VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/12 api 27-32
  • “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau puaa parau faufau ra
  • Mǎtaˈu i te Atua — No te aha?
  • Te toparaa o Babulonia Rahi
  • Te faaitehia ra te faaturiraa a Babulonia
  • ‘E Atua parau-tia e te parau mau o Iehova’
  • E faahanahana anaˈe na i te Atua e a muri noa ˈtu
  • Buka Bibilia numera 66—Apokalupo
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Te aroraa i na puaa taehae toopiti nei
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Te haamouraahia o Babulonia Rahi
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Ia au i te buka Apokalupo, eaha te tupu no te mau enemi o te Atua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/12 api 27-32

“A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna”

“A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna” — APOKALUPO 14:7.

1. O vai ta tatou e mǎtaˈu e o vai ta tatou e ore roa ˈtu e riaria?

O VAI HOI TA TATOU E MǍTAˈU? Eita roa ˈtu ïa te teni uteute ra o Satani e ta ˈna mau nuu demoni! Ua tiavaru mai hoi o Iesu Mesia ia ratou mai te raˈi mai i muri aˈe i te fanauraahia mai te Basileia i te matahiti 1914 ra, te faaite maira râ te mau orama a te Apokalupo i muri iho eaha te faanahoraa ta Satani e faaohipa ra i nia i te fenua nei i roto i ta ˈna aroraa hopea no te haafifi roa i te mau opuaraa a te Atua. E piti na puaa taehae ino roa e te hoê vahine faaturi tei taero roa, oia hoi o Babulonia Rahi, te pû o taua mau hohoˈa ra. E tia anei te reira ia faariaria ia tatou? Eita roa ˈtu ïa! E mǎtaˈu râ tatou ia Iehova e ta ˈna Mesia, tei riro hoi te Basileia i te faautua ê na i te ao viivii a Satani. — Maseli 1:7; Mataio 10:28; Apokalupo 12:9-12.

Te mau puaa parau faufau ra

2. Eaha te puaa taehae e itehia i roto i te vau o te orama, e te faahohoˈa ra oia ia vai?

2 I roto i te vau o te orama a te Apokalupo, te na roto maira te hoê puaa taehae i te miti arepurepu oia hoi te huitaata nei. E hitu o ˈna afii e auahuru hoi tara auahuru korona i nia iho i taua mau tara no ˈna ra, taipe no te mana arii ta Satani i horoa ˈtu no ˈna. Te faaino nei taua puaa nei ia Iehova e te hamani ino nei hoi i Ta ˈna mau tavini mai te nemera ia hamani ino ra, te daba aore ra te liona; teie râ, mea poto roa to ˈna mana, no te mea no ǒ mai i te teni ra o Satani, e faahohoˈa rahi ra ia ˈna. I mutaa ihora, ua faataa mai te peropheta ra o Daniela i te mau faatereraa politita i nia i te fenua nei i raro aˈe i te mau huru o te mau puaa e ua pinepine atoa ratou i te maiti i te mau puaa taehae ei taipe no to ratou nunaa. E faahiti anaˈe na ei hiˈoraa, i te liona beretane e te aeto marite (Daniela 8:5-8, 20-22). I roto râ i te orama a te Apokalupo, e ite tatou i te hoê puaa e rave rahi to ˈna huru. Te faahohoˈa ra oia i te mau puai politita atoa o te aamu bibilia tei pinepine hoi i te hamani ino i te mau tavini mau a te Atua i nia i te fenua nei. I roto i taua mau puai ra, aore ra “afii” o taua puaa ra, te mau puai tuiroo roa ˈˈe o Aiphiti ïa, o Asura, o Babulonia, te Hau Emepera no Medai-Peresia, te puai Heleni, Roma e, i te pae hopea, te Puai rahi beretane-marite. — Apokalupo 13:1, 2; 12:3, 7-9.

3. a) Ua tanohia te hoê o te mau upoo o te puaa taehae i te hoê “tano ˈoˈe” i roto i tei hea auraa? b) Mea nafea te puaa taehae e piti tara i te haamataraa i te faatupu i te hoê hohoˈa o te puaa taehae matamua? c) O vai te iˈoa o te puaa taehae matamua, e eaha to ˈna auraa?

3 I roto i te tamaˈi rahi o te matahiti 1914-1918, ua roohia te fenua Beretane, te Hitu o te Puai o te ao nei, i te hoê “tano ˈoˈe” tei nehenehe hoi e haapohe roa ia ˈna. Ua haere mai râ te mau Etats-Unis no Marite e tauturu ia ˈna. Mai reira mai, ua tahoê maite te fenua Marite e te fenua Beretane e inaha, riro aˈera hoi ïa raua ei puai rahi ta Ioane e faataa ra i muri iho i roto i ta ˈna faatiaraa parau i raro aˈe i te mau huru o te hoê puaa taehae e piti tara, no roto mai i te hoê totaiete taata aifaito, oia hoi “te fenua”. Te haamata ra taua puaa e piti tara ra i te faatupu i te hoê hohoˈa no te puaa taehae matamua e i te horoa ˈtu no ˈna i te aho ora. Te faahohoˈa mau ra te reira i te tiaraa faufaa mau o te Puai rahi beretane-marite i roto i te faatupuraa e te tururaa i te Totaiete o te mau Nunaa e i muri iho, i te faanahonahoraa i mono mai ia ˈna oia hoi, te mau Hau amui. E iˈoa to te puaa taehae matamua, e numera ïa oia hoi: 666. E taipe te numera ono no te huru tia ore roa — inaha, tei raro mai oia i te numera hitu, taipe bibilia no te huru tia roa. No reira, te haapapu mau ra ïa te numera ono i tataitoruhia i te huru tia ore ino roa o te feia faatere i teie nei tau. Noa ˈtu â ïa e te auraro nei te mau Ite o Iehova i te mau hui mana e te auraro atoa nei ratou ma te hoê hiˈoraa maitai i te mau ture o te fenua i reira ratou e ora ˈi, te patoi nei ratou ma te itoito i te haamori i “te puaa taehae” aore ra i to ˈna hohoˈa. — Apokalupo 13:3-18; Roma 13:1-7.

Mǎtaˈu i te Atua — No te aha?

4. a) O vai te tia ra i nia i te mouˈa Ziona i nia i te raˈi, e te faahohoˈa ra na matahiapo e 24 i mua i te terono o te Atua ia vai? b) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te “himene apî” a te mau kerisetiano faatavaihia e te “himene apî” a te feia rahi roa?

4 I teie nei, e vaiiho anaˈe na tatou i taua mau puaa ra i te hiti, inaha, ma te horoa mai i te hoê taa-ê-raa haumǎrû mau, te faahiti ra te iva o te orama i te parau no te Arenio. Te tia ra oia i nia i te mouˈa o Ziona, e na melo 144 000 ta ˈna i hoo mai ei oho matamua no te huitaata nei i pihai iho ia ˈna. Noa ˈtu â ïa e te tavini nei â te hoê tuhaa o ratou i te Atua i nia i te fenua nei, ‘ua haafatata ˈtu’ taua na 144 000 ra ia au i te hoê hiˈoraa i te pae varua ‘i te mouˈa ra i Ziona e i te Ierusalema no te raˈi ra’. (Hebera 12:22.) Te faaite atoa maira taua orama nei e 24 matahiapo i mua i te terono o te Atua, e tano maitai hoi te reira, no te mea te faahohoˈa ra ratou i taua pǔpǔ kerisetiano i faatavaihia ra ma te itehia i raro aˈe i te hoê huru hiˈoraa taa ê: tei faatia-ê-na-hia e tei haamauhia ei arii e ei tahuˈa. Te himene ra taua na 144 000 i “te hoê himene apî”. Te haapapu maitai maira taua himene nei i to ratou huru otahi oia hoi, te hooraahia mai ratou mai te fenua nei no te riro atu ei feia aiˈa no te Basileia. ‘Te himene’ atoa ra te mau melo o te feia rahi roa ‘i te hoê himene apî no Iehova’, te taa ê ra râ ta ratou himene i te himene na mua ˈtu, no te mea te himene ra ratou ma te tiaturi e e noaa mai ia ratou i te ora mure ore i roto i te tuhaa o te Basileia i nia i te fenua nei. — Apokalupo 7:9; 14:1-5; Salamo 96:1-10; Mataio 25:31-34.

5. a) Eaha te evanelia ta te melahi e maue ra i ropu i te raˈi e poro ra, e no te aha oia e tia ˈi i te vairaa? b) Eaha te faaueraa ta te melahi e horoa ma te reo puai, e no te aha hoi e tano maitai ai?

5 Te aano roa ˈtura te orama i teie nei inaha: te ite ra o Ioane i te tahi atu melahi i te maueraa na ropu i te raˈi. E evanelia e tia i te vairaa ra ta ˈna e poro ra i te feia e parahi ra i te fenua nei, no roto mai i te mau nunaa atoa, te mau opu atoa, te mau reo atoa, te mau taata atoa e auraro nei i te Atua ia tae i te tau o ta ˈna haavaraa. Taa ê atu i te mau puaa riaria mau ta Ioane i faataa mai na, e tia mau anei taua Atua faahiahia mau ra ia haamorihia? Na ˈna hoi i poiete i te raˈi e te fenua. O ˈna te Tumu no te mau mea atoa e vai nei, te mau mea ora aore ra te mau mea e ore e hautiuti ra. E mau tumu paari mau â ïa ta te melahi no te poro i taua faaueraa ra ma te reo teitei mau e: “A MǍTAˈU I TE ATUA, E FAAHANAHANA ˈTU IA ˈNA”! Te faaroohia ra to ˈna reo na nia i te fenua atoa nei, e te pahono nei te mau Ite o Iehova i taua titauraa oaoa mau ra i mua i te huitaata nei na roto i te tahi tau 200 reo. — Apokalupo 14:6, 7; Isaia 45:11, 12, 18.

Te toparaa o Babulonia Rahi

6. Eaha ˈtu â te tahi poroi faufaa mau ta te tahi atu â melahi e poro ra?

6 E iteahia te tahi atu melahi e poro ra i teie poroi faufaa mau: “Ua mairi e, ua mairi taua oire rahi ra, o Babulonia, no te mea ua faainu oia i te mau fenua atoa i te uaina ra i te riri o ta ˈna ra faaturi.” (Apokalupo 14:8). O vai hoi taua Babulonia Rahi ra, e faahinaaro ra i te mau nunaa e e faataero ra ia ratou?

7. O vai mau na o Babulonia Rahi, e mea nafea to ˈna tupuraa mai?

7 Ua riro o Babulonia tahito ei pû no te haapaoraa hape, tei parare roa na nia i te fenua atoa nei, e inaha, riro maira ei faatereraa rahi demoni i roto i te ao taatoa nei, e mea tano maitai i te parauhia e o “Babulonia Rahi”. I roto i te roaraa o te tau, e parahiraa rahi mau â to Roma i roto i taua faatereraa faaroo ra, inaha, i raro aˈe i te hau Emepera roma to te amuiraa faaroo kerisetiano apotata i te haamataraa. I to tatou nei tau, te riro noa nei â o Roma ei pû rahi no te haapaoraa no Babulonia mai. Ua haapapu mai te matahiti 1986 i te reira oia hoi, na nia i te titauraa a te pâpa, ua haaputuputu te mau upoo faatere haapaoraa atoa o te ao nei e o ˈna i Assise, i pihai atu ia Roma, no te pure no te Matahiti o te hau i roto i te ao taatoa nei, ta te mau Hau amui i haamau.

8. a) Mea nafea to Babulonia Rahi toparaa, e afea ra te iteraahia te reira? b) Na te aha e faaite maira e te faaea pahonoraa ore noa nei te mau pure e faahitihia e te mau faatere faaroo no te turu i te hau?

8 Ua topa râ hoi o Babulonia Rahi mai nia roa mai, mai ta te iti-roa-raa te mau melo ta te haapaoraa hape e tapao ra i roto i te ao taatoa nei mai te matahiti 1919 ra, e faaite ra. Te faaaano ra te communisme tiaturi ore i te Atua i ta ˈna faatereraa i nia i te hoê tuhaa rahi o te fenua nei. I te ui apî, te haapiihia nei te tiaturiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, tiaturiraa te ore roa ˈtu hoi e tuati i te Parau a te Atua. I roto i te mau fenua porotetani no Europa ma, mea iti roa te taata teie e haere nei â i te fare pure, e i roto i to ˈna mau tere, te faaitoito nei te pâpa i te tapiripiri i te huˈahuˈa o to ˈna aorai katolika. Ma te papu maitai, te faaea pahonoraa ore noa nei â te mau pure i faataehia ˈtu i te mau atua e rave rahi e haamorihia nei i roto i te ao taatoa nei. Te haapapu maira hoi teie parau a Ruth Sivard i te reira: “E piti ahuru ma piti tamaˈi i tupu i te matahiti 1987, oia hoi hau atu â ïa ia faaauhia i te mau huru matahiti atoa na mua ˈtu o te Tuatapaparaa nei. E tae roa mai i teie nei, ua taparahi taua mau aroraa ra fatata 2 200 000 taata, e te rahi oioi noa ˈtura hoi taua numera raa.” No reira, ua faufaa ore mau â te haaputuputuraa no te pureraa i faanahohia i Assise. Noa ˈtu te reira, i te matahiti 1987 ra, ua tapao te pâpa i te oroa o taua ohipa ra na roto i te hamaniraa i te tahi taoˈa mai te moni veo ra te huru a tuu atu ai i to ˈna hohoˈa i te hoê pae e i te tahi pae ra, te hohoˈa ïa o taua haaputuputuraa ra. Te tamau nei â te mau upoo faatere haapaoraa i te ‘parau e, Ei hau, ei hau; e inaha aita hoi e hau’. — Ieremia 6:14.

Te faaitehia ra te faaturiraa a Babulonia

9. Ua faaite mai te mau upoo faatere haapaoraa no Babulonia Rahi ia ratou na roto i tei hea huru haerea taiata?

9 Te faaite maira te Apokalupo 14:8 e te rave nei o Babulonia Rahi i te peu faaturi. Aita e taata i ore i ite i te haerea taiata o to ˈna mau upoo faatere haapaoraa. E rave rahi mau poro evanelia na roto i te afata teata tei eiâ e hia hanere mirioni dala marite i to ratou mau melo, a rave tahaa noa ˈi i te ohipa taiata. Ua ite-atoa-hia te huru o te mau ekalesiatiko katolika mai ta teie parau i neneihia i roto i te tahi vea no Philadelphie, i te mau Etats-Unis e haapapu ra (The Beacon Journal, neneiraa no te 3 no tenuare 1988): “Te faaite ra te tahi mau metua, te tahi mau taote i te pae no te feruriraa, te tahi mau mutoi e te mau paruru e, i te mau Etats-Unis, e rave rahi mau hanere tamarii tei haruhia e te mau perepitero katolika i roto i na matahiti e pae i mairi aˈenei, teie e farerei nei i te mau fifi ino mau i te pae no te mau manaˈo hohonu.” Ua faaino mau â te huru viivii i te pae taatiraa i te roo o te mau melo e rave rahi o te mau upoo faatere haapaoraa no Babulonia Rahi.

10. a) Eaha te auraa te “faaturi” a Babulonia Rahi e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 18:3? b) Mai ta te Apokalupo 18:24 e faaite maira, no te aha e hopoia rahi ta te mau upoo faatere haapaoraa no Babulonia Rahi i roto i te mau taparahiraa taata e rave rahi?

10 Area te “uaina faariri no to ˈna faaturiraa”, te faahohoˈa ra ïa te reira i te faahinaaroraa a te haapaoraa hape i te feia faatere politita na roto i te tururaa i ta ratou mau pororaa politita e ta ratou mau tamaˈi, e na roto i te faaheporaa i te taata ia haamori i te tahi aore ra te tahi o te mau tia here aiˈa a te puaa. E pinepine te mau tia politita i te faariro i te haapaoraa ei hoa faufaa mau e tapae ai ratou i nia i ta ratou tapao e titau; e faahiti anaˈe na ei hiˈoraa, i te parau faaau i tarimahia e Hitler e te Vaticana i te matahiti 1933 ra, e te mau ohipa i tapao i te tamaˈi tivila i te fenua paniora mai te matahiti 1936 e tae atu i te matahiti 1939. I roto i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua rave te mau upoo faatere haapaoraa katolika, porotetani, bouddhistes e te tahi atu, mai te huru ra ïa e ua taero ratou i te itoito here aiˈa o te tamaˈi. E hopoia teimaha mau ta ratou i roto i te taparahiraahia tau ahuru mirioni faehau e mau taata tivila i te tamaˈi mai te matahiti 1914 mai â. E tuhaa atoa ta te mau upoo faatere haapaoraa tei turu i te mau fascistes e te mau nazis, i roto i te taparahiraahia te mau Ite o Iehova e te tahi atu mau taata, tei haapohehia aore ra tei pohe i roto i te mau aua haavîraa. — Ieremia 2:34; Apokalupo 18:3, 24.

11. a) Eaha ta te mau kerisetiano faatavaihia e ta te feia rahi roa i ore roa ˈtu i farii i te haamori? b) Eaha te mau tupuraa faahiahia roa tei riro ei tumu puai mau e mǎtaˈu ai tatou i te Atua e a faahanahana ˈtu ai ia ˈna?

11 I roto i na matahiti 74 i mairi aˈenei, aita te mau kerisetiano faatavaihia haapao maitai e tae noa ˈtu hoi te feia rahi roa e rahi noa ˈtura, i faaea i te pahono i teie nei titauraa: A MǍTAˈU I TE ATUA, E FAAHANAHANA ˈTU IA ˈNA! Ua patoi mau â hoi tatou i te hoê haamoriraa i te tahi atu tia here aiˈa o te puaa taehae. Ua patoi atoa tatou i te faahanahana i te hohoˈa o te puaa oia hoi, te Totaiete o te mau Nunaa e te mau Hau amui, no te mea ua papu maitai ia tatou e o “te Basileia [anaˈe] o to tatou Atua [Iehova] e o ta ˈna ra Mesia” te nehenehe e hopoi mai i te hau e te ino ore mau. Ua ineine maitai tatou i te haapao “i te parau a te Atua, e te faaroo ia Iesu ra”. Ua haamauruuruhia hoi taua faaoromairaa ra. Oia mau, te mau kerisetiano faatavaihia “i pohe ma te faaroo i te Fatu” ra, e parauhia ïa ratou ei mau taata oaoa, no te mea “e pee hoi ta ratou ohipa ia ratou”. Area te mau melo o te feia rahi roa e pohe i muri aˈe i te hamani-ino-raa, te hoê maˈi aore ra te tahi ati manaˈo-ore-hia, e horoa mai te mau auraa auhoa ta ratou i atuatu e te Atua, i te haapapuraa e e faatia-oioi-hia mai ratou i nia i te “fenua apî”, aore ra totaiete taata. Ua riro mau â teie mau tiaturiraa faahiahia mau no ratou ei tumu puai e MǍTAˈU I TE ATUA e e FAAHANAHANA ˈTU AI IA ˈNA. — Apokalupo 11:15, 17; 12:10; 14:9-13; 21:1.

12. Eaha râ na ootiraa e piti, e afea te reira e tupu ai?

12 I te tau o te haavaraa, e horoa te tahi mau melahi i te tapao no nia i na ootiraa e piti. Te Taata ueue matamua ra o Iesu iho â ïa, i muri aˈe i to ˈna faaariiraahia i roto i te hanahana o te Basileia i te matahiti 1914 ra, no te mea te parahi ra oia i nia i te hoê ata teatea, e korona to nia i to ˈna upoo e mai te “tamaiti a te taata ra oia”. I teie nei, i te mahana o te Fatu ra, te ooti nei oia i te fenua, na roto i te haaputuputu-na-mua-raa i te toea o te mau kerisetiano faatavaihia, e i muri iho, i te mau mirioni taata o te feia rahi roa (hiˈo Mataio 25:31-34; Ioane 15:1, 5, 16). Area te piti o te ootiraa ra, o te ootiraa ïa o “te vine o te fenua”, tei hurihia ˈtu i roto i “te neneiraa rahi uaina ra o te riri o te Atua ra”. Te faahohoˈa ra taua ootiraa nei i te haavaraa e faatupuhia i Aramagedo, ia haamouhia te hoê totaiete taata paieti ore e tei aratai-ino-hia e ia faararerarehia to ˈna mau hotu taero. Ia faahanahanahia Iehova ia faaore roa oia i taua vine taero ra o te fenua nei! — Apokalupo 14:14-20; 16:14-16.

‘E Atua parau-tia e te parau mau o Iehova’

13. a) I roto i te ahururaa o te orama, eaha te himene ta te mau kerisetiano faatavaihia i faatia-faahou-hia mai, e himene ra, e eaha te mau parau o taua himene ra? b) Te faahiti-maramarama-hia ra te mau haavaraa tia a te Atua i roto i teie orama, na roto i tei hea mau parau?

13 I roto i te ahuru o te orama o te Apokalupo, e ite faahou tatou i te tahi mau ohipa e tupu i nia i te raˈi i mua i te terono o te Atua. Auê ïa oaoaraa i mua i to ˈna aro e! Te himene ra te mau kerisetiano faatavaihia i faatia-faahou-hia mai e tei upootia hoi no te mea ua MǍTAˈU RATOU I TE ATUA E E FAAHANAHANA ˈTU AI IA ˈNA, i ‘te himene a Mose e a te Arenio’, i te na ôraa e: “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e te Fatu [Iehova] ra, e te Atua Mana hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii o te feia moˈa ra e. O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe, e te Fatu [Iehova] e, e te faahanahana i to oe iˈoa? o oe anaˈe hoi tei maitai roa: e hope atoa te mau fenua i te tae mai i mua i to aro ra a haamori ai: ua faaitehia ta oe ra mau utua tia.” Ma te papu maitai, e mau haavaraa tia mau ta te Atua e te parau mau, mai tei haamaramarama-maitai-hia mai i roto i te roaraa o taua orama nei. Te ninii ra te mau melahi e hitu auˈa o te riri o te Atua, e i muri aˈe, ua haaputuputu maira te mau nunaa no Aramagedo, e te faahaamanaˈohia ra e “ua tupu aˈera to te Atua manaˈo i taua Babulonia rahi ra”. E tano mau atura ïa taua titauraa e na ô ra e: A MǍTAˈU I TE ATUA E A FAAHANAHANA ˈTU AI IA ˈNA! — Apokalupo 15:1 e tae atu i te 16:21.

14. I roto i na orama hoê ahuru ma hoê e hoê ahuru ma piti, eaha te tiaraa faufaa a Babulonia Rahi, e no te aha e taime tano teie no te haere mai i rapaeau mai ia ˈna ra?

14 E rave rahi taime te faahitiraahia te parau no Babulonia Rahi i roto i te Apokalupo. Ua riro â oia ei pû no na orama hoê ahuru e ma hoê e ahuru e ma piti. Te “parahi [ra oia] i nia iho i te pape e rave rahi” oia hoi te auraa, te faatere ra oia i te mau nunaa e te faataero ra oia ia ratou na roto i ta ˈna mau haapiiraa taero e te haavare. Ua taero roa atoa oia iho “i te toto o te feia moˈa ra” ta ˈna i haapohe i roto i te mau hamani-ino-raa, e o ˈna te tumu no te pohe o “te feia atoa i taparahihia i teie nei ao” no ta ˈna mau huru raveraa haavî. Na roto i te atuaturaa i te mau auraa i te pae tapi hooraa tauihaa e te mau pǔpǔ ona roa e te eiâraa i te taata, ua haaputuputu aˈera ïa o ˈna e rave rahi mau taoˈa. Ua rahi roa ˈtu â oia i te faahapahia ia ˈna i faaô atu ia ˈna i roto i te ohipa politita, e inaha ua faatere roa ˈtu i te taata ia nehenehe oia e ite-maitai-hia i nia i te tua o te puaa e parauhia ra e na ˈna e hopoi mai i te hau e te ino ore oia hoi te mau Hau amui. E haamou roa râ hoi te mau tara a te mau nuu o taua puaa ra ia ˈna. E taime teie no te taatoaraa o te feia e MǍTAU RA I TE ATUA E A FAAHANAHANA ˈTU AI IA ˈNA ia haere mai i rapae ia Babulonia Rahi, “ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore”. — Apokalupo 17:1 e tae atu i te 18:24.

15. I muri aˈe i te haamouraahia te vahine faaturi rahi, eaha te mau himene faahanahanaraa e himenehia, e eaha ˈtu â te tahi ohipa oaoa mau e tupu i muri iho?

15 Te haamouraa e fatata maira o Babulonia Rahi, i haapaohia e Iehova, e riro ïa ei haamouraa tia mau. Te feia i papu ia ratou i te reira, to te raˈi e to te fenua nei, e himene ïa ratou i te ‘Haleluia’, ma te faˈi e tei ia Iehova te ora, te hanahana e te puai. Te parau paatoa nei ratou e “Haleluia” no te faaite i to ratou oaoa rahi ia haamou-roa-hia taua vahine faaturi rahi ra. E taa ê mau â to ˈna haamouraa i te ohipa oaoa tei tupu i nia i te raˈi, oia hoi: te faaipoiporaa o te Arenio ra, o Iesu Mesia, e ta ˈna vahine, na 144 000 kerisetiano haapao maitai e tei noaa ia ratou i te re! Faaroohia aˈera te hoê reo himene ei faahanahanaraa ia “[Iehova to tatou Atua, Puai hope]”. Oia mau, “e oaoa tatou, e ia rahi atu â te oaoa, e e haamaitai hoi ia ˈna: ua tae hoi i te faaipoiporaa a te Arenio, e ua faanehenehe ta ˈna vahine ia ˈna iho”! — Apokalupo 19:1-10.

16. Ia au i te ahuru ma toru o te orama, eaha te tumu parau patoiraa, e nafea te reira e tupu ai?

16 Teie râ, hou aˈe taua faaipoiporaa ra e faatupuhia ˈi i nia i te raˈi, te faaite maira te ahuru ma toruraa o te orama e mea nafea te tumu parau patoiraa no nia i te mana hope o Iehova i te faatitiaifaroraahia. O Iesu, Ta ˈna Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu, apeehia mai i te mau muriadi melahi, “e haava oia, e te tamaˈi hoi i te tamaˈi ma te parau-tia ra”. Te taataahi ra oia i te neneiraa uaina o te riri o te Atua Puai hope ra. Ua huˈahuˈa roa te toea o te amuiraa no nia i te fenua nei a Satani (Apokalupo 19:11-21). E tano mau â tatou, tatou e ite nei i taua re e fatata maira ra na roto i te mau orama a te Apokalupo, ia MǍTAˈU I TE ATUA e a FAAHANAHANA ˈTU AI IA ˈNA!

E faahanahana anaˈe na i te Atua e a muri noa ˈtu

17. Eaha ta te ahuru ma maha e te ahuru ma pae o te orama e faaite ra no nia i te hopea oaoa mau ta te feia e mǎtaˈu i te Atua e a faahanahana ˈtu ai ia ˈna e ite atu?

17 Te faaite maira na orama ahuru ma maha e ahuru ma pae o te Apokalupo i te faahopearaa oaoa e itea ˈtu e te feia atoa e MǍTAˈU RA I TE ATUA E A FAAHANAHANA ˈTU AI IA ˈNA. I muri aˈe i to Satani e ta ˈna mau demoni huriraahia i roto i te abuso no te maororaa hoê tausani matahiti, e tupu te faaipoiporaa o te Arenio e o ta ˈna vahine i nia i te raˈi, inaha, e faatere taua na 144 001 arii e tahuˈa hoê tausani matahiti te maororaa, area tau i reira ratou e aratai ai i te taata i nia i te huru tia roa. Ia oti te tamataraa hopea ra, te feia e tamau â i te MǍTAˈU I TE ATUA e a FAAHANAHANA ˈTU AI IA ˈNA, e noaa ïa ia ratou i te re e e fariihia mai ratou e Iehova no te ora mure ore. Tei roto ratou i te mau miria taata e faatia-faahou-hia mai, “o te taata rii, e te feia rarahi”, e faarirohia ei mau taata au mau tei tapaohia te iˈoa i roto i te buka ora. E hopoi mai “te raˈi apî e te fenua apî” i te mau haamaitairaa papu mau no te huitaata nei. E tupu mau â taua mau haamaitairaa ra, no te mea te na ô ra hoi o Iehova, Tei “faaapî (...) i te mau mea atoa nei” e: “A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.” — Apokalupo 20:1 e tae atu i te 21:8.

18. Ia au i te ahuru ma ono o te orama, eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe o te buka Apokalupo?

18 Te faaite maira te orama ahuru ma ono i te tapao hopea o te Apokalupo. Eaha ïa taua tapao ra? No nia ïa i te orama o te hoê oire, te Ierusalema apî, tei taa ê roa i te mau oire atoa ta te taata i patu i nia i te fenua nei. E taa ê oia ia Babulonia Rahi, oire tei riro hoi te apotata, te mau peu faufau e te ohipa faaturi i te pae politita i te ore roa ˈtu e faahanahana i te Atua. E oire viivii ore taua oire nei, e te faufaa mau hoi. O ˈna te vahine a te Arenio, ta ˈna vahine e tauturu ra ia ˈna ia horoa mai i te ora mure ore no te taata nei (Ioane 3:16). Eita ˈtura ïa tatou e maere e no te aha te piiraa ia haere mai i rapaeau ia Babulonia Rahi oia hoi tei taa ê roa i taua oire ra, e taˈi puai ai e te papu maitai! — Apokalupo 18:4; 21:9 e tae atu i te 22:5.

19. a) Eaha te titauraa e horoahia ra na roto i te arai o te pǔpǔ a te vahine, e mea nafea to te mau taata haehaa pahonoraa ˈtu i taua titauraa nei? b) Mai te peu e e auraro tatou i te faaueraa e ‘mǎtaˈu i te Atua’ e e ‘faahanahana ˈtu ai ia ˈna’, eaha ïa te ohipa e tupu mai?

19 Teie te titauraa rû ta te varua o Iehova, to ˈna puai ohipa, e horoa ra na roto i te arai o te pǔpǔ o te vahine: “E haere mai!” Oia mau, e haere mai outou paatoa e te feia haehaa e hinaaro nei e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua e faarirohia ei paradaiso, e haere mai e inu i te “pape ora” na roto i te fariiraa i te mau faanahoraa atoa ta Iehova i rave na roto i te arai o te Mesia e ta ˈna vahine e nehenehe atu ai te ora mure ore e noaa ia outou. Te hoê tiaturiraa faahiahia mau to mua ia outou: te oraraa i roto i te huru taata tia roa i nia i te hoê fenua i faarirohia ei paradaiso! Tera te haamauruururaa e noaa i te mau taata e rave rahi e auraro nei i teie faaueraa e na ô ra e: “A MǍTAˈU I TE ATUA, E FAAHANAHANA ˈTU IA ˈNA”! — Apokalupo 22:6-21.

[Nota i raro i te api]

a Mau haamauˈaraa i te pae no te nuu e i te pae totiare i roto i te ao nei i te mau matahiti 1987-1988 (beretane).

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

□ Eaha te haapiiraa tano maitai ta tatou e huti mai i te orama o na puaa taehae toopiti?

□ E faaitoito mai te pororaa a te melahi e maue ra na ropu i te raˈi, ia tatou ia aha?

□ Te faaturi ra o Babulonia Rahi i roto i tei hea auraa, e eaha hoi te faahopearaa o to ˈna haerea i nia i te feia i mǎtaˈu i te Atua?

□ Mea nafea te fenua ia ootihia i te tau o te mahana o te Fatu ra?

□ E faaoti te Apokalupo na roto i tei hea mau ohipa oaoa mau, e nafea te mau tavini a te Atua ia apiti atu i roto i te reira?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono