nei e te faatupu ra te mau oˈe e te mau tamaˈi riaria o to tatou nei tau i te hoê parau tohu a Iesu e te faaite ra i te hopearaa o te amuiraa o te mau mea nei (Mataio 24:3, 7)? Na vai e faaite ra e te tuea nei taua mau ohipa e tupu ra i te hororaa o na taata toomaha e parahi ra i nia i na puaahorofenua e maha tei faataahia ma te papu maitai i roto i te Bibilia, i te pene 6 o te buka a te Apokalupo? Te faaite nei te mau Ite no Iehova i te reira ma te tuutuu ore e ma te haapao maitai i roto i teie nei vea. No te aha râ? No te faaite e eita ta te taata e nehenehe e hopoi mai i te hoê faatitiaifaroraa tamau i taua mau fifi ra. E ere ïa te auraa e aita te mau kerisetino e tâuˈa ra i te mau fifi o te ao nei. Aita roa ˈtu. I te taa-ê-raa râ, te patoi nei ratou i taua huru tupuraa ra e te rave nei ratou i te mau mea atoa no te tamǎrû i te mau mauiui o to ratou mau taata-tupu. Teie râ, ma te hiˈoraa maitai, te taa ra ia ratou e, mai te peu e eita te Atua e faatitiaifaro i te reira, eita te mau fifi o te ao nei e afaro mai. Mai te feia veve, e vai mai taua mau fifi ra ia faatia-noa-hia e ia faatere o Satani i te ao nei. — Mareko 14:7; Ioane 12:31.

Te ohipa faufaa roa ˈˈe e vai nei

13. Eaha te ohipa ru roa ˈˈe o to tatou nei tau, e na vai e rave ra i te reira?

13 Te ohipa ru roa ˈˈe i teie nei mahana, o te pororaa ïa i te parau apî maitai, te faaiteraa e fatata roa te Basileia o te Atua ra o Iehova i te mono i te mau faatereraa o te ao nei e i te hopoi mai i te tamǎruraa ta te mau taata paieti atoa e hinaaro ra (Daniela 2:44; Mataio 24:14). Ua faariro o Iesu Mesia i te pororaa i te Basileia no te raˈi ei tapao matamua i roto i to ˈna oraraa, noa ˈtu e ua taotiahia ta ˈna ohipa i Paletetina noa. I to tatou nei tau, mai ta Iesu i tohu, e faatupuhia teie ohipa i roto i te ao taatoa nei (Ioane 14:12; Ohipa 1:8). O te hoê ïa haamaitairaa aita e nehenehe e faaauhia, ia apiti atu, noa ˈtu i roto i te hoê faito nainai noa, i roto i te ohipa a te Atua. Tei mua roa te tahi mau tane, mau vahine, feia paari e mau taurearea, o tei ore roa ˈtu e manaˈo e e riro mai ratou i te hoê mahana ei feia poro i te parau apî maitai, i roto i te ohipa faaiteraa ta te mau Ite no Iehova e faatupu nei i teie mahana. Mai ia Noa e to ˈna utuafare, maoti te puai ta te Atua e horoa ra na ratou, te faatupu nei ratou ma te haapao maitai i te ohipa Ta ˈna i horoa na ratou, na mua ˈˈe i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. — Philipi 4:13; Hebera 11:7.

14. I roto i teihea auraa te ohipa pororaa i riro ai ei ohipa faaora e ei paruru?

14 E ohipa faaora te ohipa faaiteraa e faatupuhia nei e te mau Ite no Iehova i te mau mahana hopea, no te feia e faaroo ra e e ohipa ra ia au i te parau apî maitai (Roma 10:11-15). Ua riro atoa oia ei paruru no te feia e poro nei. Ma te imi na roto i te aau rotahi ia tauturu i te feia e farerei ra i te mau fifi ino roa ˈˈe i to tatou, eita ïa tatou e hepohepo hau atu no te mau fifi ta tatou e nehenehe e farerei. Ua taa ia tatou e te hinaaro nei teie nei ao o te topa ra e ia faaau tatou ia tatou iho i to ˈna mau haerea. No reira, ma te faaî i te mau manaˈo o te Atua i roto i to tatou feruriraa ia poro anaˈe tatou, eita tatou e haapaari noa i to tatou faaroo, e ohipa atoa râ tatou no to tatou iho maitai. No reira te hoê Ite i parau ai e: “Mai te peu e eita vau e turai i te taata ia taui, o ratou te nehenehe e turai ia ˈu ia taui!” — Hiˈo Petero 2, 2:7-9.

E ohipa anaˈe na e te amuiraa

15. Eaha te mau hopoia tei tia i te mau tiai mamoe iti ia faatupu i teie mahana, e, ia au i te Timoteo 1, 3:1, eaha tei tia i te mau tane atoa o te amuiraa ia titau?

15 Ia apiti anaˈe te tahi mau taata o te anaanatae aita i maoro roa i te parau mau i roto i te amuiraa, tei raro aˈe atura ïa ratou i te parururaa a te Tiai mamoe rahi, oia hoi o te Atua ra o Iehova, e o te Tiai mamoe maitai, oia hoi o Iesu Mesia (Salamo 23:1; Ioane 10:11). Te rave ra te mau tiai mamoe iti haapao maitai o te nǎnǎ, tei nominohia i roto i te mau amuiraa, i te tiaraa o taua mau Tiai mamoe no te raˈi ra, i nia i te fenua nei (Petero 1, 5:2, 3). Ua riro te faatupuraa i taua ohipa ra ei haamaitairaa eita e nehenehe e faaauhia, i te mau mahana hopea ta tatou e ora ra. Mea teimaha taua ohipa tiai mamoe ra: e ere noa i te horoaraa i te hiˈoraa i roto i te ohipa pororaa, e i roto i te ohipa haapiiraa i roto i te amuiraa, oia atoa râ te parururaa i te nǎnǎ i te mau aroraa a te feia e imi nei i te haapohe ia ratou i te pae varua e i te mau mataˈi puai o te reva viivii o te ao i reira tatou e ora ˈi. Aita ˈtu ohipa faufaa aˈe ta te mau tane i roto i te amuiraa e nehenehe e hinaaro, maoti hoi te haapaoraa i te oraora-maitai-raa i te pae varua o te mau melo o te amuiraa kerisetiano teie e haere rahi nei i mua. — Timoteo 1, 3:1; hiˈo Isaia 32:1, 2.

16. Ua tuati maitai te mau tiai mamoe kerisetiano te tahi e te tahi, i roto i teihea mau tuhaa?

16 Eiaha roa ˈtu ia moehia ia tatou e e mau taata taua mau tiai mamoe ra, te vai ra to ratou huru tataitahi e to ratou mau hapa mai te tahi atu mau melo o te nǎnǎ. Peneiaˈe mea aravihi te hoê o ratou i roto i te hoê tuhaa o te ohipa tiai mamoe, area te tahi atu, e fanaˈo ïa te amuiraa i ta ˈna mau ô na roto i te tahi atu ravea. E tuati ra te mau ohipa a taua mau kerisetiano ra, te mau matahiapo, no te faaitoito i te amuiraa (Korinetia 1, 12:4, 5). Eiaha roa ˈtu ia ô mai i rotopu ia ratou te hoê manaˈo faatitiaua. Te ohipa amui nei ratou no te paruru e no te faahaere i te mau maitai o te Basileia i mua, te pure nei ratou ia Iehova ma te “hopoi i te rima viivii ore i nia” e te imi nei ratou i ta ˈna haamaitairaa e ta ˈna aratairaa i roto i ta ratou mau faaotiraa e mau opuaraa atoa. — Timoteo 1, 2:8.

17. a) Eaha tei tia ia tatou ia rave? b) Eiaha roa ˈtu tatou e rave i te aha mai te peu e te hinaaro ra tatou e amo maite i ta tatou hopoia?

17 Mea ru roa ˈtura ïa te ohipa pororaa i teie nei no te mea ua fatata roa te hopea o te faatereraa a Satani. No te mea te vai ra ia tatou te parau mau o te Parau a te Atua ra o Iehova e o tatou ta ˈna mau Ite, e tia ia tatou ia haaparare i te parau apî i te mau taime atoa. Mea navai maitai te ohipa e toe nei no te rave e ia ohipa noa tatou, e tae noa ˈtu i te hopea. Eiaha na tatou ia vaiiho e ia faafariuhia tatou na roto i te hoê imi-hua-raa i te mau faaanaanataeraa viivii, aore ra ia faateimahahia tatou na roto i te hinaaro rahi i te mau taoˈa materia. Eiaha atoa tatou e pee i te mau manaˈo o te haafeaa i to tatou feruriraa, ma te tatamaˈi atu i nia i te mau parau, no te mea ua riro te reira ei ohipa faufaa ore e e haamâuˈa tatou i to tatou taime (Timoteo 2, 2:14; Tito 1:10; 3:9). A ani ai te mau pǐpǐ a Iesu e: “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?”, ua aratai faahou atura o Iesu i to ratou feruriraa i nia i te ohipa faufaa e tiai maira ia ratou, ma te parau e: “Ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” O te reira noâ ta tatou ohipa i teie nei mahana. — Ohipa 1:6-8.

18. No te aha e mea faahiahia mau i te raveraa i te ohipa e o Iehova?

18 Te raveraa i te ohipa e o Iehova e te pororaa e ta ˈna amuiraa i roto i te ao nei i teie mahana, o te reira te ohipa e horoa mai i te oaoa, te mauruuru e te hoê tapao mau i roto i te oraraa. Te horoa nei taua ohipa ra i te taata tataitahi e here ra ia Iehova, i te neheneheraa e faaite ia ˈna i to ˈna ati-maite-raa e to ˈna haapao maitai. I raro aˈe e rave rahi tuhaa, eita taua ohipa ra e tupu faahou. Ma te tapea maitai i roto i to tatou feruriraa i te tiaturiraa o te ora mure ore, ia tamau â tatou ma te haapao maitai i te “haamori (...) i te Atua ma te itehia mai, ma te haehaa, e te paieti”, no te arueraa ia ˈna e no to tatou ora! — Hebera 12:28.

Eaha ta outou e pahono atu?

◻ Eaha te ohipa i faaoaoa e i faaanaanatae ia Iesu?

◻ O vai teie e patoi nei i te ohipa a Iehova, e no te aha?

◻ Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te mau “ohipa maitatai” a te ao nei e te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia a te Atua?

[Hohoˈa i te api 30]

Ua horoa o Iesu i te ohipa pororaa i ta ˈna mau pǐpǐ.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono