Uiraa a te feia taio
Ua faaorehia anei te faufaa o te Ture i to Iesu poheraa i nia i te satauro, afea ra to ˈna monoraahia mai e te faufaa apî?
E rave rahi teie e ui nei i teie nei uiraa e teie e feaa noa nei te manaˈo no nia e toru ohipa i tupu: te poheraa o Iesu i nia i te satauro i te ahiahi o te 14 no Nisana o te matahiti 33, te taime oia i pûpû atu ai i te faufaa o to ˈna toto i nia i te raˈi, e te taime oia i ninii ai i te varua moˈa i te mahana o te Penetekose i te matahiti 33 ra. Ia au i te mau Papai, ua faaorehia te faufaa o te Ture e ua monohia mai e te faufaa apî i te mahana Penetekose ra. E hiˈo anaˈe na no te aha râ mai te reira ˈi te huru?
Ua faaite atea mai o Iehova e i te tau mau ra, e mono oia i te faufaa o te Ture na roto i te “hoê faufaa apî” e nehenehe atu ai e faaore taatoa i te mau hara, o te ore hoi e nehenehe e na reira i raro aˈe i te Ture (Ieremia 31:31-34). Afea ra hoi taua monoraa ra i te tupuraa?
E tia na mua ia tatarahia te faufaa tahito, oia hoi te faufaa o te Ture, ia oti oia i te rave i tei titauhia ia ˈna (Galatia 3:19, 24, 25). Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia i taua tumu parau ra: “Tei faaora-atoa-hia e te [Atua] e oia atoa, ua oti hoi i te faaorehia ta outou mau hara atoa; ua paraihia hoi te ture i papaihia no tatou ra, e to ˈna atoa ra mau oroa au ore ia tatou, e ua hopoi-ê-hia ïa, oia i patiti i te reira i nia i tana satauro ra.” (Kolosa 2:13, 14). E tia anei ia faaoti e ua monohia te faufaa o te Ture e te faufaa apî i te taime o Iesu Mesia i pohe ai?
Eita, no te mea e mana mai te faufaa apî maoti te toto o te tusia tano mau e e taatihia ˈtu i te hoê nunaa apî, te Iseraela i te pae varua (Hebera 8:5, 6; 9:15-22). Ua faatiahia mai Iesu mai te pohe mai i te 16 no Nisana, e 40 mahana i muri aˈe ua reva aˈera oia i nia i te raˈi (Ohipa 1:3-9). Ahuru mahana i muri aˈe i to ˈna revaraa i nia i te raˈi, i te mahana o te Penetekose, ua ninii maira oia i nia i ta ˈna mau pǐpǐ “te varua [moˈa] i parauhia maira” tei noaa mai ia ˈna i to ˈna Metua ra. Mea na reira hoi te Iseraela i te pae varua i te itearaahia mai (Ohipa 2:33). Na roto i te Arai ra o Iesu Mesia, ua faaau maira te Atua i te faufaa apî i te Iseraela i te pae varua ra.
I te mea hoi e ua tuati maitai taua mau huru tupuraa ra, afea ra ïa te faufaa o te Ture i te monoraahia e te faufaa apî?
Eita e nehenehe e parau e ua faaorehia te Ture i to Iesu poheraa. I roto i te roaraa o na mahana e 40 i te taime o Iesu, tei faatiahia mai no te oraraa i te pae varua, parahiraa mai i te fenua nei, te auraro noa râ te mau pǐpǐ a Iesu i te Ture. Hau atu, te vai ra i roto i te Ture te hoê ohipa faufaa mau: te tomoraa te tahuˈa rahi i roto i te Vahi Moˈa hoê taime i te matahiti. Inaha, te faahohoˈa ra taua tomoraa no ˈna ra i te tia-faahou-raa o Iesu i nia i te raˈi. I reira, ua nehenehe aˈera oia e pûpû atu i mua i te Atua i te faufaa o to ˈna tusia taraehara ma to ˈna tiaraa Arai o te faufaa apî (Hebera 9:23, 24). E ravea ˈtura hoi te reira no te manaraa mai te faufaa apî, ei faatupuraa i te Ieremia 31:31-34.
Ua mana aˈera te faufaa apî a faaite mai ai o Iehova e te farii ra oia i te tusia taraehara o Iesu, a ninii mai ai oia i to ˈna varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ haapao maitai a Iesu ia fa mai te hoê nunaa apî, te Iseraela i te pae varua, oia hoi te mau taata i faaôhia i roto i te faufaa no te hoê Basileia (Luka 22:29; Ohipa 2:1-4). Ua faaite aˈera oia e ua faaore oia i te faufaa o te Ture, na roto i te patitiraa i te reira i nia i te pou i reira to Iesu poheraa. Ua faaorehia ˈtura hoi taua faufaa a mana ˈi te faufaa apî, oia hoi i te faraa mai te nunaa apî, te Iseraela i te pae varua, i te Penetekose o te matahiti 33. — Hebera 7:12; 8:1, 2.
Hau atu, e nehenehe tatou e tapao mai e aita te Atua i faarue roa i te Iseraela i te pae tino a faaorehia ˈi te faufaa o te Ture e a mana ˈi te faufaa apî, i te Penetekose o te matahiti 33. No reira, ia au i te faufaa aberahama, ua hiˈo taa ê maira Iehova i te mau ati Iuda, i te feia i farii i te haapaoraa ati iuda e i to Samaria i te 70raa o te “hebedoma”, tei hope i te matahiti 36 ra (Genese 12:1-3; 15:18; 22:18; Daniela 9:27; Ohipa 10:9-28, 44-48). Ei taime roa atoa hoi no te mau kerisetiano faatavaihia ati iuda no te papu e e aita e faufaa faahou ia auraro i te Ture i muri aˈe i te matahiti 33; ta te uiraa ïa i tuuhia i te pu o te tino aratai i te matahiti 49 ra e faaite ra (Ohipa 15:1, 2). I te matahiti 70 ra, ua haapapu tahaa aˈera te haamouraahia te hiero e te mau buka papatupuna no nia i te Ture na to Roma, e ua faarue-roa-hia oia. — Mataio 23:38.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 31]
Pictorial Archive (Aamu no te Pae Hitia o te râ ma)