E tavini anaˈe na ia Iehova ma te aau hoê
“Ei reira vau e tuu atu ai i te parau maitai i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.” — ZEPHANIA 3:9.
1, 2. a) Eaha te parau tohu ta Iehova e faatupu ra? b) Eaha te mau uiraa ta taua parau tohu nei e faatupu mai?
TE FAATUPU NEI te Atua ra o Iehova, i to tatou nei tau, i te hoê ohipa ta te taata i ore aˈenei i nehenehe e faatupu na roto i to ratou iho puai. A parau-noa-hia ˈi fatata e 3 000 reo i roto i to tatou nei ao amahamaha, te faatupu ra ïa te Atua i taua parau tohu nei e na ô ra e: “Ei reira vau e tuu atu ai i te parau maitai i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.”
2 Eaha hoi taua “[reo] maitai ra”? O vai teie e paraparau nei i te reira? E eaha te auraa e ‘e haamori ia ˈna ma te aau hoê’?
Te paraparau nei ratou i te “[reo] maitai”
3. Eaha te “[reo] maitai”, e no te aha te mau taata e parau ra i taua reo nei e ore ai e amahamaha?
3 I te mahana o te Penetekose o te matahiti 33, ua niniihia maira te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia, ia nehenehe ratou ia paraparau na roto i te mau reo ta ratou i ore i mǎtau. No reira ratou i nehenehe ai e parau “i te peu taa ê a te Atua” i te feia e paraparau ra e rave rahi reo. Te haamata ra ïa o Iehova i te tahoê i te mau taata no te mau nunaa atoa (Ohipa 2:1-21, 37-42). E i muri iho ra, a riro mai ai te mau Etene ei mau pǐpǐ na Iesu, ua haamata ˈtura te mau tavini a te Atua i te riro ei nunaa huru rau i te pae no te mau reo e no te iri. Noa ˈtu eaha te mau ohipa e tupu, aita taua mau taata ra i ite aˈenei i te mau amahamaharaa e faaino nei i teie nei ao, inaha te parau nei ratou paatoa i te “[reo] maitai”. Taua reo maitai ra ta Zephania e faahiti ra i roto i te Zephania 3:9, o te taatoaraa ïa o te mau parau mau bibilia (Ephesia 4:25). Aita te mau taata e parau ra i taua reo nei e amahamaha ra, ‘e parau hoê râ’ ta ratou e te ‘ati maite ra ratou ma te aau hoê e te manaˈo hoê’. — Korinetia 1, 1:10.
4. Mea nafea to te Zephania 3:9 i te faaauraa mai i te manaˈo hoê e horoahia ra e te feia no roto mai e rave rahi mau reo e mau opu, e o vai hoi i teie mahana teie e rave nei i taua tutavaraa ra?
4 E tauturu hoi te “[reo] maitai” i te mau taata no te mau nunaa atoa e no te mau opu atoa ia tavini ia Iehova “ma te aau hoê”. Mai teie ta te tahi huriraa bibilia tatararaa i taua irava nei: “Ei reira vau e rave ai e ia tiaoro paatoa te mau vaha atoa i te iˈoa o te FATU, ia tavini ratou ia ˈna ma te tahoê i ta ratou tutavaraa.” (TOB). O te mau Ite no Iehova anaˈe o te mau reo e o te mau nunaa e rave rahi, teie e tahoê nei i ta ratou mau tutavaraa no te tavini ia Iehova.
5. Te nafea ra te mau Ite no Iehova i te faaohipa i te mau reo taata?
5 I te mea hoi e te parau nei te taatoaraa o te mau Ite no Iehova i taua “[reo] maitai” ra o te parau mau bibilia, te faaohipa nei ïa ratou i te mau reo taata ma te huru teitei roa ˈˈe inaha: te arue nei ratou i te Atua e te poro nei i te parau apî maitai o te Basileia (Mareko 13:10; Tito 2:7, 8; Hebera 13:15). E ere anei i te mea faahiahia mau ia tauturu te “[reo] maitai” i te mau taata no roto mai i te mau huru pǔpǔ taata atoa ia tavini ia Iehova ma te aau hoê?
6. Mea nafea ta Iehova huru hiˈoraa mai i te taata, e eaha ta te hoê kerisetiano e nehenehe e rave mai te peu e te vai noa râ i roto i to ˈna mafatu te hoê toea manaˈo paetahi?
6 Ma te faaite atu i te parau mau ia Korenelio e te tahi atu mau Etene, ua na ô aˈera o Petero e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:34, 35). Ia au i te tahi atu mau huriraa, “eita o Iehova e haapao i te huru o te taata”, “eita hoi o ˈna e paetahi”, “eita o ˈna e tuu i tera i te hiti e e farii i tera”. (Maredsous; Darby; Français courant.) Tatou e tavini nei ia Iehova, e tia ia tatou ia hiˈo i te mau taata o te mau huru pǔpǔ atoa mai ta Iehova e hiˈo maira. Teie râ, eaha ta te hoê kerisetiano e nehenehe e rave mai te peu e te vai noa râ i roto i to ˈna mafatu i te hoê toea manaˈo oia hoi te hiˈoraa i te huru o te taata? E nehenehe ta ˈna e feruri maitai mea nafea ta to tatou Atua paetahi ore ia faariro i te mau taata o te mau nunaa atoa, o te mau opu atoa e o te mau reo atoa, e tavini ia ˈna i roto i teie nei ao. — Hiˈo Réveillez-vous! o te 8 no febuare 1985, api 3-11.
Te mau taata hinaarohia ra
7. No nia i to ˈna mau auraa e o te Atua, no te aha e nehenehe ai e parau e, noa ˈtu eaha to ˈna nunaa, eita te hoê kerisetiano e taa ê i te tahi?
7 Mai te peu e e Ite no Iehova outou i teie mahana, eita e ore e i te hoê tau ‘i autâ na outou e i pii hua na i te mau parau faufau atoa’ i ravehia i roto i teie nei ao ino (Ezekiela 9:4). I ‘pohe na outou i roto i ta outou mau hara’, ua faaite mai râ te Atua i to ˈna aroha faito ore ia outou i te mea hoi e: ua huti mai oia ia outou ia ˈna ra na roto i te arai o Iesu Mesia (Ephesia 2:1-5; Ioane 6:44). I roto i taua tuhaa ra, aita outou i taa ê i te tahi atu mau taata tei riro hoi i teie nei ei mau hoa no outou i roto i te faaroo. Ratou atoa, i mutaa ihora, tei autâ na i te ino e tei ‘pohe i roto i ta ratou mau hara’, e o ratou atoa tei fanaˈo i te aroha faito ore o te Atua na roto i te arai o Iesu Mesia. Hau atu, noa ˈtu eaha te huru o to tatou nunaa aore ra o to tatou aiˈa, e nehenehe tatou tataitahi e fariihia mai e te Atua ra o Iehova mai te hoê o ta ˈna mau ite. — Roma 11:20.
8. Mea nafea te Hagai 2:7 i te tupuraa i to tatou nei anotau?
8 Te tauturu mai nei te mau parau tohu i papaihia i roto i te Hagai 2:7 ia tatou ia papu e, nafea râ tatou i to tatou mau hoa no te mau huru nunaa atoa. “E na ˈu e faaaueue i te mau fenua atoa, e e tae mai tei hinaarohia e te mau fenua atoa ra: e faaî hoi au i teie nei fare i te hanahana, te na reira maira Iehova sabaota ra.” I roto i te hiero mau hoi o te Atua, te vahi o ta ˈna haamoriraa mau, ia au i taua parau tohu nei, te haapaoraa viivii ore e faahanahanahia ˈi (Ioane 4:23, 24). Teie râ, o vai taua mau mea “tei hinaarohia ra no te mau nunaa atoa”? O te mau tausani ïa taata mea here na ratou i te parau-tia e teie e farii popou nei i te parau no nia i te Basileia. No roto mai i te mau nunaa atoa e te mau opu atoa, te paiuma nei ratou “i nia i te mouˈa o Iehova”; oia hoi, te bapetizo nei ratou ia ratou e te haere mai nei i roto i te “feia rahi roa” o te mau ite a te Atua i roto i te ao taatoa nei (Isaia 2:2-4; Apokalupo 7:9). E mau taata tiamâ te mau taata e auraro nei ia Iehova i roto i ta ˈna faanahonahoraa i nia i te fenua nei, ma te hiˈoraa maitai i te pae morare e te paieti; e mau mea hinaarohia mau â ratou. Mea tano atura ïa ia hinaaro te hoê kerisetiano mau e faaite i to ˈna here taeae i taua mau taata atoa ra, tei fariihia e to tatou Metua paatoa, te Atua o te mau raˈi.
Te huru taata apî
9. Noa ˈtu â ïa i mutaa ihora e ere to tatou i te manaˈo maitai no nia i te mau taa ěê, no te aha hoi te mau mea e tia ˈi ia taui, inaha e kerisetiano tatou i teie nei?
9 Mai te peu e e mau mea hinaarohia to tatou mau taeae e mau tuahine i roto i te faaroo, noa ˈtu eaha te vahi ta ratou e faaea ra i nia i te fenua nei, no te mea atoa ïa ua pee ratou i te aˈoraa bibilia e titau ra e ia ‘haapae i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau e ia faa-taata-apî’. “E ua faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra. Aita e Heleni e te ati Iuda; aore e peritome e te peritome ore; aore e Barebaro e te Sekute; aore e tavini e te tiamâ: o te Mesia anaˈe râ e i roto i te feia atoa i faaroo ra.” (Kolosa 3:9-11). Mai te peu e na mua ˈˈe o ˈna e riro mai ai ei kerisetiano, e ere i te manaˈo maitai to te hoê kerisetiano i te tahi mau taata, ati Iuda, Heleni aore ra te vai aturâ, e taui ïa te mau mea i teie nei. Noa ˈtu eaha to ratou iri, to ratou nunaa aore ra ta ratou mau peu, te faaite ra te feia i “faa-taata-apî” ia ratou e te faahotu ra ratou i te hotu o te varua moˈa o te Atua: te aroha, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû e te hitahita ore (Galatia 5:22, 23). Te faariro ra hoi taua mau huru nei ia ratou ei mau taata faufaa roa no to ratou mau hoa kerisetiano.
10. Mai te peu e e hinaaro tatou e faaino i to tatou mau hoa i roto i te faaroo no te mea no roto mai ratou i tera aore ra i tera nunaa, nafea te Tito 1:5-12 e nehenehe ai e tauturu mai ia tatou?
10 Taa ê atu i te mau Ite no Iehova, e ere roa ˈtu na vetahi mau taata i roto i te ao nei i te mea faatura i te feia no roto i te tahi mau pǔpǔ ê atu i to ratou. Ua parau hoi te hoê peropheta no Kereta no nia i to ˈna iho nunaa e: “E haavare â to Kereta eita e faaea, e puaa ino, e arapoa rahi faatau ïa.” Ua haamanaˈo te aposetolo Paulo i taua mau parau nei a haamamû ai oia i te mau orometua haavare i rotopu i te mau kerisetiano no te motu no Kereta. Aita râ oia i parau e e mau taata haavare anaˈe te mau kerisetiano atoa no Kereta, e mau taata ino, te hupehupe e te arapoa ino (Tito 1:5-12). Aita, no te mea eita te mau kerisetiano e faaino ia vetahi ê. Hau atu, ua “faa-taata-apî” te rahiraa o taua mau kerisetiano ra ia ratou, e ua noaa hoi i vetahi i rotopu ia ratou i te mau huru i te pae varua e titauhia no te riro mai ei matahiapo. E tia hoi ia tatou ia feruri i nia i taua hiˈoraa nei, ia hinaaro noa ˈtu tatou e faaino i to tatou mau taeae e mau tuahine i te pae varua no te tahi atu nunaa.
E faariro anaˈe ia vetahi pae ei mau taata tei hau aˈe ia tatou nei
11. Mai te peu e te vai noa râ te manaˈo paetahi i roto i te mafatu o te hoê kerisetiano, eaha ïa ta ˈna e nehenehe e rave?
11 I te tahi aˈe pae, mai te peu e mea au aˈe na te hoê kerisetiano i te hoê nunaa i te tahi, e itehia iho â ïa te reira i roto i ta ˈna mau parau aore ra i roto i ta ˈna mau ohipa; e riro hoi vetahi pae i te inoino no taua huru paetahi ra, i roto iho â râ i te mau amuiraa mea rahi te huru nunaa i reira. Ma te feaa ore, eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe kerisetiano e hinaaro e faahuru ê i te autahoêraa e vai ra i roto i te nunaa o te Atua (Salamo 133:1-3). No reira, mai te peu e te vai noa râ te hoê huru paetahi i roto i te mafatu o te hoê kerisetiano, e nehenehe ïa oia e pure mai teie te huru: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo: e hiˈo mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra. E aratai oe ia ˈu i te eˈa e tia i te vai-maite-raa te maitai ra.” — Salamo 139:23, 24.
12. No te aha tatou e ore ai e tia ia faahanahana ia tatou aore ra ia faahanahana i te tahi atu mau taata hoê â nunaa e o tatou?
12 Ei manaˈo papu na to tatou e tia ˈi e eiaha ia moehia ia tatou e e mau taata tia ore anaˈe tatou, o te riro i te faufaa ore i mua i te aro o te Atua ahiri e aita o Iesu Mesia i pûpû i to ˈna ora ei tusia (Ioane 1, 1:8 e tae atu i te 2:2). No reira, na te aha hoi e faataa ê ra ia tatou i te tahi pae? I te mea hoi e aita ta tatou hoê noa ˈˈe mea maoti râ i tei noaa ia tatou ra, no te aha ïa tatou e faahanahana ˈi ia tatou iho aore ra e faahanahana ˈi i te tahi atu mau taata, hoê â nunaa e o tatou nei? — Hiˈo Korinetia 1, 4:6, 7.
13. Nafea tatou e nehenehe ai e turu i te autahoêraa o te amuiraa, e eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i roto i te Philipi 2:1-11?
13 E nehenehe ta tatou e turu i te autahoêraa o te amuiraa ia faaite tatou i to tatou mau hoa e mea haapopou mau â na tatou i to ratou mau huru maitai. Te haaferuri mai nei te aposetolo ati Iuda ra o Paulo ia tatou, ia parau oia i te mau Etene o te amuiraa no Philipi e: “Faanavai mai outou i to ˈu nei oaoa, i te tahoê-maite-raa to outou manaˈo, ma te hinaaro hoê, e ma te amui-atoa-raa o to outou aau i te haapaoraa i te parau hoê. Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho.” Ei hiˈoraa, ua faaite mai Iesu Mesia e nafea râ tatou i mua i te mau taata no te tahi atu nunaa, noa ˈtu eaha te nunaa. Noa ˈtu â ïa e e varua puai oia, ua “itea [oia] mai te taata i te huru” e ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i nia i te hoê pou haamauiuiraa no te mau taata hara no te mau huru iri atoa e te mau huru nunaa atoa (Philipi 2:1-11). No reira, tatou te mau pǐpǐ a Iesu, eita anei e tia ia tatou ia faaohipa i te here, te haehaa e te aroha faito ore ma te farii e e rahi aˈe te tahi pae ia tatou nei?
E faaroo anaˈe na e e hiˈopoa maite anaˈe na
14. Na te aha e nehenehe e tauturu ia tatou ia faariro ia vetahi pae ei mau taata rahi aˈe ia tatou nei?
14 E ohie roa ˈtu â tatou i te faariro i te tahi pae ei mau taata rahi aˈe ia tatou nei ia faaroo atu tatou ia ratou e ia hiˈopoa maite tatou ia ratou. Ei hiˈoraa, e riro taua huru nei, mai te peu e e matahiapo outou, ia farii maitai e horoa mai te tahi atu matahiapo — no roto mai paha i te hoê nunaa ê atu — i te tahi mau aˈoraa maitai aˈe i ta tatou i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. E papu paha ïa tatou e no to ˈna maitai i te pae varua — eiaha râ ta ˈna huru paraparau, ei hiˈoraa ta ˈna oreroraa parau — e noaa ˈi ia ˈna i te mau faahopearaa maitai e e nehenehe ai oia e tauturu i to ˈna mau hoa kerisetiano ia riro mai ei mau taata poro aravihi no te Basileia. Hau atu â e papu-atoa-hia e te haamaitai maira Iehova i ta ˈna mau tutavaraa.
15. Eaha paha ta tatou e ite ia faaroo atu tatou i to tatou mau hoa kerisetiano?
15 Ia paraparau tatou e to tatou mau hoa kerisetiano aore ra ia faaroo tatou i te mau pahonoraa ta ratou e horoa mai i roto i te mau putuputuraa, e riro paha ïa tatou i te ite e mea hau aˈe to vetahi o ratou ite no nia i te tahi mau parau mau bibilia; e riro paha to ratou aroha autaeae ei mea hohonu aˈe, to ratou faaroo ei faaroo papu aˈe aore ra e rahi aˈe to ratou tiaturi ia Iehova. No reira, noa ˈtu no tei hea mai nunaa ratou, te faaitoito mai nei ratou ia tatou ia faaohipa i te aroha e i te mau ohipa maitatai ra, e tauturu mai hoi ia tatou ia faaetaeta i to tatou faaroo e e turai mai ia tatou ia tiaturi rahi atu â i to tatou Metua i te raˈi ra (Maseli 3:5, 6; Hebera 10:24, 25, 39). Ua papu-maitai-hia e ua haafatata mai Iehova ia ratou, e e tia mau â hoi ia tatou ia na reira atoa. — Hiˈo Iakobo 4:8.
Haamaitaihia e turuhia
16, 17. A faataa mai na e eita Iehova e tufa noa i te mau haamaitairaa ta ˈna e horoa na to ˈna mau tavini no tera aore ra no tera nunaa, ma te paetahi?
16 Eita o Iehova e horoa mai ma te paetahi i te mau haamaitairaa ta ˈna e horoa mai nei na ta ˈna mau tavini no tera aore ra no tera nunaa. E hiˈopoa anaˈe na, ei hiˈoraa, i te fenua Beresilia. E ere te mau mitionare, e vau râ ihitai beresilia, tei faaite no te taime matamua i te parau no nia i te Basileia. Ua tupu te reira i te matahiti 1920. Ua papu-maitai-hia e ua haamaitai mai te Atua i te ohipa pororaa i faatupuhia i roto i taua fenua ra, no te mea, i roto i te matahiti taviniraa 1987, ua tapaohia te hoê rahiraa 216 216 feia poro o te Basileia no 141 302 000 rahiraa taata; oia hoi te hoê faito hoê taata poro no 654 taata.
17 E hiˈopoa anaˈe na i te tahi atu huru haamaitairaa a te Atua. I te avae eperera 1923, ua tonohia e piti nau Ite no Iehova ereere e faaea na i te motu no te Trinité, i te mau Antilles, i Afirita apatoa no te poro i te parau no nia i te Basileia. Mea na reira hoi to taeae e to tuahine Brown ohiparaa i Afirita e rave rahi matahiti; mea na reira hoi te taeae i te piiraahia e “Brown te Bibilia”. Ua “tanu” raua e ‘na te Atua i faatupu’ a poro noa ˈi vetahi pae i roto i taua tuhaa fenua rahi mau ra. (Korinetia 1, 3:5-9). I teie mahana, e taiohia hau atu i te 32 600 feia poro o te Basileia no Ghana e hau atu i te 133 800 i Nigéria.
18, 19. A horoa mai na i te tahi mau hiˈoraa e faaite mai e te turu ra to tatou Atua paetahi ore i ta ˈna mau tavini no te mau iri e te mau nunaa atoa.
18 Mai ta te ohipa i farereihia e e piti na Ite tapone e faaite maira, e haamaitai Iehova, e e turu atoa hoi, i ta ˈna mau tavini no te mau nunaa atoa. I te 21 no tiunu 1939 ra, ua tapeahia ˈˈera o Katsuo Miura e ta ˈna vahine ma te tia ore hoi, e ua tuuhia ˈtura i roto i te fare tapearaa e ua faataa-ê-hia i ta raua tamaiti iti e pae matahiti, tei faaamuhia e to ˈna mama ruau. Ua matara mai te vahine a Katsuo e vau avae i muri iho, area o ˈna ra ua faaea ïa i roto i te fare tapearaa hau atu i te piti matahiti hou aˈe oia e haavahia ˈi. Ua hamani-ino-hia oia, e i muri iho ua faautuahia e pae matahiti fare auri. I roto i to ˈna fare tapearaa, i Hiroshima, ua turu te Atua ia ˈna na roto i te arai o te mau Papai, tei ore i faaea i te faaitoito mai ia ˈna e i te tamahanahana mai ia ˈna. A paaina ˈi te paura atomi, i te 6 no atete 1945, mai te huru ra ïa e e semeio tei tupu i ora mai ai oia, no te mea ua tuparari te paura i paaina, i to ˈna fare auri. E piti avae i muri iho, ua nehenehe aˈera oia e farerei i ta ˈna vahine e ta ˈna tamaiti, e ora ra i te pae apatoerau no Tapone.
19 I roto e rave rahi mau fenua i te tau o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua riro te mau Ite no Iehova ei tumu no te mau hamani-ino-raa uˈana; o ta Robert Winkler ïa, te hoê kerisetiano helemani i ite i te haamauiuiraa i roto i te mau aua haavîraa nazis, i te fenua Helemani e i te mau Pays-Bas, i parau. I te mea hoi e eita o ˈna e hinaaro e horoa i to ˈna mau hoa, ua taparahihia ˈˈera oia; e inaha, ua ino roa hoi to ˈna hohoˈa mata. Teie ta ˈna e faatia ra: “Ua manaˈonaˈo noa vau i te mau parau tǎpǔ a te Atua, tei haapapu mai e e tauturu mai o ˈna i ta ˈna mau tavini i roto i te mau huru ati atoa, e ua tamahanahana mau â te reira ia ˈu e ua faaitoito mai ia ˈu ia faaoromai i roto i taua mau haamauiuiraa atoa ra (...). I te mahana maa, ua tupai faahou mai te mau mutoi o te Gestapo ia ˈu, e i te monire i muri iho, ua faahepo faahou maira ia ˈu ia tuu vau i to ˈu manaˈo. Eaha ˈtura ïa te ohipa e tupu i teie nei, e nafea râ hoi au? Ua fariu tia ˈtura vau i nia ia Iehova na roto i te pure, ma te tiaturi papu i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Ua ite au e te auraa ra ia faaohipa ïa vau i te faanahoraa ohipa teotaratia, ei maitai no te ohipa o te Basileia e no te paruru i to ˈu mau taeae kerisetiano. Auê hoi fifi paari mau no ˈu e! I te ahuru ma hitu o te mahana, ua rohirohi roa vau, e ua haamaitai aˈera vau ia Iehova, oia hoi maoti to ˈna puai, tei tauturu mai ia ˈu ia faaoromai e ia tapea i to ˈu viivii ore.” — Salamo 18:35; 55:22; 94:18.
Te hoê autaeaeraa o te faaitoito ia tatou ia faaite i te aau mehara
20. Nafea to tatou faatura i to tatou mau hoa kerisetiano no roto mai i te mau opu e te mau nunaa atoa e nehenehe ai e rahi?
20 Ma te feaa ore te haamaitai ra Iehova e te turu atoa ra hoi i ta ˈna mau ite no te mau iri atoa e te mau nunaa atoa. Eita o ˈna e hiˈo i te huru o te taata, e tatou tei pûpû ia tatou no ˈna e teie e tavini nei ia ˈna, e ore roa ˈtu ïa e tia ia tatou ia haapao i te huru o te taata. Hau atu, e riro hoi to tatou faatura i to tatou mau taeae e to tatou mau tuahine kerisetiano no te mau huru iri atoa e te mau nunaa atoa, i te rahi ia feruri tatou i te mau tuhaa i reira ratou e rahi aˈe ai ia tatou. Te faaohipa atoa nei ratou i te paari o te Atua, o te ore e hiˈo i te huru o te taata e o te horoa mai i te hoê hotu maitai roa (Iakobo 3:13-18). Hau atu, ua riro to ratou hamani maitai, to ratou maitai, to ratou here e te tahi atu mau huru o ratou no ǒ mai i te Atua ra, ei mau hiˈoraa nehenehe mau no tatou nei.
21. Eaha te opuaraa te tia ia tatou ia rave?
21 No reira, ia haamauruuru hoi tatou ia Iehova, te tumu tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te mau auraa autaeae e te mau taata no te mau iri e te mau nunaa e rave rahi. Maoti ta ˈna tauturu e ta ˈna haamaitairaa, e tavini anaˈe na i to tatou Metua i te raˈi ra “ma te aau hoê”, i roto i te here taeae e te faatura te tahi i te tahi. Oia mau, ia hinaaro mau na tatou e ia opua maite na tatou e tavini ia Iehova ma te aau hoê.
Eaha to outou manaˈo
◻ Eaha ta te mau tavini o Iehova no te mau huru nunaa atoa e nehenehe e rave, maoti te “[reo] maitai”?
◻ Mea nafea te Hagai 2:7 ia tupu i teie nei mahana, e nafea hoi taua huru tupuraa ra ia ohipa mai i nia i ta tatou huru hiˈoraa i te tahi atu mau tavini a te Atua?
◻ Eaha te faaohiparaa a te Philipi 2:3 i nia i te mau auraa ta tatou e atuatu ra e te feia no te mau huru opu atoa e te mau nunaa atoa?
◻ Ia faaroo tatou e ia hiˈopoa tatou i to tatou mau hoa no te tahi atu mau nunaa, eaha ïa ta tatou e ite no nia ia ratou?
[Hohoˈa i te api 25]
Te arue nei te mau taata no te mau huru iri atoa e te mau nunaa atoa ia Iehova ma te aau hoê.
[Hohoˈa i te api 28]
Ia faaroo tatou e ia hiˈopoa tatou i te tahi atu mau Ite no Iehova, e putapû roa ïa tatou i te here e te faaroo e itehia i roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa.