VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w90 1/7 api 25-30
  • Ta tatou taoˈa huna: te hoê taviniraa hanahana

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ta tatou taoˈa huna: te hoê taviniraa hanahana
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaite nei tatou i te hanahana o te Atua
  • Te feia hopoi maramarama tei haamaitai-rahi-hia
  • Te hoê taoˈa huna hanahana i roto i te mau farii paruparu
  • Te haafaufaa rahi nei te feia rahi roa i ‘taua taoˈa huna ra’
  • E faaite te mau Kerisetiano i te hanahana o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • E faaite anei outou i te hanahana o te Atua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • “E rave faahope roa i to taviniraa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • Eiaha te tahi noa ˈˈe mea ia haafifi ia oe ia fanaˈo i te hanahana
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
w90 1/7 api 25-30

Ta tatou taoˈa huna: te hoê taviniraa hanahana

“Te farii nei râ matou i taua taoˈa nei i te farii repo nei, ia riro te mana rahi maitai ra i te Atua, eiaha ia matou.” — KORINETIA 2, 4:7.

1. a) Eaha te taoˈa huna hanahana e nehenehe e noaa ia tatou, e no te aha? b) Ia au i te Bibilia, eaha te ohipa i tupu a horoahia ˈi te Ture a Mose?

UA RIRO mau te taviniraa o te pororaa i taua “evanelia o te basileia” i roto i te tau hopea o te amuiraa o te mau mea nei ei taoˈa huna, te hoê taoˈa hau atu i te mau mea faufaa roa ˈˈe. No te mea e o Iehova te Atua hanahana, ua riro ïa te taviniraa i te Atua ei ohipa hanahana, oia hoi te hoê taoˈa huna (Mataio 24:14; Korinetia 2, 3:18 e tae atu i te 4:1). No nia i te Ture a Mose tei horoahia ma te hanahana, ua papaihia i roto i te Exodo 34:29, 30 e: “E ia pou mai Mose i raro, mai nia mai i te mouˈa ra o Sinai, ma na pǎpǎ ture ra e piti i te rima o Mose; tae maira oia i raro mai nia mai i taua mouˈa ra, aore aˈera Mose i ite e, te anaana ra to ˈna iri mata oia i paraparau ia ˈna [Iehova] ra. E ia hiˈo aˈera Aarona, e te tamarii atoa a Iseraela ia Mose, inaha, te anaana maira to ˈna ra iri mata; mǎtaˈu aˈera ratou ia haafatata ˈtu ia ˈna.”

2. Eaha tei faahohoˈahia i te taviniraa o te Ture a Mose, e no te aha te taviniraa hopea i hau atu ai i te hanahana?

2 Te parau faahou ra te mau irava 32 e tae atu i te 34 e: “E muri aˈera, ua haere paatoa maira te tamarii atoa a Iseraela ia ˈna ra; ua tuu ihora oia i te mau parau atoa ia ratou ta Iehova i parau mai ia ˈna i nia i te mouˈa ra o Sinai; e oti aˈera ta Mose parauraa ˈtu ia ratou ra, ua tuu aˈera oia i te tapoˈi i nia i tana mata. Area ia haere Mose i mua i te aro o Iehova e parau ia ˈna ra, ua iriti aˈera oia i taua tapoˈi ra, e tae noa maira oia i rapae, e reva noa maira hoi oia i rapae au, e ua parau maira i te tamarii a Iseraela i tei faauehia mai ia ˈna ra.” Ua faahohoˈa na te ohipa a te Ture a Mose i te taviniraa o te faufaa apî faatupuhia na roto i te Arai, o Iesu Mesia. No reira, mai te peu e ua riro te taviniraa tahito i te mea hanahana, eaha ˈtu ïa te taviniraa hopea, “te tuuraa mai i te parau a te varua ra”, i te hanahana roa ˈtu â (Korinetia 2, 3:7-11)! Ua rahi roa ˈtu to ˈna hanahana no te mea te vai ra to ˈna hanahana mau, e e apiti atoa te mau pǐpǐ a Iesu Mesia i roto. — Roma 12:11.

3. a) Eaha te mea tano no nia i te taviniraa a te mau Ite no Iehova, no te aha râ aita e rave rahi e ite ra i te reira? b) Eaha te ohipa e haapapu ra e ua haere o Mose i mua i te aro hanahana o Iehova?

3 Te taahia ra ïa i teie nei e ua riro te taviniraa a te mau Ite no Iehova ei taviniraa hanahana mau. Teie râ, eita te feia e rave rahi o tei haapourihia e te hapaoraa hape, e ite ra i te reira. Noa ˈtu e e Bibilia ta te rahiraa o te taata, e te taio nei paha ratou i te reira, ‘ua tapirihia râ to ratou mata’. (Petero 2, 1:5-9.) No te tatara i te tapoˈi i nia i to ratou mata, e tia ia ratou ia huri tia ˈtu i nia i te Atua ra o Iehova ma te faaroo, no te mea a haere ai o Mose i mua i te aro o Iehova, ua tatara oia i te tapoˈi e faatapuni ra to ˈna mata i mua i te mau ati Iuda (Korinetia 2, 3:16). Ua riaria roa te mau ati Iseraela i te iteraa i te hanahana o te Atua i nia i te mata o to ratou arai; e ua ani aˈera ratou e ia tapoˈihia to ˈna mata, ia ore ratou e ite atu. Mai te hoê taoˈa anaana o te horoa ra i te hoê maramarama iti, i muri aˈe i to ˈna tuuraahia i mua i te maramarama, ua faaite o Mose, to ratou arai, i te hanahana o Iehova, e na te reira e haapapu e ua haere oia i mua i te aro o Iehova.

4. I to tatou mau mahana, mea nafea te feia aita e tiaturi ra, e pee ra i te hiˈoraa o te mau ati Iuda i tahito ra? Teie râ, eaha ta te mau pǐpǐ a te Mose Rahi e ore e mǎtaˈu ra i te rave?

4 Ua faahohoˈa o Mose i te Peropheta rahi a te Atua, oia hoi o Iesu Mesia. Mai to ˈna hohoˈa taipe, aita taua Mose Rahi ra e riaria ra i te ite i te hanahana o Iehova. Teie râ, tae roa mai i teie mahana, te feia o te ore e tiaturi o tei haapourihia e te Diabolo e ta ˈna haapaoraa no roto mai ia Babulonia, te pee ra ratou i te mau ati Iuda no te tau tahito ma te patoi i te ite, aore ra i te taa, i te hanahana o te Mose Rahi, oia hoi o Iesu Mesia (Korinetia 2, 3:12-15). Area ta ˈna mau pǐpǐ mau, aita ratou e riaria ra i te hiˈo i te ata o te hanahana o Iehova o te anaana maira i nia i te mata o Iesu Mesia. Ma te faaorahia i te mana a Babulonia, te vai ra ia ratou i te itoito no te tuu i te hanahana o te Atua i mua roa. “E teie nei, ta Paulo ïa e papai ra, e tiairaa to matou mai te reira te huru, te parau papu hua nei matou.” — Korinetia 2, 3:12.

Te faaite nei tatou i te hanahana o te Atua

5. Mea nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te hanahana o te Atua e e rave, mai ia Mose, a vai ai oia i mua i te aro o Iehova i nia i te mouˈa?

5 Ua tatara o Iesu Mesia i te tapoˈi ma te faaite e ma te parau ia tatou no nia i te Atua ra o Iehova (Ioane 1:14, 17, 18). Teie nei râ, e tia ia tatou ia anaana; no reira, e anaana te hanahana o te Atua na roto i te arai o “te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra”, parau apî maitai tei tia hoi ia tatou ia faaite. To ˈna anaana, o “te ite i te hanahana o te Atua i te mata o Iesu Mesia ra”. E tia ia tatou ia faaite i taua hanahana ra na roto i te parauraa no nia i te hanahana o Iehova e te hanahana o to ˈna Basileia faaterehia e ta ˈna Tamaiti (Korinetia 2, 4:4-6). Mai ia Mose, a vai ai oia i mua i te aro o Iehova, i nia i te mouˈa, aita Ta ˈna mau Ite i nia i te fenua nei e tapoˈi ra i to ratou mafatu i mua i te hanahana o Iehova. Te haafaahiahia nei ratou i te hanahana i faaitehia i nia i te mata o ta ˈna Tamaiti, te Arii ra o Iesu Mesia. No reira, e tia ia ratou ia haaparare i te maramarama no nia i te hanahana o te Atua, i nia i te tahi atu mau taata.

6. Mea nafea to Paulo faataaraa i ta tatou taviniraa hanahana i roto i te Korinetia 3:18, e mea nafea tatou e ‘faahuru-ê-hia ˈi’?

6 I to ˈna mau hoa atoa o te faaite nei i te hanahana o Iehova, te papai ra te aposetolo Paulo e: “Te hiˈo atoa nei tatou i te maitai o te Fatu ma te mata paruru ore ra, mai te mea e tei roto i te hiˈo ra, te faahuru-ê-hia nei tatou ei hohoˈa hoê, mai te maitai hoê e tae noa ˈtu i te maitai, i te Varua o te Fatu [Iehova] ra.” (Korinetia 2, 3:18). Rahi noa ˈtu i te roaaraa mai ia tatou te hanahana o taua maramarama ra, e tia ïa ia tatou ia faaanaana rahi atu â i te reira, e rahi noa ˈtu ïa tatou i te tauiraa. E taui to tatou feruriraa, e e faaapîhia, noa ˈtu e aita e itehia i te hoê tauiraa i nia i to tatou tino aore ra i nia i to tatou mata. Na te maramarama o te poroi hanahana ta tatou e haaparare ra, e faatupu ra i te taa-ê-raa i roto ia tatou. Ua taui roa to tatou oraraa no te riro mai te Mesia ra, a haa noa ˈtu ai tatou i roto i te taviniraa faahiahia o te haaparareraa i taua maramarama hanahana i mua i to tatou mau taata-tupu. — Hebera 13:15.

7. No hea mai te hanahana mau, e mea nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te reira?

7 Na te varua, aore ra te puai ohipa, a te Atua, i faatupu i te taatoaraa o taua tauiraa ra. Aita te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano e faaite ra i te hanahana o te Atua ra o Iehova, e tia râ ratou ia faaohipa i te tahi mau ravea haavarevare no te faatupu i te hoê hautiraa. E ere na tatou te hanahana, e aita e faufaa e ia tuu tatou i te mau ahu ekalesiatiko no te faaahaaha hamanihia e te tirita, te auro e te mau piru anaana. No roto mai te hanahana mau i te varua o te Atua; e e faaitehia te reira na roto i te horoaraa i te faaiteraa hanahana no nia ia Iehova, te Varua.

Te feia hopoi maramarama tei haamaitai-rahi-hia

8, 9. Eaha te faaitoitoraa ta Paulo e horoa ra na tatou i roto i te Korinetia 2, 4:1, 2, e eaha te faaotiraa ta te reira e turai ra ia tatou ia rave?

8 I roto i te Korinetia 2, 4:1, 2, te taio nei tatou e: “E teie nei, tei ia matou mai nei teie nei toroa, e o matou hoi i arohahia mai, aita ˈtura matou i rohirohi. Ua faarue râ matou i te peu rii moe haama ra, e ere hoi to matou i te haerea paari, aore hoi i haavare i te raveraa i te parau a te Atua, te haamaitai nei râ matou ia matou iho i te aau o te taata atoa i te faaiteraa ˈtu i te parau mau i mua i te aro o te Atua.” Ua aroha mai te Atua ia tatou na roto i te horoaraa mai i taua taviniraa ra. O te hoê ïa aˈoraa no te tamau â i te faaitoito, e o te reira mau o ta tatou e rave! I te mea ua horoahia mai na tatou te haamaitairaa ia maramarama i nia i te Parau a te Atua, e tia ïa ia tatou ia faaanaana i te reira na pihai iho ia tatou. — Hiˈo Mataio 5:14-16.

9 Te tapuni ra te mau taata i te mau mea ta ratou e haama ra, mai te eiâ, ma te faaohipa i te haavare e te haavarevare. Tera râ, aita ta tatou hoê aˈe tumu no te haama, no te mea e ere ta tatou ohipa e ta tatou poroi i te ohipa eiâ, e ohipa parau-tia râ e te parau mau. E nehenehe ïa tatou e faaanaana i te maramarama i roto i te taatoaraa o to ˈna hanahana. Aita tatou e faaohipa ra i te Parau a te Atua ma te taui i te parau. Ia na reira tatou, e faaohipa ïa tatou i te reira ma te miimii, ia noaa ia tatou i te hoê faufaa, te hoê hanahana, te tahi mau haamaitairaa, te mana i roto i te ao nei e no te ape i te patoiraa e te hamani-ino-raa o te ao nei. Te feia aita e riaria ra no te haere tia ˈtu ia Iehova ma te ore e tapoˈi i to ratou mata, e no te hiˈo maite i te maramarama hanahana o te parau mau, aita atoa ïa ratou e riaria i te amo i ta ratou hopoia. E vaiiho ratou e ia anaana mai te maramarama i nia ia ratou.

10. No te aha e ere i te hape na te mau Ite no Iehova mai te peu e ua tapoˈihia te parau apî maitai o te Basileia i mua i te aro o te tahi mau taata?

10 Mai te peu e ua tapoˈihia te parau apî maitai o te Basileia no vetahi, e ere ïa na te mau Ite no Iehova te hape, na ratou iho râ te hape. Aita te parau apî maitai o te Basileia i hunahia. Ua ite-maitai-hia te ohipa pororaa i roto i te ao atoa nei a te mau Ite no Iehova. No reira e nehenehe atu ai ratou e parau mai te aposetolo Paulo e: “E ere hoi teie i te mea ravehia i te vahi moe.” Oia mau, mai ta ˈna i papai, ua “faaite-haere-hia [te parau apî maitai] i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi”. — Ohipa 26:26; Kolosa 1:23.

11. No te aha te parau apî hanahana i tapoˈihia ˈi i mua e rave rahi mau taata?

11 Ua faatapunihia te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, i te feia patoi, te mau taata o tei haapourihia e te Diabolo (hiˈo Mataio 12:30). Mai te peu e aita ratou e patoi atu i te haapaoraa hape e te mau marei a te Diabolo, e haamouhia ïa ratou. I raro aˈe i te aratairaa a te mau demoni, te tapoˈi nei taua mau taata ra i to ratou iho mata, no te mea te parau ra te aposetolo Paulo i roto i te Korinetia 2, 4:3-5 e: “E teie nei, te paruru-atoa-hia nei ta matou evanelia, i paruruhia ïa i te feia e pohe ra; oia te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e te atua o teie nei ao ra, ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou. Aore hoi matou i parau haere ia matou iho, i te Mesia râ ia Iesu i te Fatu; e o matou iho nei, ei tavini ïa no outou ia Iesu ra.”

12. Taa ê atu i te feia e ua haapourihia to ratou feruriraa, eaha ta te nunaa a Iehova e rave ra ia au i te Korinetia 2, 4:6?

12 Eita te feia o tei haapourihia to ratou feruriraa e hinaaro ra e tiaturi. E haamatara to ratou tiaturi-ore-raa i to ratou feruriraa, i te faaôraa mai i te mau demoni (Timoteo 1, 4:1). Eita ratou e nehenehe e ite i te hanahana o Iehova, aore ra to ˈna anaana i nia i te mata o Iesu, te Mose Rahi. Teie râ, ua maramaramahia te nunaa o Iehova, i te maramarama hanahana o te Bibilia e te faaanaana nei ratou i te reira i mua i te mau taata. Ua riro ïa te taatoaraa o te mau tavini a te Atua ei mau taata hopoi i te maramarama, e te faaue nei te Atua iho e ia anaana te maramarama. E tia i to ˈna nunaa ia faaite i te mori e e haamaramarama atu ai i te feia i roto i te pouri o tei nehenehe e haamouhia. O te reira te nehenehe e taiohia i roto i te Korinetia 2, 4:6: “O te Atua hoi o tei faaue i te maramarama ia anaana mai no roto i te pouri ra, o tei anaana mai ïa i roto i to tatou aau, ia noaa te maramarama ra o te ite i te hanahana o te Atua i te mata o Iesu Mesia ra.” No reira, te auraro nei te mau Ite no Iehova i te faaueraa a te Atua e te vaiiho nei i to ratou maramarama ia anaana i mua i to ratou taata-tupu, no te hanahana o te Atua.

Te hoê taoˈa huna hanahana i roto i te mau farii paruparu

13. No te mea e ua horoahia te taviniraa i haamaitaihia, oia hoi te riroraa mai ei mau taata hopoi i te maramarama, i te mau taata poietehia, eaha ïa te hopearaa o te reira?

13 I roto i taua haamatairaa no te taviniraa aita e faaauraa, mea faufaa roa e ia faaite te mau taata hopoi i te maramarama, e mea tano iho â e ia horoahia te maramarama ia ratou ra, na roto i to ratou haapao maitai i te Atua. No te faatupu i taua haamaitairaa no te taviniraa faahiahia mau, aita te Atua i rave i te mau melahi moˈa, o te hinaaro hoi e ite atoa i taua mau mea ra. Aita, ua horoa oia i taua taviniraa haamaitaihia ra i te mau taata i te pae tino (Petero 1, 1:12). Ua na reira oia no te faarahi i to ˈna iho mana, ia faaauhia i te paruparu o te mau taata. I roto i te Korinetia 2, 4:7, te taiohia ra no nia i taua tumu parau e: “Te farii nei râ matou i taua taoˈa nei i te farii repo nei, ia riro te mana rahi maitai ra i te Atua, eiaha ia matou.”

14. a) Eaha ‘taua taoˈa huna ra i roto i te mau farii repo ra’? b) No te aha ua riro o Mose e o Iesu Mesia ei mau hiˈoraa maitai roa no tatou, ia au i taua taoˈa huna ra?

14 I te Tau tahito, e faaohipa-pinepine-hia te mau farii no te faaherehere i te mau taoˈa faufaa roa. Eaha te taoˈa huna hanahana e vai ra i te mau Ite no Iehova i roto i te mau farii repo o te parari ohie noa — o ratou iho, mai te mau poieteraa paruparu i hamanihia e te repo fenua? E ere noa taua taoˈa huna ra i te maramarama e anaana ra i roto i to ratou mafatu. O te taviniraa râ o taua maramarama ra, taviniraa aore ra ohipa tei tia hoi ia ratou ia faatupu i roto i to ratou tino taata. Taua taviniraa ra, oia hoi te faaanaanaraa ïa i te maramarama ta te Atua i tuu i roto i to ratou mafatu. Ua riro taua taviniraa ra ei taoˈa huna aita e faaauraa, no te mea o te hoê haamaitairaa no te taviniraa faufaa roa te reira, haamaitairaa tei horoahia i teie nei mahana, eiaha noa i te toea faatavaihia o te “nǎnǎ iti”, oia atoa râ i te “feia rahi” o te mau “mamoe ê atu” a te Tiai mamoe maitai, oia hoi o Iesu Mesia (Luka 12:32; Ioane 10:14-16; Apokalupo 7:9). Ua riro o Mose e to ˈna hohoˈa taipe, oia hoi o Iesu Mesia, ei mau hiˈoraa maitai roa no tatou. Mai ia ratou atoa, e haamau na tatou i to tatou mafatu i nia i te taoˈa huna ra o te taviniraa a te Atua, no te mea “te vahi hoi i vaiihohia ˈi ta outou taoˈa ra, e riro atoa i reira to outou aau”. — Mataio 6:19-21; Hebera 11:26.

15, 16. a) Nafea e itehia ˈi e no ǒ mai te mana rahi ra i te Atua ra, eiaha râ ia tatou nei? b) No te aha eita te patoiraa o te ao, noa ˈtu eaha to ˈna puai, e nehenehe e haaparari i te mau farii repo a te Atua?

15 I roto i taua tupuraa ra, nafea ïa e itehia ˈi e no ǒ mai te mana rahi maitai ra i te Atua, eiaha ia tatou? Oia hoi, tatou taua mau farii repo o te parari ohie noa, o te amo nei i taua taviniraa ra e taua ohipa faufaa roa, aita taua huru faahanahanaraa e tano ia tatou nei e eita roa ˈtu tatou e nehenehe e amo i te reira. Hau atu, na roto i to tatou tiaraa Ite no Iehova, tei raro aˈe tatou i te mau huru faahemaraa atoa no ǒ mai i to tatou mau enemi, no te tamata i te faatopa ia tatou ia ore tatou ia au faahou i te ohipa ta te Atua i horoa mai ia tatou ra. No reira, mai te peu e e nehenehe tatou e faaoromai i te mau raveraa iino ta te ao e faatupu ra i nia ia tatou, ia mau maite i roto i ta tatou ohipa e ia faaite e ua au iho â e ia tamau tatou i te faatupu i taua taviniraa ra, maoti noa ïa te puai o Tei horoa ia tatou ra i taua ohipa ra. No reira, eita te patoiraa o te ao nei, noa ˈtu eaha to ˈna puai, e nehenehe e haaparari i te mau farii repo a te Atua, aore ra e haamanii i ta ratou taoˈa faufaa mau, no te mea ua papaihia i roto i te Korinetia 2, 4:8-12 e:

16 “Ua ati matou i te pohe, aita râ i apǐapǐ; ua peapea matou, aita râ i ahoaho: ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia: ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa; i te hopoi-haere-raa i te pohe o te Fatu ra o Iesu i to matou nei tino aore e faaea, ia itea-atoa-hia te oraraa o Iesu i to matou nei tino. E no Iesu nei hoi, te tuu-noa-hia nei â matou e ora nei no te pohe, aita e faaea, ia itea to Iesu ra oraraa i to matou nei mau tino pohe noa. E teie nei, o te pohe tei tupu ia matou nei, o te ora râ tei tupu [maoti te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia] ia outou na.”

Te haafaufaa rahi nei te feia rahi roa i ‘taua taoˈa huna ra’

17. Nafea to te feia rahi haafaufaaraa i ‘taua taoˈa huna’ ra, oia hoi te taviniraa hanahana?

17 “O te pohe tei tupu ia matou nei, o te ora râ tei tupu ia outou na.” No te mau kerisetiano i faatavaihia e te varua taua faahitiraa ra. Teie râ, te faahaamanaˈo atoa ra te reira i te mau taairaa i rotopu i te toea faatavaihia a te Atua e te feia rahi o te mau mamoe ê atu. Ua ite te feia i faatavaihia e e faaoti ratou, mai ia Iesu, i ta ratou hororaa i nia i te fenua nei na roto i te poheraa, teie râ, te vai ra to ratou te tahi mau hoa o te rave amui nei e o ratou i te taoˈa huna hanahana, oia hoi te taviniraa, e o te tauturu nei ia ratou ma te rave i te rahiraa o te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia. Mai te toea i faatavaihia, i teie mahana, te taa ra i te feia rahi o te mau mamoe ê atu e, te taoˈa hoê roa e faahereherehia i te tamaˈi rahi o Aramagedo e o te ore e taui i roto i te ao apî, o te taoˈa huna ïa o te taviniraa i haamaitaihia, te taviniraa pûpûhia i te Atua e i te Arii hanahana ta ˈna i haamau, oia hoi o Iesu Mesia. Te taai maite nei te feia rahi i taua taviniraa ra, ma te ‘haamori ia ˈna i te rui e te ao i roto i to ˈna ra hiero’. — Apokalupo 7:15.

18. a) Eaha te ohipa e fatata roa i te tupu i nia i te hanahana haavare o teie nei ao? b) Eaha te ‘hanahana’ ta Iesu i patoi, e ma te rave i te aha a roaa mai ai ia ˈna te hoê hanahana hau atu i te rahi?

18 Fatata roa, e faahope te Atua i te hanahana haavare o te amuiraa o te mau mea e vai nei — ‘hanahana’ o te vai noa mai, mai te taime te Diabolo ra o Satani i hopoi ai ia Iesu i nia i te hoê mouˈa teitei e i faaite atu ai ia ˈna i te mau basileia atoa o te ao e ‘to ratou hanahana’. (Luka 4:5, 6.) Ua patoi o Iesu i taua hanahana ra no ǒ mai ia Satani ra, e ua tamau â oia i te pee i te hoê haerea tei auhia e te Atua, i nia i te fenua nei. No te mea e ua na reira oia, e horoahia na ˈna te hoê hanahana hau atu â i te rahi i tei noaa ia ˈna i nia i te raˈi, na roto i to ˈna tiaraa Tamaiti otahi a te Atua, na mua ˈˈe oia i haere mai e faatupu i te ohipa ta te Atua i horoa no ˈna, i nia i te fenua nei. — Ioane 5:36; 17:5; Philipi 2:9-11.

19. Eaha te haamaitairaa faahiahia roa no te taviniraa teie e fatata roa i te tupu, e eaha ta tatou opuaraa no nia i taua tupuraa ra?

19 Eita te hopea i tohuhia o te amuiraa o te mau mea a te Diabolo e tae mai na mua ˈˈe e horoahia ˈi te faaiteraa no nia i te Basileia i roto i te ao atoa nei, e e riro te reira ei faaiteraa hanahana rahi roa ˈˈe o te ohipa a te mau pǐpǐ a Iesu Mesia, te mau Ite no Iehova (Mataio 24:14). Ua horoahia te faaiteraa no nia i te Basileia fatata e 75 matahiti i teie nei, e mai ta te mau ohipa e tupu ra i teie nei mahana e haapapu ra, ua fatata roa taua hopea i tohuhia ra. No reira, fatata roa te haamaitairaa faahiahia roa i te apitiraa ˈtu i roto i te taviniraa o te faatereraa moˈa a te Arii, i te tapae i to ˈna tupuraa rahi (Mataio pene 24, 25; Mareko pene 13; Luka pene 21). Ua riro mau â te haamaitairaa e vai ra ia tatou no te apiti atu i te faaiteraa i roto i te ao nei no nia i te Basileia tei haamauhia, ei taoˈa huna hanahana ta te mau Ite no Iehova, te mau pǐpǐ a ta ˈna Tamaiti i faaariihia, o Iesu Mesia, e haafaufaa rahi nei. Te hinaaro mau nei ratou ma te aau rotahi e taai maite atu i te reira e tae roa ˈtu i te taime e hope ai te ohipa no te faaiteraa no nia i te Basileia, e te taime te Atua Puai Hope ra o Iehova e faaite ai o ˈna iho i to ˈna mana arii i roto i te ao taatoa nei e e faahepo ai i ta ˈna faatereraa i roto i te ao atoa nei. — Zephania 3:8.

Eaha to outou manaˈo?

◻ No te aha e ua riro te taviniraa a te mau Ite no Iehova ei taviniraa hanahana?

◻ No te aha te parau apî maitai i tapoˈihia ˈi i mua i te aro o te mau taata e rave rahi i teie mahana?

◻ Eaha ‘taua taoˈa huna ra i roto i te mau farii repo’?

◻ No te aha te Atua e faaohipa ˈi i te mau farii repo paruparu no ta ˈna taviniraa, tei riro hoi ei taoˈa huna?

◻ Eaha te manaˈo o te mau tavini a Iehova no nia i ‘taua taoˈa huna ra’, e no te aha?

[Hohoˈa i te api 27]

Ua faaitehia te hanahana o te Atua i nia i te mata o Iesu Mesia, te Mose Rahi. Tei te mau Ite no Iehova te haamaitairaa ia noaa te maramarama hanahana a te Atua no roto mai i te Bibilia, e ia faaite atu i te reira i mua i to ratou taata-tupu.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono