Fatata te faaotiraa o te ‘buka Tamaˈi a Iehova’
‘I na ôhia ˈi i roto i te buka tamaˈi a Iehova.’ — NUMERA 21:14.
1, 2. I te Tau tahito ra, na roto i teihea tupuraa to Iehova faaiteraa i to Aiphiti e e Atua aito oia, e mea nafea?
I TO tatou mau mahana, aita te mau taata e taa ra e e te Atua o te Bibilia, o Iehova, e aito itoito mau oia. Ua faaitehia hoi te reira i te Tau tahito ra, a faaora ˈi o ˈna i ta ˈna mau tavini mai Aiphiti mai, i reira ratou i te haavîraahia. I raro aˈe i te aratairaa a te Diabolo ra o Satani, to ratou enemi itea-ore-hia, ua rave o Pharao i te mau ravea atoa ia pohe ratou i te rohirohi. E i muri aˈe, i to ˈna feruriraa i te mea o ta ˈna e ere ra a vaiiho ai oia i te mau ati Iseraela ia haere ê, ua tapapa aˈera oia na muri ia ratou e to ˈna nuu.
2 Tera râ, aita o Pharao i ite e e nehenehe te Atua o te mau ati Iseraela e riro mai ei Atua tamaˈi no te faaora ia ratou, o ratou tei riro ei nunaa No ˈna. A tere mai ai te nuu aiphiti i hinaaro rahi i te tahoo, i roto i te tahora o te miti Uteute tei pâpâmǎrô, ua ohipa aˈera te Atua o te mau ati Iseraela, tei haamǎtaˈuhia: ua haaparemo aˈera oia i te feia faahoro pereoo e te feia puaahorofenua ma te faatopa i te patu pape tei riro ei aroa, e tei tatara-semeio-hia ia nehenehe te mau ati Iseraela e ora ˈtu. — Exodo 14:14, 24-28.
3. Na roto i ta ratou himene o te re, i teihea Atua to te mau ati Iseraela faahohoˈaraa ia Iehova, eaha râ te tupuraa aita te mau nunaa e haapao ra i to tatou nei tau?
3 Ma te ora hoi i te hiti pae i te pae hitia o te râ o te miti Uteute, ua himene ihora ïa te mau ati Iseraela o tei oaoa roa, i teie himene o te re no te faahanahana i to ratou Faaora i te raˈi ra: “E himene au ia Iehova, ua teitei hanahana roa hoi oia: o te puaahorofenua e o tei parahi i nia iho tei hurihia e ana i raro i te tai. O Iehova to ˈu puai, e ta ˈu arueraa, e ua riro oia ei ora no ˈu. Oia to ˈu Atua, e oia ta ˈu e imi i te parahiraa; o to tau metua ïa Atua, e oia ta ˈu e faateitei. E puai rahi to Iehova i te tamaˈi. O Iehova to ˈna iˈoa mau. Te mau pereoo o Pharao e ta ˈna ra nuu, ua hurihia e ana i raro i te tai; e te mau raatira maiti no ˈna ra, ua pohe ïa i te miti uteute.” (Exodo 15:1-4). I reira, i te miti Uteute ra, ua faaite maira o Iehova ia ˈna mai te hoê aito itoito mau o te nehenehe e rave i te mau ohipa rarahi. Tera râ, aita te mau nunaa e haapao ra i te reira.
4, 5. O vai te hoê â tupuna, e no roto mai ia ˈna na 12 nunaa oaoa o Iseraela? Ua riro taua taata ra ei hoa no vai, e maoti i teihea huru maitai?
4 Ua pii ihora te peropheta ra o Mose, tei faatere i te himene i faauruahia e te Atua, ia Iehova, “o to tau metua ïa Atua”.Ex 15:2b Ua riro te taata Hebera o Aberahama, ei tupuna faahiahia o te nunaa o Iseraela. No roto mai ia ˈna o na 12 nunaa o Iseraela, na roto ia Isaaka, ia Iakoba, e ta ˈna 12 tamaiti. Ua faaite mai o Aberahama ia ˈna mai te hoê taata haamori hiˈoraa maitai roa no te Atua ra o Iehova. Mea puai roa hoi to ˈna faaroo, no reira, a ani ai o Iehova ia ˈna ia faarue i te vahi i reira oia e noho ai, oia hoi ia Ura i ǒ te Kaladaio ra, haere ihora oia ma te ore e feaapiti no te tere atu i te fenua ta te Atua e faaite ia ˈna, ma te tiaturi e e tapea Oia i ta ˈna parau fafau e e horoa ˈtu oia i te fenua, na ˈna e na to ˈna huaai.
5 No te faaroo faahiahia o Aberahama, ua tǎpǔ aˈera Iehova e e horoa na ˈna i te hoê “huaai”, maori ra te hoê tamarii no te opu, e e maitai te mau utuafare fetii atoa o te fenua, e te mau utuafare fetii o teie nei tau atoa (Genese 12:2, 3; 22:17, 18). No te mea e ua faaôhia aˈera o Aberahama i roto i te hoê auraa piri roa e to ˈna Atua, no reira oia i piihia ˈi te ‘Taua no Iehova’. Ua pii atoa te Atua iho i taua patereareha haapao maitai ra “tau hoa”. — Iakobo 2:23; Isaia 41:8.
6. Noa ˈtu e ua haere oia na te Fenua i tǎpǔhia ma te hau, mea nafea to Aberahama faaiteraa mai ia ˈna mai te hoê aito o tei tiaturi ia Iehova?
6 Noa ˈtu e ua haere o ˈna mai te hoê taata ěê i te Fenua i tǎpǔhia, ua faaite aˈera o Aberahama e e nehenehe ta ˈna e ohipa mai te hoê aito ra te huru. I te hoê mahana, ua haaati ihora e maha arii i te Fenua tǎpǔ e ua haru aˈera ratou i te tamaiti a te tuaana o Aberahama, o Lota, e to ˈna utuafare fetii. Ua horoa ihora o Aberahama, mea here roa hoi na ˈna te mau melo o to ˈna utuafare fetii, i te mauhaa tamaˈi na ta ˈna e 318 tavini e, ma te tauturuhia e to ˈna mau hoa amui e toru e faaea ra i taua vahi ra, o Anera, o Esekola e o Mamera, ua tapapa aˈera oia i te feia eiâ taoˈa. Ua aro ihora ia ratou ma te hitimaue, i te po. Ua taparahi pohe roa ˈtura o ˈna e to ˈna nuu, i te feia haru o tei puai aˈe hoi ia ratou. Ua tupu aˈera te hoê “taparahiraa i te mau arii” (Hebera 7:1; Genese 14:13-17). Ua faaora ihora o Aberahama ia Lota e to ˈna utuafare fetii, e ua roaa faahou ia ˈna te mau taoˈa atoa tei eiâhia.
7-9. a) O vai te tahuˈa ta Aberahama i haere e hiˈo, e eaha te haamaitairaa tei roaa mai ia ˈna? b) Mea nafea to Aberahama faaiteraa e ua hinaaro oia e na te Atua Teitei noa e horoa mai i te taoˈa na ˈna? c) Mai ta Melehizedeka i haapapu, na vai i horoa i te re ia Aberahama?
7 Ua ite o Aberahama e maoti te tauturu a te Atua ra o Iehova o ˈna i manuïa ˈi i taua ohipa faahiahia ra i te pae o te nuu. I to ˈna hoˈiraa mai ma te hanahana, ua nehenehe aˈera oia e faaite i te reira i mua i te huiraatira. Ma te ite e e itehia te tahuˈa farii-maitai-hia a to ˈna Atua i te oire no Salema, ua haere ihora oia i taua oire ra. Te faatia maira te hopea o te pene 14 o te Genese i te ohipa i tupu:
8 “E ua hopoi atura hoi te arii o Salema o Melehizedeka, i te pane, e te uaina; e no te mea e tahuˈa oia na te Atua teitei, ua haamaitai atura oia ia ˈna, na ô atura, Ia haamaitaihia Aberama e te Atua teitei, e te Fatu o te raˈi e te fenua nei! e ia haamaitaihia hoi te Atua teitei o tei tuu mai i to mau enemi i to rima na. Ua tuu maira oia i te ahuru i taua mau taoˈa atoa o te pau ra no ˈna. Ua parau atura taua arii o Sodoma ra ia Aberama, Tuu mai i te mau taata ia ˈu nei, mau atu i te mau taoˈa ra na oe. Ua parau maira Aberama i taua arii o Sodoma ra, Ua tǎpǔ vau i te Atua teitei ra ia Iehova, i te Fatu o te raˈi e te fenua nei, e e ore au e rave noa ˈtu i te hoê mea iti i te mau taoˈa atoa na oe na, e tae noa ˈtu i te hoê taura iti tamaa ra, oi parau hoi oe, E taoˈa rahi ta Aberama ia ˈu. Maori râ i tei amuhia e te mau taata nei; e ta te mau taata i haere atoa ra, ta Anera, ta Esekola, e ta Mamera; a rave ratou i ta ratou tufaa.” — Genese 14:18-24.
9 Mai ta teie mau irava e faaite maira, ua haapapu aˈera o Melehizedeka, te tahuˈa arii o te oire no Salema, i te mea ta Aberahama i papu maitai: o te Atua Teitei o tei aro no ˈna, no Aberahama, e no to ˈna mau puai nuu e o tei horoa i te re na ˈna. Aita te arii-tahuˈa ra o Melehizedeka i faaiti i te faufaa o te ohipa i ravehia e Iehova i taua taime ra.
Te buka Tamaˈi a Iehova
10. Eaha te tamaˈi matamua ta te Bibilia e faahiti ra, e no te aha e nehenehe ai e parau e e tamaˈi matamua noa teie i roto i te mau tamaˈi o tei upootiahia e Iehova?
10 Na te aamu i papaihia i roto i te Genese 14, aamu e faatia ra i te haruraahia te Fenua i tǎpǔhia e te re a Aberahama i nia i te feia haru e mauhaa tamaˈi ta ratou, e faaite maira i te tamaˈi matamua i faahitihia i roto i te mau Papai Moˈa. No reira, hau atu i te maha senekele hou oia a faatupu ai i te hoê ohipa faahiahia i te miti Uteute ra, ua faaite aˈera o Iehova ia ˈna mai ‘te hoê aito itoito’. E omuaraa noa râ te reira. E roaa mai râ ia ˈna i te tahi mau re hau atu i te rahi e te tuiroo, e te tamaˈi hopea ia tae ïa i ‘te hopea o te amuiraa o te mau mea’ e vai nei. — Mataio 24:3.
11. Eaha ‘te buka tamaˈi a Iehova’, i hea râ e itehia ˈi e rave rahi atu â mau aamu o ta ˈna mau ohipa faahiahia i te pae o te nuu?
11 Ia au i te Numera 21:14, ua papaihia aˈera te hoê ‘buka tamaˈi a Iehova’. Peneiaˈe ua haamatahia taua buka ra o te nehenehe e tiaturihia, taua faatiaraa aamu o te mau tamaˈi i ravehia e Iehova no to ˈna nunaa, na roto i te aamu o taua aroraa ra i ravehia no Aberahama, te taata haapao maitai. Ua ite o Mose i taua buka ra, aita râ oia i horoa mai na tatou i te tahi atu mau tuhaa no nia i te reira. Aita ïa i faaitehia ia tatou i te mau ravea atoa ta Iehova i rave no te faaite ia ˈna mai te hoê aito, i roto i te roaraa o te tau e faataahia ra i roto i taua ‘buka tamaˈi ra a Iehova’. Teie râ, i te mea e ua papaihia te tuhaa rahi o te Bibilia Moˈa mai te tau a faaitehia ˈi taua buka ra, te vai ra ta tatou e rave rahi mau aamu o te mau ohipa faahiahia i te pae o te nuu i ravehia e Iehova.
Te Melehizedeka Rahi — Te hoê aito
12. O vai te tia no te Atua Teitei, rahi aˈe ia ˈna, ta Melehizedeka i faahohoˈa, e eaha te salamo, i papaihia e Davida, e parau ra no taua taata ra mai te hoê tahuˈa e te hoê aito?
12 I muri aˈe to Aberahama upootiaraa i nia ia Kederalomara e te tahi atu mau arii tei amui mai ia ˈna, ua haamaitai ihora o Melehizedeka ia ˈna. Ua faahohoˈahia taua arii-tahuˈa, i roto i te mau parau tohu, i te Tahuˈa Rahi no a muri aˈe a te Atua Teitei, o te riro atoa ei aito puai i turuhia e te Atua teitei. Te faatae nei te Salamo 110, tei papaihia e te arii-aito ra o Davida, i raro aˈe i te faauruaraa a te Atua, i te parau i taua taata rahi aˈe ia Melehizedeka no Salema ra, na roto i teie mau parau: “E faatae atu â Iehova i te sepeta ra o to oe mana mai Ziona ˈtu nei: e arii hoi oe i rotopu i to mau enemi ra. Ua tǎpǔ Iehova, e ore e tatarahapa: E tahuˈa oe e a muri noa ˈtu, ia au i te parau ia Melehisedeka. Na te Fatu i to rima atau ra, e tairi i te hui arii ia tae i te mahana e riri ai oia ra.” — Salamo 110:2, 4, 5.
13. Ia au i te Hebera pene 7 e te 8, o vai te taata rahi aˈe ia Melehizedeka, e i teihea vahi teitei to ˈna tomoraa ˈtu e teihea huru tusia?
13 Ua faaite te taata papai i te rata i te mau Hebera ra, o tei faauruahia e te Atua, e o vai te taata o tei faataehia ˈtu i teie mau parau. Ua papai aˈera oia e: “I tomohia e to tatou na mua e Iesu, o tei faarirohia ei tahuˈa rahi e a muri noa ˈtu ia au i te parau ia Melehizedeka.” (Hebera 6:20). Te faataa ra te pene i muri iho o te rata i te mau Hebera, i te huru faahiahia o te Melehizedeka o te tau tahito. Mea iti aˈe râ te huru faahiahia o taua tahuˈa ra i te huru faahiahia o te taata ta ˈna i faahohoˈa, oia hoi o Iesu Mesia tei faatia-faahou-hia e tei faahanahanahia, o tei tae atu i mua i te aro moˈa o te Atua ra o Iehova iho e te faufaa o te hoê tusia maitai aˈe i ta te arii-tahuˈa ra o Melehizedeka no Salema i ore i nehenehe noa ˈˈe e pûpû atu. — Hebera 7:1 e tae atu i te 8:2.
14. Te faatia ra anei te Melehizedeka Rahi i te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano ia turu i te mau ohipa i te pae o te nuu a te mau nunaa e faahua parau ra e e mau nunaa kerisetiano ratou?
14 Ua haamaitai ihora te tahuˈa arii Melehizedeka i te hoê aito, o Aberahama, i muri aˈe i ta ˈna re. Eaha râ ïa te huru o te Melehizedeka Rahi, o tei haamau i te kerisetianoraa mau? Te faahua parau nei te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, e ua riro oia ei tia no Iesu Mesia, ia haamaitai anaˈe oia i te mau nuu a te mau nunaa e parau ra e e kerisetiano ratou e ia pure anaˈe oia no ratou. Teie râ, te turu ra anei te Tahuˈa Rahi o Iehova, tei nia i te raˈi, i te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i teie mau ohipa? Te farii ra anei oia i te hopoia o te mau faataheraa toto atoa tei tapao i te tau “kerisetiano”, e oia atoa a tupu ai na tamaˈi rahi e piti o te ao nei? Aita roa ˈtu! Aita roa ˈtu o ˈna i faatia i ta ˈna mau pǐpǐ mau ia amui atu i to te ao nei aore ra ia turu i ta ˈna ohipa i te pae o te nuu o te faatahe i te toto.
Te haamau nei te Atua aito i te hoê iˈoa hanahana no ˈna
15, 16. I to ˈna aroraa no ta ˈna mau tavini no te faaora ia ratou mai Aiphiti mai, eaha ta Iehova i faatupu no ˈna?
15 No nia i te faaoaraa o na 12 nunaa o Iseraela mai te fenua Aiphiti mai, te taiohia ra i roto ia Nehemia 9:10 e: “E ua faaite oe i te tapao e te ravea taa ê i nia ia Pharao, e tana mau tavini, e i nia atoa i te taata atoa o to ˈna fenua: ua ite hoi oe, e teoteo tei ta ratou rave ia ratou ra [te mau ati Iseraela]. Noaa ihora to oe iˈoa, mai tei teie nei â mahana.” — Hiˈo Exodo 14:18.
16 Te faahiti ra te peropheta Isaia i te nehenehe o taua iˈoa ra ma te faaiteraa ia Iehova mai ‘Tei aratai i te rima atau o Mose i to ˈna iho rima i hanahana ˈi oia ra; Tei vahi i te moana na mua ia ratou, ia faariro oia i to ˈna iˈoa ei iˈoa moe ore’. Ua parau aˈera oia ia Iehova e: “Mai te reira to oe aratai i to mau taata, ia hanahana roa to oe ra iˈoa.” (Isaia 63:12-14). Ma te ani ia Iehova ia tauturu â oia i to ˈna nunaa, ua pure ihora o Daniela ia ˈna na roto i teie mau parau: “O tei aratai mai i to mau taata mai te fenua ra mai Aiphiti ma te puai rahi, e ua itea to oe iˈoa, mai tei teie nei mahana.” — Daniela 9:15; Ieremia 32:20.
17. O vai ta Iehova e tono no te aro ma to ˈna ra iˈoa, e eaha ta ˈna e faaite atu i te mau nunaa atoa?
17 I te tau i haapaohia, e tono o Iehova ia Iesu Mesia, te Melehizedeka Rahi, ia rave o ˈna mai te hoê aito puai rahi. Maoti o ˈna, e faahanahana o Iehova i to ˈna iˈoa na roto i te mau ohipa rahi aˈe i te mau ohipa atoa tei tupu i te tau tahito ra, tei faatiahia i roto i ‘te buka tamaˈi a Iehova’ aore ra i roto i te mau Papai hebera o te Bibilia Moˈa. Te faaite maira te pene hopea o te buka na mua ˈˈe i te buka hopea o te mau Papai hebera, i te hoê aroraa o te ao atoa i nia ia Ierusalema. No reira, te taiohia ra i roto ia Zekaria 14:3 e “ei reira Iehova e haere ai, a aro ai i taua mau fenua ra, mai ta ˈna hoi i aro i te mahana tamaˈi ra”. Mea na reira te Atua o te Bibilia e faaite ai i te mau nunaa atoa e o ˈna â te Atua aito i teie nei, mai te mau mahana o te Iseraela tahito ra.
18, 19. O vai te Ierusalema o te riro ei tapao o te hoê aroraa taatoa no ǒ mai i te mau nunaa ra?
18 Aitâ taua ohipa ra i tupu. O vai râ te Ierusalema e roohia i taua aroraa taatoa? Aita taua parau tohu ra i tupu i nia i te Ierusalema o te tau o Zekaria. Ua haamouhia te oire e te mau nuu roma i te matahiti 70 o to tatou nei tau. Tera râ, ua patu-faahou-hia oia, e i teie mahana, te faarirohia nei oia ei oire moˈa na te amuiraa faaroo kerisetiano e na te nunaa o Iseraela i te pae tino. A tupu ai te tamaˈi o na mahana e ono, i te matahiti 1967, ua haru aˈera o Iseraela ia Ierusalema taatoa tei patu-faahou-hia. Teie râ, aita hoê aˈe mea e faaite maira e e tuhaa ta te Atua ra o Iehova i roto i taua aroraa ra. Aita to ˈna Arii tei haamanahia, o Iesu Mesia, e faatere ra i roto i te Ierusalema i nia i te fenua nei, e e ere faahou oia i “te oire (...) o te Arii rahi”, oia hoi o Iehova. — Mataio 5:35.
19 Eita, e ere te oire pu o te Hau ati iuda, Hau melo o te mau Nunaa amui, i te Ierusalema i faahitihia i roto i te parau tohu a Zekaria. Te parau ra râ taua peropheta ra no te Ierusalema i faahitihia i roto i te rata i te mau Hebera. Ma te parau atu i te mau kerisetiano faatavaihia, ua na ô aˈera o Paulo e: “I te mouˈa (...) o Siona ta outou e haere mai nei, e te oire o te Atua ora ra, Ierusalema i te ao ra, e te pǔpǔ melahi atoa eita e hope ia taio ra.” (Hebera 12:22). Teie Ierusalema i nia i te raˈi, o te Basileia mesia ïa a te Atua, tei faahohoˈahia i nia i te fenua i to tatou nei tau, e te hoê pǔpǔ iti o te mau kerisetaino faatavaihia e atuatu ra i te tiaturiraa ia faatere e o Iesu Mesia i roto i taua Basileia ra. O ratou te riro ei tapao o te aroraa i tohuhia.
20. Eaha te mau parau ta te arii ra o Hezekia i faahiti atu i to ˈna nunaa tei haamǎtaˈuhia, ia tiaturi oia i nia i taua mau parau ra, e i nia i te mau parau a teihea arii rahi aˈe ia Hezekia e nehenehe ai te mau Ite no Iehova e tiaturi?
20 Eiaha râ ratou aore ra te nahoa rahi o te mau kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei e i mahuti mai mai roto i te mau nunaa atoa no te faaohipa i te haamoriraa viivii ore e o ratou, e mǎtaˈu i te faahopearaa o taua aroraa ra. A haere mai ai te mau nuu riaria a Senakeriba, arii no Asura, e aro ia Ierusalema i raro aˈe i te faatereraa a Hezekia, ua tamǎrû aˈera oia i te mau ati Iseraela tei mǎtaˈu, ma te parauraa ia ratou e: “E rima taata tei ia ˈna; ia tatou nei râ, o to tatou Atua ïa o Iehova, ei tauturu ia tatou e ei aro i ta tatou tamaˈi.” Eaha te ohipa i tupu na roto i taua mau parau ra? “Tiaturi maite aˈera te mau taata i te parau a te arii o Iuda ra a Hezekia.” (Paraleipomeno 2, 32:8). Ia haamǎtaˈu-anaˈe-hia ratou e te mau puai a te mau nunaa o teie nei ao, e nehenehe ïa te mau Ite no Iehova e tiaturi i te hoê â mau parau a te hoê arii rahi aˈe ia Hezekia, oia hoi o Iesu Mesia.
21. a) No te aha e haamanaˈohia ˈi te mau parau a Iahaziela, ia tupu anaˈe te tamaˈi tei fatata roa i te faataehia i nia i te Ierusalema i te ao ra? b) Eaha te hopearaa o te tamaˈi o te tupu mai?
21 I taua taime ra, e haamanaˈo ïa ratou i teie mau parau faaitoito a te ati Levi ra o Iahaziela, i te na ôraa e: “E ore outou e aro i tena na, e haamau outou, e tia noa mai, e hiˈo i te ora na Iehova e horoa mai na outou. E Iuda e Ierusalema atoa, eiaha e mǎtaˈu, eiaha e taiâ; ananahi a tii a rave ia ratou: tei ia outou hoi Iehova.” (Paraleipomeno 2, 20:17). Oia mau, ia tupu anaˈe taua anotau atâata mau, tei pihai iho o Iehova i ta ˈna mau tavini. E roaa mai to ratou paruru e to ratou ora mai te peu noa e e aro o ˈna no ratou. Teie râ, tera ta ˈna ohipa e rave, na roto i te arai a te Arii aito ta ˈna i haamau, o Iesu Mesia. Eaha te hopearaa o te reira? Te haamouraa taatoa o te faanahonahoraa ite-mata-hia a te Diabolo i nia i te fenua nei. — Apokalupo 19:11-21.
22. a) Eaha te faahopearaa hanahana mau a te buka tamaˈi a Iehova, e eaha ïa ta Iehova e faatupu no ˈna? b) I muri aˈe i taua re ra, e turaihia te feia e here ra i te iˈoa o Iehova, i te aha?
22 Auê ïa iˈoa hanahana mau ta te Atua e haamau no ˈna, ia upootia anaˈe oia ma te faahiahia mau, i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra” i Aramagedo (Apokalupo 16:14, 16)! E au ra ïa e, e tuu-faahou-hia te hoê pene apî i roto i te buka tamaˈi a Iehova. E riro taua re i nia i te amuiraa o te mau mea nei, ei faahopearaa hanahana mau, te hanahana teitei roa. E faaite te taatoaraa o taua buka ra e aitâ te Atua Mana Hope i pau aˈenei i te tamaˈi. I muri aˈe, e himene te feia e here ra i te iˈoa o Iehova i ta ˈna mau haamaitairaa ma te oaoa. I reira, na roto i te hoê huru rahi mau, e tupu roa ˈi te irava hopea a te buka a te mau Salamo: “O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. Halelu Ia.” — Salamo 150:6.
Haamanaˈoraa
◻ I to tatou mau mahana, eaha ta te feia e ore ra e ite no nia i te Atua o te Bibilia, o Iehova?
◻ Eaha te tamaˈi ta Aberahama i rave, e na vai i horoa i te re na ˈna?
◻ Eaha ‘te buka tamaˈi a Iehova’?
◻ Eaha te faahopearaa o te ‘buka tamaˈi a Iehova’, e eaha ïa te ohipa e tupu mai?