VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/6 api 24-29
  • Tamataraa e tamâraa i to tatou nei tau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tamataraa e tamâraa i to tatou nei tau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tau tamataraa fifi mau
  • Tamâhia i roto i te faanahonahoraa
  • Te pororaa
  • Te hoê maramarama anaana o tei tupu noa i te anaanaraa
  • E faarue anaˈe na i te mau ohipa tia ore
  • Te hoê tau tamataraa e tamâraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A tapea i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • ‘Hopoi mai i te ahuru atoa o te mau taoˈa i te fare vairaa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te fatata mai ra te mahana riaria mau o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/6 api 24-29

Tamataraa e tamâraa i to tatou nei tau

“E tia râ ia vai ra ia faaoromai ia tae i te mahana e haere mai ai oia ra?” — MALAKI 3:2.

1. A haere mai ai Iehova i to ˈna hiero i te pae varua i to tatou nei tau, eaha ta ˈna i ite? Eaha te uiraa ta te reira e faatupu mai?

UA HAERE mai “te Fatu [mau] ra” i to ˈna hiero i te pae varua ma te apeehia e ta ˈna “vea a te faufaa” i muri noa ˈˈe te haamauraahia te Basileia i roto i te mau raˈi, i te matahiti 1914 ra. Eaha ihora ïa ta Iehova i ite i reira? Oia hoi mea tia mau â ta ˈna mau tavini ia tamâhia. Teie râ, e auraro mau anei ratou i te reira e e nehenehe anei ta ratou e faaoromai i te tamâraa e au i ta ratou faanahonahoraa, ta ratou ohipa, ta ratou mau haapiiraa e to ratou haerea? Teie ta Malaki i papai: “E tia râ ia vai ra ia faaoromai ia tae i te mahana e haere mai ai oia ra?” — Malaki 3:1, 2.

2. O vai ma, i teie nei mahana, “te mau tamarii a Levi” ta Malaki 3:3 e parau ra?

2 Na Iehova e tamâ i “te tamarii a Levi”. (Malaki 3:3.) I Iseraela i tahito ra, no roto mai te mau tahuˈa e te mau tavini o te hiero, i te opu o Levi. E taua mau “tamarii a Levi” ra i teie mahana o te taatoaraa ïa o te mau kerisetiano faatavaihia e tavini nei ei tahuˈa i raro aˈe i te aratairaa a Iesu Mesia, te Tahuˈa Rahi (Petero 1, 2:7-9; Hebera 3:1). O ratou te feia matamua tei tamatahia a haere mai ai o Iehova i to ˈna hiero i te pae varua e ta ˈna “vea a te faufaa” ra. Eaha râ te mau haapapuraa e ua tupu mau â taua tamâraa ra i te mau taime hopea o te Tamaˈi rahi Matamua ra?

Te hoê tau tamataraa fifi mau

3. Eaha te huru o te mau Ite a te Atua i te tau veavea o te matahiti 1918?

3 A haere mai ai Iehova e ta ˈna “vea a te faufaa” i te hiero i te pae varua, ua ite aˈera oia e e tia mau â te toea o te mau kerisetiano faatavaihia ia tamâhia. Ei hiˈoraa, ua faaitoito aˈera Te Pare Tiairaa i ta ˈna mau taata taio ia faariro i te 30 no me 1918 ei mahana pureraa no te upootiaraa te mau puai demotaratia, mai ta te Apooraa marite e ta te peretiteni Wilson i titau. Aita ˈtura ïa ratou i tapea i to ratou tiaraa kerisetiano oia hoi te oreraa e faaô atu i roto i te mau ohipa o teie nei ao. — Ioane 17:14, 16.

4. Eaha te hamani-ino-raa i roohia i nia i te mau tavini a Iehova?

4 Ua faahepo rahi aˈera te mau upoo faatere haapaoraa e te mau faatere politita i te mau tavini faatavaihia a Iehova. I te mea hoi e ua parihia ratou i te orure hau, ua tamata aˈera ratou i te faaite i mua i te taatoaraa e e ere ratou mai te reira te huru. I te 7 râ no me 1918, ua haamanahia aˈera i te mau parau no te tapea e vau melo i te pae o te faatereraa e o te neneiraa a te Taiete Watch Tower, e o te peretiteni Joseph Rutherford hoi te tahi o ratou. Ua haamata aˈera ratou i te haavahia i te monire 3 no tiunu. I te 20 no tiunu, ua faautuahia ˈˈera ratou e te feia haava no na tumu e maha, e te 4 no tiurai, ua arataihia ˈˈera taua mau kerisetiano pûpûhia i te Atua, na nia i te pereoo auahi, i te fare auri no Atlanta, Géorgie (Etats-Unis).

5. No te aha e riro ai ei mea papu maitai e e tia te mau tavini a te Atua ia tamâhia, e na te aha e faaite ra e ua tupu mau â te reira?

5 I te tau veavea o te matahiti 1918, ua topa rahi roa ïa te pororaa i te Basileia o Iehova e faatupuhia na i tera fare e tera fare e te mau kerisetiano faatavaihia, inaha, ua riro hoi te reira ei ohipa puai mau e te nahonaho maitai na mua ˈtu. Mai te huru ra ïa e ua ‘taparahi-pohe-hia’ ratou i te pae no ta ratou ohipa pororaa (Apokalupo 11:3, 7). I te tau o te mau tairururaa faaineinehia e te Taiete i taua tau veavea ra, ua faaatea ê atu te mau apotata i te Taiete e ua faatupu aˈera ratou i te mau pupu faaroo patoi. Na roto i te faatupuraa i te mau huru o te “tavini ino” ra, ua ‘tahirihia ˈˈera’ taua mau apotata ra, mai te “ota”, ia taa ê ratou i te toea o te mau tavini haapao maitai a Iehova (Mataio 3:12; 24:48-51). Ua faatupuhia te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia i te sabati 13 no eperera 1919 i roto e rave rahi fenua. Ua taiohia ˈˈera 17 961 taata i tae mai. Ua topa roa mai taua numera ra i nia hau atu i te 3 000 taata ia faaauhia i te hoê noa tuhaa o te tabura taviniraa o te matahiti 1917; o te faahoperaa hoi te reira o te ohipa tamâraa e ravehia ra.

6. No te aha e nehenehe ai e parau e, a faatia noa ˈi oia i taua mau huru tamataraa ra, te manaˈo ra Iehova i te haamaitairaa e itea e to ˈna nunaa?

6 Teie râ, mai te peu e ua faatia Iehova ia ite ta ˈna mau tavini i taua mau huru tamataraa teimaha mau ra, no te mea ïa o te mau haamaitairaa i mua ia ratou ta ˈna e hiˈo ra. Aita roa ˈtu oia i faarue noa ˈˈe ia ratou. No reira, i te mahana piti 25 no mati 1919, ua aufauhia ˈˈera te tuhaa moni no te tatara mai ia Joseph Rutherford e to ˈna mau hoa ohipa e hitu, e i muri aˈe ua faaorehia ˈˈera te utua i parihia i nia ia ratou. No te feia i tamâhia i taua tau tamataraa ra, o te tiamâraa ihora ïa no ratou. ‘Ua ô mai te varua ora, no ô mai i te Atua ra i roto ia ratou, ua tia hua maira ratou i nia’, ma te ineine i te rave i te ohipa. — Apokalupo 11:11.

7. a) Eaha ta taua mau ite ra i rave ia oti ratou i te tamâhia e te Atua? b) Eaha ihora ïa te mau faahopearaa o taua tamâraa ra?

7 E nafea ïa ratou i teie nei? Ua hiˈopoa aˈera hoi te mau melo o te toea o taua amuiraa kerisetiano i haamau-faahou-hia, ia ratou. Ua pure aˈera ratou ia Iehova ia faaore mai oia i ta ratou hara i te mea hoi e ua faaô ratou i roto i te mau ohipa o teie nei ao (hiˈo Salamo 106:6; Isaia 42:24). E i teie nei, ua oti ratou i te tamâhia, ua haere aˈera ratou i mua. I te tamâraahia ratou mai te reira te huru, ‘ua riro maira te toea haapao maitai ei nunaa o te hopoi mai i te tusia parau-tia ia Iehova ra’. (Malaki 3:3.) Ua riro aˈera te mau tusia arueraa i te pae varua ta taua mau kerisetiano i hopoi ia Iehova ra ei mau tusia au mau i mua i to ˈna aro (Hebera 13:15). Ua oaoa roa ratou no te mea ua hope te taime poto roa i reira to Iehova faaiteraa i to ˈna au ore, e ua tiaturi mau ratou e e farii mai oia i te taviniraa ta ratou e faatupu i te mau tau i mua ia ratou (Isaia 12:1). Mai te 1 e tae atu i te 8 no setepa 1919, ua tupu te hoê tairururaa oaoa roa i Cedar Point (Etats-Unis), e ua taiohia e 7 000 taata i tae mai, e e 200 tei bapetizohia. E haapapuraa anaˈe te reira e ua tupu mau te hoê tauiraa e te hinaarohia ra e rave i te ohipa pororaa ta Iehova e titau maira.

8. a) Eaha te faito o taua huru tamâraa ra i nia ia tatou i teie mahana? b) Taa ê atu i “te mau tamarii a Levi” o to tatou nei tau, o vai atu â te mau taata o te ite i te hoê tau tamataraa e tamâraa?

8 E nafea te reira ia ohipa i nia i te nunaa o te Atua i teie mahana? Ia au i te parau tohu, e “parahi mai [Iehova e apeehia mai e ta ˈna vea] mai te tamâ e te haamaitai i te ario ra”. (Malaki 3:3.) No reira, e tamau noâ te ohipa tamâraa e haamaitairaa, e e ‘parahi’ mai Iehova e a hiˈopoa maite mai ai. I te mea hoi e ua matara mai te toea o ta ˈna mau tavini haapao maitai mai roto mai i te hoê tau tamataraa fifi mau i te omuaraa o te senekele, e ere ïa te auraa e ua hope ratou i te haamaitaihia e te Tamâ rahi ra. Ua tupu noâ te tau tamataraa e tamâraa e tae roa mai i to tatou nei tau. Te parahi noa râ o Iehova i roto i to ˈna hiero no te haava mai. Aita oia i haamaitai noa i “te tamarii a Levi”, oia hoi te toea o te mau kerisetiano faatavaihia. Te faaite ra te parau tohu a Malaki i te anaanatae o te Atua i te “taata ê”, oia hoi te “feia rahi roa” o te tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei (Malaki 3:5; Apokalupo 7:9, 10). Oia mau, i roto i na matahiti 69 i mairi, ua ite te mau tavini o Iehova i te hoê tamâraa tamau i roto e maha tuhaa.

Tamâhia i roto i te faanahonahoraa

9. Eaha vetahi mau tauiraa i tupu riirii mai i te pae no te faanahonahoraa mai te matahiti 1919 mai?

9 A tahi, ua tupu te hoê tamâraa inaha, ua roaa mai te hoê haamaramaramaraa apî no nia i te mau faaueraa tumu bibilia e ua taa-atoa-hia e nafea râ te amuiraa o te ao nei ia faaohipa i te reira. E tia hoi ia faaore-rii-noa-hia i te mau huru faanahoraa demotaratia i roto i te tereraa o te mau ohipa a te amuiraa. A hiˈo na i raro nei mea nafea te reira i te taui-mǎrû-noa-raahia.

1919: Ua haamatahia te mau nominoraa i te ravehia e te Tino aratai aore ra Pû faatere a maiti ai te pû o te ao nei a te Taiete Watch Tower i roto i te mau amuiraa atoa, i te hoê tiaau taviniraa tamau no te hiˈopoa i te mau ohipa i te pae no te pororaa.

1932: Eita te mau matahiapo e te mau diakono e maiti-faahou-hia i te mau matahiti atoa; e monohia taua mau taata i maitihia e te amuiraa na te hoê tomite taviniraa o te tauturu i te tiaau taviniraa nominohia e te Taiete.

1937: Ua itehia ˈˈera e e nehenehe te mau “Ionadaba [te mau kerisetiano e tiaturi nei e ora i nia i te fenua nei]” e amo i te tahi mau hopoia i roto i te amuiraa.

1938: Na te Taiete e nomino ia au i te faanahoraa teotaratia, i te taatoaraa o te mau tiaau e to ratou mau tauturu.

1972: Ua faaite-maramarama-hia e, ia au i te mau Papai, e ere atura ïa na te hoê noa kerisetiano paari e faatere i te amuiraa tataitahi, na te hoê tino aratai râ a te mau matahiapo nominohia e te Taiete.

1975: Ua haamauhia te mau tomite o te Tino aratai no te amo i te mau hopoia huru rau; e ere na te hoê noa taata e rave i te mau opuaraa, eita atoa hoi i rotopu i te hoê tomite, hoê â râ faito to te reo o te taatoaraa, e e imi paatoa ratou, i roto i te autahoê, i te aratairaa a Iesu Mesia.

10. a) Eaha ihora ïa te faahopearaa o taua mau tauiraa ra? b) Eaha ïa to outou manaˈo no nia i taua mau tauiraa ra?

10 Eaha ihora ïa te faahopearaa o taua mau tauiraa ra? Ma te papu maitai, mea rahi mau te haamaitairaa a Iehova, mai ta te maraaraa te numera o to ˈna mau taata haamori, e oia atoa hoi ta ratou mau ohipa i rave no te haere i mua i te pae varua e haapapu maira (hiˈo Ohipa 6:7; 16:5). Parau mau ua tuuhia vetahi o te mau tiaau e te tahi atu mau kerisetiano i rapae, i muri aˈe i taua tamâraa ra, no te mea aita ratou i hinaaro e auraro maite i te huru raveraa i faaineinehia e te Atua. Ua faaite râ te rahiraa o te mau tavini a Iehova i to ratou faaroo e ua auraro ratou i taua mau tauiraa i te pae no te faanahonahoraa ra (Hebera 13:17). Ua ite papu ratou e na roto i taua mau tauiraa ra ua aratai te Tamâ rahi ra ia ratou ia turu maite i te mau ravea ta te mau Papai e horoa na te mau amuiraa.

Te pororaa

11. Eaha te mau huru i iteahia mai e te ohipa pororaa i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei?

11 Te piti, ua tupu te hoê tamâraa na roto i te tahi mau tamataraa no nia i te amuiraa ˈtu i roto i te ohipa pororaa.

1922: Ua faaitoitohia te taatoaraa o te feia e putuputu mai i roto i te mau amuiraa ia amui atu i roto i te pororaa i tera fare e tera fare. E neneihia i te mau avae atoa te Bulletin (i teie nei, Te taviniraa o te Basileia) o te horoa mai i te tahi mau faanahoraa no te taviniraa.

1927: E haamatahia i te poro tamau i tera fare e tera fare i te sabati: e tufahia te mau buka e te mau vea no te tahi tuhaa moni.

1937: Neneiraa o te vea matamua (brochure) Etude modèle no te mau haapiiraa bibilia i te utuafare o te taata.

1939: A tahi ra e pûpûhia ˈi te tamatahitiraa i Te Pare Tiairaa; hau atu i te 93 000 tamatahitiraa apî i tapaohia.

1940: Ua avarihia te pûpûraa i te mau vea i roto i te mau aroâ.

Ua tupu te pororaa i te vahi taata na roto i te mau raveraa apî, mai te mau hoˈi-faahou-raa e te mau haapiiraa bibilia i te utuafare o te taata.

12. a) Eaha te mau faahopearaa o taua mau tauiraa ra i te pae no te ohipa pororaa? b) Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou haapao maitai no te ravea ta Iehova i faaohipa no te tamâ i to ˈna nunaa?

12 Eaha atura ïa te mau faahopearaa i itehia mai? I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua faaatea-ê-hia te tahi mau kerisetiano e taua tamâraa ra, no te mea aita ratou i hinaaro e horoa mai i te mau hotu (Ioane 15:5). Teie râ, ua pahono mai te rahiraa o te mau tavini a Iehova i te titauraa e ua riro maira ratou ei feia poro no te Basileia. Ua maraa te pupu iti tei ore hoi i taeahia i te 8 000 feia poro i te matahiti 1919, e inaha, i te matahiti 1986, ua tapaohia mai te hoê numera rahi roa oia hoi 3 229 022 feia poro no te Basileia. Eaha atoa te nehenehe e parau no nia i te taviniraa ma te taime taatoa? I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1919, ua taiohia 150 pionie e ohipa ra; i te matahiti i mairi aˈenei, ua tapaohia mai ia au i te hoê faito au noa hau atu i te 391 000 pionie i te mau avae atoa, numera tei ore aˈenei i tapaohia i roto i te aamu o te mau Ite no Iehova no teie tau. Ia apiti atu tatou ma te itoito i roto i te ohipa pororaa i te parau apî maitai, te faaite ra ïa tatou e te turu mau ra tatou i te ravea ta Iehova e faaohipa no te tamau â i te tamâ i to ˈna nunaa. — Korinetia 1, 9:16.

Te hoê maramarama anaana o tei tupu noa i te anaanaraa

13. A horoa mai i te tahi mau hiˈoraa e faaite mai e mea nafea to Iehova haamaramaramaraa i to ˈna nunaa.

13 Te toru, ua tamâhia te nunaa o te Atua i te tamataraahia ia ˈna i farii i te maramarama i te pae varua no roto mai i te Bibilia o te tupu noa hoi i te anaanaraa (Maseli 4:18). Mai te matahiti 1919 mai, e rave rahi mau parau mau tei taa-maitai-hia ˈˈe o tei itea mai ma te ore e faaea.

1925: Ua papu-maitai-hia e te vai ra e piti faanahonahoraa taa maitai e te taa ê te tahi i te tahi: ta Iehova e ta Satani.

1931: Ua fariihia te iˈoa apî ra te mau Ite no Iehova.

1935: Ua taahia e te “feia rahi roa” o te Apokalupo 7:9-15 o te hoê ïa pupu taata o te ora i nia i te fenua nei.

1941: Ua haapapuhia e na roto i ta ˈna patoiraa, o te parau-tia no nia i te faatereraa mana hope a Iehova ta Satani i patoi.

1962: Ua papuhia e te “feia mana toroa” o te Roma 13:1 o te mau faatereraa ïa o te ao nei ta te mau kerisetiano e auraro e te reira ma te taotiahia to ratou auraro.

1986: Ua papu-atoa-hia e e tia i te mau melo o te toea mai te mau melo o te feia rahi roa, ia ati atu i te toto e te iˈo o Iesu, ei faahohoˈaraa, ia farii ratou i to ˈna tusia ia au maite ratou e oia. — Ioane 6:53-56.

Tau ahuru matahiti i mairi aˈenei, a haamaramarama noa ˈi Iehova i to ˈna mau tavini, ua papuhia ˈˈera e e tia i te amuiraa ia vai noa ei faanahonahoraa viivii ore o te ore e faaô atu i roto i te mau ohipa o teie nei ao, e o te faatura hoi i te huru moˈa o te toto. — Korinetia 1, 5:11-13; Ioane 17:14, 16; Ohipa 15:28, 29.

14. a) Eaha ihora ïa te huru o te mau tavini o Iehova i mua i taua mau haamaramaramaraa i noaa riirii mai? b) Eaha ta tatou opuaraa no nia i te ravea aparauraa ta Iehova i maiti?

14 Eaha ihora ïa te huru o te mau tavini o te Atua i mua i taua mau haamaramaramaraa i noaa riirii mai? I roto i te roaraa o taua mau matahiti ra, aita vetahi pae i farii i te tahi mau tauiraa. Ua ‘tahirihia’ ratou. (Mataio 3:12.) I te tahi aˈe râ pae, ua oaoa roa te mau tavini haapao maitai a Iehova i te noaaraa mai ia ratou taua maramarama rahi i te pae varua ra. I te hoê anotau i reira te amuiraa faaroo kerisetiano e perehahu noa ˈi i roto i te pouri i te pae varua, te maramarama noa ˈtura ïa te eˈa o te mau tavini a Iehova. Eita anei e tia ia tatou ia opua e ati maite atu i taua ravea ta Iehova e faaohipa ra, ia farii tatou i taua mau haamaramaramaraa atoa ra mai te hoê “maa [e noaa mai] i te tau mau ra”? — Mataio 24:45.

E faarue anaˈe na i te mau ohipa tia ore

15. Nafea Iehova i te tamâ-rii-mǎrû-raa i to ˈna mau tavini no nia i te mau peu viivii e no Babulonia mai?

15 Te maha, ua tupu te hoê tamâraa a faahepohia ˈi ia faarue-mau-hia te mau peu tia ore aore ra no Babulonia mai. I te mau matahiti 1920, ua faaea aˈera te nunaa o te Atua i te faatupu i te oroa Noela e te tahi atu mau oroa o tei haapapuhia e e oroa na te Etene. I te matahiti 1945, ua faataahia aˈera e nafea te mau kerisetiano i mua te mau pâmuraa toto. I te matahiti 1960 e 1970, a tamau noa ˈi te mau peu a to teie nei ao i te ino, aita Te Pare Tiairaa i faaea i te horoa mai na te mau tavini o te Atua i te mau aˈoraa papu maitai no nia i te mau tumu parau mai te haerea i rotopu i te tane e te vahine e no nia i te faufaaraa ia faaore-roa-hia i te avaava e te tahi atu mau raau taero.

16. Nafea tatou ia faariro i te mau tauiraa o te titau maira ia tatou ia faarue roa i te mau peu viivii?

16 Parau mau, ua pinepine te mau haamaramaramaraa mai teie te huru no nia i te mau ohipa viivii aore ra tia ore, i te tuu i te haapao maitai o te mau tavini a te Atua, i roto i te tamataraa. Teie râ, ua itea te feia i rave i te mau tauiraa e au e ua tauturu te reira ia ratou ia tatara roa i te hoê ahu tei viivii (Kolosa 3:9, 10). Ua papu ia ratou e noa ˈtu â ïa e, e ere vetahi mau oroa i te mea atâata, te mea râ te tia ia manaˈonaˈohia o te huru hiˈoraa ïa a Iehova, o ˈna tei nehenehe e ite e no hea mai taua mau peu faaroo etene ra. No nia râ i te mau titauraa morare a te Atua, ua faariro taua mau kerisetiano ra i te reira mai te hoê paruru eiaha râ mai te hoê ohipa e erehia ra ia ratou. No reira atura ïa ratou i haamaitaihia ˈi e Iehova inaha, ua mâ ratou. Mai te peu e riro te hoê tauiraa ei mea fifi mau no ratou ia taa i te auraa, e tiaturi na ratou ia Iehova, ma te ite mau e te ‘faaite maira oia ia tatou i te mea e maitai ai tatou ra’. — Isaia 48:17.

17, 18. a) Nafea tatou tataitahi i te tuuraahia i roto i te tamataraa na te Tamâ rahi ra? b) E nafea tatou a tiai noa ˈtu i te mahana o Iehova?

17 I tera e tera matahiti, ua tamau â Iehova i te tamâ i to ˈna nunaa. E ua auraro maite hoi oia i taua tamâraa ra, i te pae no ta ˈna faanahonahoraa, i te pae no ta ˈna taviniraa, no ta ˈna mau haapiiraa aore ra to ˈna huru viivii ore i te pae morare. Eaha ˈtura ïa no tatou tataitahi? Na roto i te arai o ta ˈna faanahonahoraa, te tamau noa nei â Iehova i te horoa mai i te hoê “maa etaeta” o te aratai ia tatou e o te tamâ i to tatou mafatu. E tamatahia to tatou mau manaˈo moe e e hiˈopoa-atoa-hia hoi (Hebera 4:12; 5:14). Ia farii maitai tatou i taua tamâraa ra ta te Tamâ rahi e rave nei, e vai viivii ore ïa tatou a tiai noa ˈtu ai i “te mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra”. — Malaki 4:5.

18 E haamaitai tatou ia Iehova, “te Fatu [mau] ra”, e ia Iesu Mesia, ta ˈna “vea o te faufaa”, o te tamâ mai nei ia tatou i teie nei tau tamataraa e tamâraa. Ia ineine noa na tatou i te tamau â i te haere na nia i te mau eˈa viivii ore e te hau a Iehova, i raro aˈe i te aratairaa a te “Arii no te hau” ra o Iesu Mesia, e inaha, a atuatu maite atu ai i to tatou mau auraa oaoa mau e o Iehova! — Isaia 9:6; Salamo 72:7.

Mea nafea to Iehova tamâraa i to ˈna mau tavini no nia i...

◻ te mau tauiraa i ravehia i te pae no te faanahonahoraa?

◻ te apitiraa i roto i te pororaa?

◻ te huru i nia i te mau haamaramaramaraa i noaa riirii mai?

◻ te faarueraa i te mau peu viivii?

[Parau iti faaôhia i te api 26]

Ia oti ratou i te tamâhia, ua ‘riro maira te toea haapao maitai ei nunaa o te hopoi i te hoê tusia parau-tia ia Iehova ra’.

[Parau iti faaôhia i te api 27]

I tera e tera matahiti, ua tamau noa Iehova i te tamâ i to ˈna mau tavini.

[Hohoˈa i te api 25]

I te tau tahito, e tatara na te taata tamâ i te mau mea e ore e hinaarohia e te tamâ auro aore ra te ario. Na reira atoa, e faatia Iehova i te tamataraa e te tamâraa no te tamâ aore ra faaineine i to ˈna nunaa.

[Hohoˈa i te api 28]

Ua ‘tahirihia’ vetahi pae e ua faaruehia, mai te “ota”, area te mau tavini haapao maitai o Iehova te farii nei ïa ratou ma te oaoa i te maramarama pae varua o te haere noa ˈtura i te anaanaraa.

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono