VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/3 api 3-8
  • ‘E tia hoi au i ta ˈu tiairaa nei’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘E tia hoi au i ta ˈu tiairaa nei’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau kerisetiano matamua: feia paruru i te Parau a te Atua
  • Te mau vea e ite atea
  • Te Pare Tiaraa e te A ara mai na!: paruru o te parau mau
  • Te taviniraa e te tiai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!—E mau vea parau mau i te tau au
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Ua fanauhia te Basileia i te raˈi
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • ‘E horo anaˈe na ma te maitai ei faatupu i te parau mau’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/3 api 3-8

‘E tia hoi au i ta ˈu tiairaa nei’

“Ua pii hua maira mai te liona, E tau Fatu e, te ara noa nei au e po noa ˈtu te mahana, e tia hoi i to ˈu tiairaa nei e ao noa ˈˈe te mau rui atoa nei.” — ISAIA 21:8.

1, 2. a) Eaha te tapao ta Charles Russell i titau? b) Nafea te neneiraa i te tahi mau papai bibilia ia tauturu ia ˈna ia taeahia te tapao ta ˈna e titau ra?

UA TONOHIA te hoê taata e piti ahuru ma hoê matahiti e ora na i te pae apatoerau-hitia o te râ o te mau Etats-Unis, no te hoê tuhaa ohipa. Taua taata nei, tei mǎtaˈu hoi i te Atua, ua haamau oia ei tapao na ˈna te faaiteraa i te hape o te mau haapiiraa faaroo o to ˈna tau, no nia iho â ra i te mau haapiiraa mai te haamauiuiraa mure ore e te prédestination. Taa ê atu i te reira, ua hinaaro oia e paruru i te mau parau mau no nia i te hoo i aufauhia e te Mesia e tae noa ˈtu hoi no nia i te tumu oia e haere mai ai e nafea atoa te reira ia tupu. No te faatupu i taua mau mea atoa ra, e faaanaana oia i te maramarama o te Parau a te Atua, te Bibilia Moˈa, no nia i te tiaturiraa a te mau haapaoraa. — Salamo 43:3; 119:105.

2 O Charles Russell te iˈoa o taua taata ra. O ˈna te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower. I te matahiti 1873, ua opua aˈera oia e nenei i te tahi mau buka aore ra vea faaroo ia nehenehe te maramarama o te parau mau bibilia ia anaana maitai. E faaite mai taua mau buka ra i te feia taio aau tae atoa, i te mau hape o te mau haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, e eita hoê noa ˈˈe e ora i te maramarama puai o te Bibilia (Ephesia 5:13). E faaite atoa hoi taua mau buka nei i te hoê ‘haapiiraa ora’ o te nehenehe e faaitoito i te faaroo (Tito 1:9; 2:11; Timoteo 2, 1:13). Teie râ, e nehenehe tatou e aniani te vai ra anei te hoê tumu papu o tei faaitoito ia Russell i roto i ta ˈna heheuraa i te parau mau bibilia. — Hiˈo Mau arii 2, 19:31.

Te mau kerisetiano matamua: feia paruru i te Parau a te Atua

3. No nia i te parururaa i te parau, nafea to Iesu Mesia faaiteraa i te eˈa?

3 Ua paruru hoi te mau kerisetiano o te senekele I i te Parau a te Atua i rotopu i te mau ati Iuda e te mau Etene. Mai te huru ra ïa e te tia ra ratou i nia i te hoê pare tiairaa, ma te faaite i te parau mau i te feia atoa e hinaaro ra e faaroo (Mataio 10:27). Ua faaite mai to ratou Aratai ra o Iesu Mesia ia ratou i te eˈa. Aita anei oia i parau e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau”? (Ioane 18:37.) Noa ˈtu â ïa e e taata tia oia, aita oia i tuu i to ˈna tiaturiraa i nia i to ˈna iho paari e i roto i to ˈna iho mau manaˈo. Aita, no ô mai hoi ta ˈna mau haapiiraa i to ˈna Orometua rahi ra, oia hoi o te Atua ra o Iehova. “Aore a ˈu peu rave noa, ta ˈna ïa i parau atu i te hoê pupu ati Iuda, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioane 8:28; hiˈo Ioane 7:14-18). Ia au i te faatiaraa a te mau Evanelia no nia i ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua faahiti oia aore ra ua faataa mai oia i te tahi mau irava no roto mai fatata te afaraa o te mau buka a te mau Papai hebera. — Luka 4:18, 19 (Isaia 61:1, 2); Luka 23:46 (Salamo 31:5).

4. A faaite mai na na roto i te tahi mau hiˈoraa mea nafea to Iesu faaohiparaa i te Parau a te Atua no te haapii i te parau mau.

4 I muri aˈe atoa i to ˈna poheraa e to ˈna tia-faahou-raa, ua faaohipa te Mesia i te Parau a te Atua no te haapii i te parau mau. Ei hiˈoraa, a farerei ai Iesu ia Keleopa e to ˈna hoa, o te haere tia ra mai Ierusalema mai i Emausa, ua tauturu atura oia ia raua ia feruri i nia i te mau Papai. “E mai ta te Evanelia e parau, ua faaite maira oia ia raua i te mau parau no ˈna iho i roto i te mau parau atoa i papaihia ra mai ia Mose mai â e tae roa ˈˈera i te mau peropheta atoa.” (Luka 24:25-27). I muri aˈe, i taua iho mahana ra, ua fa maira o Iesu i ta ˈna aposetolo hoê ahuru e ma hoê e i mua vetahi mau pǐpǐ, no te faaitoito i to ratou faaroo, e o ta ˈna mau hoi i rave na roto i te faaohiparaa i te mau Papai ma te aravihi. Teie te faatiaraa a Luka: “Ua faaite maira oia [Iesu] i to ratou aau ia ratou i te parau i papaihia ra. Ua na ô maira oia ia ratou, I na reirahia taua parau i te papai e ia na reira to te Mesia pohe e tia ˈi, e ia tia faahou mai te pohe mai i te rui toru.” — Luka 24:45, 46.

5. I te Penetekose o te matahiti 33, mea nafea to Petero te peeraa ˈtu te hiˈoraa o te Mesia no nia i te faaohiparaa i te mau Papai?

5 Mea na roto i te faaohiparaa i te mau Papai, i te matahiti 33, ia au i to ˈna Hiˈoraa, to te amuiraa kerisetiano haamataraa ta ˈna taviniraa i mua i te taata. Tei Ierusalema ratou. Ia ratou i faaroo i te haruru o te hoê “mataˈi ra uˈana ra” no roto mai i te hoê fare o te oire, te haere tia ra e rave rahi tausani ati Iuda, mau taata no Ierusalema e te mau ratere, i taua vahi e ua putuputu aˈera ratou i reira. Ua haafatata maira o Petero, e na aposetolo hoê ahuru e ma hoê i pihai iho ia ˈna; e ma te hoê reo puai, ua parau aˈera oia e: “E te mau ati Iuda nei, e te feia atoa i parahi i Ierusalema nei, ia ite mai outou, a faaroo mai na outou ta ˈu nei parau.” Ma te faahaamanaˈo mai i muri iho ‘tei parauhia maira e te peropheta ra o Ioela’ e tei ‘parauhia mai e Davida’, ua horoa maira o Petero te tumu o te semeio i tupu noa ˈtura, e ua na ô maira e: “Ua faariro-mau-hia oia e te Atua ei Fatu e ei Mesia, o Iesu mau nei â ta outou i faasatauro nei.” — Ohipa 2:2, 14, 16, 25, 36.

6. a) A faataa mai na eaha te ohipa i tupu i roto i te hoê putuputuraa a te tino aratai o te senekele I. b) Mea nafea to te mau amuiraa iteraa i te opuaraa a te tino aratai, e eaha te mau haamaitairaa i roaa mai?

6 Ia hinaaro te mau kerisetiano matamua i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau tumu parau no nia i te faaroo e te haerea, ua faaohipa maitai atoa te tino aratai o te senekele I, i te mau Papai. E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa. A putuputu ai te mau melo o te tino aratai, i te matahiti 49, ua huti te pǐpǐ ra o Iakobo, e peretiteni na i te putuputuraa, i to ratou manaˈo i nia i te irava o te mau Papai (Amosa 9:11, 12) e tano maitai hoi i te aparauraa. “E te mau taeae, a faaroo mai na ia ˈu: te parau mai nei Simeona e ua hiˈo aroha mai te Atua i te Etene i mutaa ihora, e rave i te hoê pae taata i roto ia ratou ra no to ˈna ra iˈoa. Te au nei hoi te parau a te mau peropheta ra i te reira, oia hoi tei papaihia ra e.” (Ohipa 15:13-17). Ua farii te taatoaraa o te tino aratai i te faaauraa a Iakobo, e ua papai aˈera i te opuaraa i ravehia e to ˈna mau melo o te tuati i te mau Papai, ia nehenehe te reira e haponohia ˈtu i te mau amuiraa atoa e ia ratou i te reira. Eaha ïa te faahopearaa i noaa mai i to ratou na reiraraa? Te faaite maira te mau Papai e “oaoa ˈtura ratou ma te mauruuru”, e “itoito atura te mau ekalesia i te faaroo, tupu atura i te rahiraa, aita e mahana tuua”. (Ohipa 15:22-31; 16:4, 5.) Mea na reira ˈtura te amuiraa kerisetiano o te senekele I, i te riroraa mai ei “pou e [ei] tumu o te parau mau ra”. Teie râ, no nia i te aamu o to tatou nei tau, e pee anei o Charles Russell e te feia e haapii ra i te Bibilia ia ˈna ra i te hiˈoraa maitai roa o te mau kerisetiano o te senekele I? Nafea ratou ia paruru i te parau mau? — Timoteo 1, 3:15.

Te mau vea e ite atea

7. a) Eaha te tumu ta Te Pare Tiairaa no Ziona e titau ra? b) Te tiaturi ra teie vea i ta vai tauturu?

7 I te matahiti 1879, te mauhaa matamua ta Russell e faaohipa no te haaparare te ite bibilia, i te faatupuraahia: Te Pare Tiaraa no Siona, Vea no te taeraa mai o te Mesia (beretane). Te faaite ra te numera matamua o taua vea ra i te tumu oia i neneihia ˈi: “Mai ta to ˈna iˈoa e faaite maira, o ˈna te tiai e na reira mai te haapiiraa faufaa i te faahaerehia ˈtu i te ‘nǎnǎ iti ra’, e ei ‘Vea no te taeraa mai te Mesia’, ua hinaaro oia e horoa i ‘te maa’ ‘i te tau mau ra’ i ‘to te fare o tei faaroo ra’.” Tei roto ïa te puai matamua o teie nei vea i te tiaturiraa ta ˈna e horoa ˈtu i te Atua Puai-Hope ra. Teie ta ˈna e parau ra i roto i te piti a to ˈna numera: “Te tiaturi nei matou e, o IEHOVA te turu o ‘Te Pare Tiairaa no Siona’, e ia na reira oia, eita roa ˈtu oia e ani e e titau i te turu a te mau taata. Ia parau Tei parau e: ‘Na ˈu atoa te auro, na ˈu te ario o te mau mouˈa ra’, eita oia e horoa faahou mai i te mau taoˈa e au, e taa ïa ia matou e ua tae i te taime no te faaore i te neneiraa.”

8. A faataa mai na te parareraa Te Pare Tiairaa ia au i te Isaia 60:22 e te Zekaria 4:10.

8 Ua neneihia Te Pare Tiairaa no Siona, o te piihia i teie nei mahana Te Pare Tiairaa, a 107 matahiti i teie nei. Taua vea nei, i te haamataraa hoê anaˈe hoi vea i te avae, ua neneihia ïa e 6 000 vea na roto i te hoê anaˈe iho reo, e i teie mahana, e piti i te avae, 12 315 000 rahiraa vea e na roto 103 reo. — Hiˈo Isaia 60:22; Zekaria 4:10.

9. No te aha ta tatou e nehenehe ai e parau e mea tano mau iho â te upoo parau ra “Pare Tiairaa”?

9 Na Russell i maiti maitai i teie upoo parau Te Pare Tiairaa. Te parau hebera matauhia i te tatara na roto i te parau ra “pare tiairaa” teie ïa te auraa “vahi tiairaa”, “vahi e na reirahia mai i te hiˈo”, ia nehenehe te hoê taata tiai ia ite atea i te enemi e ia faaoto i te pu ia piri mai te enemi. E mea tia mau iho â, i roto i te roaraa e pae ahuru matahiti i muri aˈe i te faatupuraahia taua vea nei, ia itehia i nia i to ˈna api matamua teie parau nei ei tamataraa no roto mai i te Isaia 21:11, 12 (Crampon): “E te tiai, tei hea ˈtura te rui?” “Te fatata mai nei hoi te poipoi.”

10. O vai, i teie mahana, te tapea ra i te tiaraa taata tiai o te Isaia 21:11, e eaha te parau ta ˈna e poro ra?

10 Fatata roa te taata ara aore ra te taata tiai o te parau tohu a Isaia i te rave i te ohipa. Ua haaparare aˈera oia ma te oaoa i te parau apî maitai no nia i te “poipoi” e fatata mai nei i nia i te fenua tei reira te mau pouri e te ino i te manaraa. Te tumu parau o taua parau apî ra tei farii-maitai-hia o te Faatereraa ïa hoê tausani matahiti hau i raro aˈe i te mana o Iesu Mesia. Hou aˈe ra “te poipoi” e tae mai ai, ua faaara maite te pupu taata tiai, oia hoi te toea o te Iseraela varua, te tupuraa o “te po”, o te pouri roa ˈtu â ia tupu “te tamaˈi o taua mahana rahi o te Atua Puai Hope ra” i Aramagedo. — Apokalupo 16:14-16.

11, 12. a) Nafea te mau parau i papaihia i roto i te Isaia 21:8 te faaiteraa mai ua riro te pupu o te taata tiai ei pupu haapao maitai e te vai ara noa? b) No hea mai te faaararaa, i teie nei mahana, e mea nafea oia i te haapararehia?

11 Na mua iti noa ˈˈe, mai teie te huru ta te Isaia 21:8, faataaraa mai i te tiai haapao maitai: “Ua pii hua maira, mai te liona, E tau Fatu e, Te ara noa nei au e po noa ˈtu te mahana, e tia hoi au i tau tiairaa nei e ao noa ˈˈe te mau rui atoa nei.”

12 A feruri na e tei nia roa te hoê taata tiai i te hoê pare: ma te piˈo i mua, e hiˈo hoi o ˈna i te ohipa e tupu i te vahi atea, e te rui ra, e tamata ïa o ˈna i te ite i te ohipa e tupu i roto i te pouri. E vai araara noa o ˈna. Tera te manaˈo matamua ta te parau hebera ra mitspèh e faataa maira, tei hurihia na roto i te parau ra “pare tiairaa” i roto i te Isaia 21:8. No te huru araara o te taata tiai, o vai ïa te taata e feaa ia faaara mai oia ma te puai mau? Hoê â atoa huru i to tatou nei tau, te faaitoito nei te pupu o te taata tiai i te heheu i te mau papai no te hiˈo eaha ta Iehova e faatupu i nia i teie nei amuiraa o te mau mea nei (Iakobo 1:25). No reira oia e faaite ai i teie nei parau ma te aravihi e te itoito, na roto iho â i Te Pare Tiairaa (hiˈo Amosa 3:4, 8). Eita roa ˈtu te mǎtaˈu e tapea i teie vea i roto i ta ˈna ohipa parururaa i te parau mau. — Isaia 43:9, 10.

13. Eaha ˈtu â te vea i itea mai i te matahiti 1919, e eaha te tapao ta ˈna atoa e faaau maira?

13 I te 1 no atopa 1919, ua itea maira te hoê vea apî i nia i te tahua o te ao nei: Te Age d’Ora. E apiti te pupu o te taata tiai teie nei mauhaa, i Te Pare Tiairaa. Noa ˈtu â ïa e eita oia e faahohonu i te mau tumu parau bibilia mai Te Pare Tiairaa, e faaara râ oia i te huitaata no nia i te mau haapiiraa hape a te mau haapaoraa e e faaite mai hoi i te haamouraa e fatata mai nei o te amuiraa o te mau mea iino e vai nei, e apeehia mai e te hoê fenua apî i te vai-mau-raa te parau-tia ra. Oia mau, e paruru atoa hoi oia i te parau mau.

14. Eaha te tapao ta te Consolation (Tamahanahanaraa) i titau na, e i muri aˈe ta te A ara mai na!?

14 Ahuru ma vau matahiti i muri iho, ua tauihia ˈˈera te iˈoa ra te Age d’Or na roto i te iˈoa ra Consolation (oia hoi te auraa Tamahanahanaraa). “Te paruru ra teie iˈoa apî i te parau mau”, ta te numera ïa o te 6 no atopa 1937 (neneiraa beretane) e parau ra. Ua riro maira Consolation oia hoi te Tamahanahanaraa ei A ara mai na! ma te apitihia ˈtu e te numera o te 22 no atete 1946 (neneiraa beretane). Teie te faaauraa i ravehia i taua tau ra: “Te tumu e titauhia ra e ta matou nei vea, te neneiraa ïa i te parau mau i roto i to ˈna taatoaraa”, faaauraa tei tapeahia e tae roa ˈˈenei i teie nei mahana. O Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! anaˈe te mau vea tei faaite i te huru mau o te parau mau ma te itehia e te taatoaraa. Ia na reira raua, te pee ra ïa raua i te eˈa i vaiihohia mai e te amuiraa kerisetiano o te senekele I. — Ioane 3, 3, 4, 8.

Te Pare Tiaraa e te A ara mai na!: paruru o te parau mau

15. a) Eaha ïa te ravea no te tufa i te maa varua i teie mahana tei riro atoa mai tei faaohipahia na e te amuiraa kerisetiano o te senekele I? b) Eaha ˈtu â te tia ia ravehia i te faahiti-noa-raa i te mau irava bibilia? A horoa mai i te tahi mau hiˈoraa.

15 O te vea ra Te Pare Tiairaa te mauhaa matamua ta te pupu o te “tavini haapao maitai e te paari” oia hoi te “taata tiai” e faaohipa ra i teie mahana, i raro aˈe i te aratairaa a te Tino aratai a te mau Ite no Iehova, no te horoa ˈtu i te “maa [varua] i te hora mau ra”. (Mataio 24:45.) Te pee ra ïa oia i te hiˈoraa i vaiihohia mai e te amuiraa o te senekele I, o tei papai na i te mau haamaramaramaraa ta ˈna e horoa na no nia i te tahi mau tumu parau i te pae no te haapiiraa aore ra i te pae morare ‘ia taiohia te reira i te mau taeae atoa ra’. (Tesalonia 1, 5:27.) I te omuaraa ra iho â, ua faaohipa e ua haapii Te Pare Tiairaa i te Bibilia. Ei hiˈoraa, te faahiti ra aore ra te horoa ra te numera matamua o Te Pare Tiairaa no Ziona ei faahororaa, hau atu i te piti hanere irava no roto mai fatata e toru ahuru buka o te Bibilia. Teie nei râ, eita hoi e navai ia faahiti-noa-hia te mau irava bibilia, ia tauturu-atoa-hia râ te mau taata ia taa ia ratou i te auraa o taua mau irava ra. E ua tamau noa hoi Te Pare Tiairaa i te faahaere i mua te ite no nia i te Bibilia. Mai te matahiti 1892 e tae atu i te matahiti 1927, e itehia i roto i te numera taitahi te hoê taioraa bibilia hebedoma tei faahohonuhia hoi i roto, te hoê irava faufaa roa. Te faataahia ra te tahi mau tumu parau no nia i taua huru raveraa ra i raro aˈe i te upoo parau ra “Mau tumu parau o Te Pare Tiairaa tei tapao i te hoê taime faufaa roa”.

16, 17. Eaha ta te faatere matamua o Te Pare Tiairaa i rave ia paruru noa teie nei vea i te parau mau bibilia?

16 Nafea Te Pare Tiairaa ia tapea noa i te huru viivii ore o ta ˈna parau neneihia? Ua haamau aˈera o Charles Russell, faatere rahi matamua o taua vea nei i te tahi mau ravea parururaa ia riro mau iho â te mea i neneihia i roto i Te Pare Tiairaa ei parau mau mai te taahia ra i taua tau ra. E itehia te hoê o taua mau ravea parururaa ra i roto i ta ˈna parau tutuu, tei hamanihia i te 27 no tiunu 1907 (inaha ua pohe o Russell i te 31 no atopa 1916). Teie hoi ta taua parau tutuu ra e faahiti ra:

“To ˈu hinaaro, ia horoahia ïa te taatoaraa o te hopoia no nia i te papairaa i TE PARE TIAIRAA NO ZIONA i te hoê tomite e pae taeae, ta ˈu e faaitoito nei ia haapao maitai ratou i te reira e ia faaite hoi i to ratou haapao maitai taatoa no nia i te parau mau. Te taatoaraa o te mau tumu parau neneihia i roto i te mau numera o TE PARE TIAIRAA NO ZIONA, ia farii-mau-hia ïa te reira na e toru aˈe melo o taua tomite ra. Taa ê atu, mai te peu e farii na melo tootoru o taua tomite ra i te hoê tumu parau, e aita râ hoê aore ra e piti atu mau melo e farii ra, te ani onoono atu nei au ia vaiihohia to ˈna neneiraa e toru aˈe avae, ia nehenehe ratou ia feruri, ia pure e ia tuatapapa no nia i taua tumu parau ra. Ia na reirahia, e vai mai ïa te autahoêraa o te faaroo e te mau auraa hau i rotopu i te tomite faatere i taua vea nei.”

17 Ia au i te parau tutuu a Russell, ia “tapea taatoa hoi [te melo tataitahi o te tomite neneiraa] i to ratou haapao maitai i te mau haapiiraa a te mau Papai” e ia itehia hoi ratou no to ratou “oraraa viivii ore, to ratou ite-papu-raa i te parau mau, no to ratou itoito no te Atua, to ratou here i te mau taeae e ia tapea atoa ratou i to ratou haapao maitai i te Faaora”. Te na ô atoa ra o Russell e: “Eiaha roa ˈtu te iˈoa o te feia papai i te mau tumu parau taa ê ia itehia i roto i te vea (...) ia nehenehe te parau mau ia fariihia e ia auhia no ˈna iho, e ia farii-taa-ê-hia te Fatu mai te Upoo o te Ekalesia e te Tumu o te parau mau.”

18. No te aha tatou e nehenehe ai e taio i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! ma te tiaturi?

18 E tae roa mai i teie mahana, ua pee te Tino aratai i teie huru haerea. E tuatapapa-maite-hia te mau tumu parau tataitahi o Te Pare Tiairaa mai te A ara mai na!, te mau api tataitahi, te mau hohoˈa tataitahi na e rave rahi mau melo o te Tino aratai hou e neneihia ˈi. Taa ê atu i te reira, te feia e papai nei i te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa, e mau matahiapo ïa tei ite maitai i te faufaaraa o ta ratou hopoia (hiˈo Paraleipomeno 2, 19:7). E horoa ratou e rave rahi hora no te rave i te mau maimiraa i roto i te Bibilia e i roto i te tahi atu mau buka faahororaa ia papu ia ratou e te mea i papaihia o te parau mau ïa e te pee mau ra anei i te mau Papai (Koheleta 12:9, 10; Timoteo 2, 1:13). E riro paha e te hoê tumu parau o ta outou e taio ahuru ma pae minuti, ua rave ïa e piti hebedoma e tae atu i te hoê avae hau no te faaineineraa.

19. Eaha ta outou e nehenehe e rave no te paruru i te parau mau bibilia?

19 No reira, e nehenehe outou e taio i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! ma te tiaturi mau. E nehenehe râ ta outou e rave hau atu â. No te aha ïa e ore ai e pûpû atu ma te oaoa i taua mau vea nei i te tahi atu mau taata ia nehenehe atoa ratou ia haapii i te parau mau e ia faufaahia i te mau parau i horoahia mai e te ‘taata tiai o te tia ra i nia i te pare tiairaa’? (Isaia 21:8.) Oia mau, ma te apiti atu i te taata tiai o to tatou nei tau, e nehenehe atoa outou iho e paruru i te parau mau o te Bibilia.

[Nota i raro i te api]

a E tapao anaˈe na e i te omuaraa, aita roa ˈtu vetahi mau taata taio i au i te api matamua o te Age d’Or. I to ratou manaˈoraa, aita o ˈna e huti maitai ra i te manaˈo o te taata. Inaha, teie ta te Taiete Watch Tower i pahono atu i roto i ta ˈna tabura matahiti: “No taua parau nei, e tia ia matou ia haapapu atu e ua tupu te faaearaa ohipa i te pae no te neneiraa i roto i te tuhaa oire no New York i te taime mau a haamatahia ˈi i te nenei i te Age d’Or. Tau mahana noa na mua ˈtu, ua rave matou i te hoê parau faaau no nia i te neneiraa i te Age d’Or, e ua itehia e te mau rave ohipa e faatere ra i te mau matini neneiraa ma te faaohipa i te papie e te api matamua e hinaarohia ra e matou, aita ïa ratou i faaea i te ohipa. Mai te huru ra ïa e ua faataahia iho â e ia maiti matou i taua huru api matamua ra e taua huru papie ra, no te mea ahiri matou i maiti i te tahi atu, noa ˈtu eaha te huru, eita roa ˈtu ïa e nehenehe e nenei i taua vea ra. No reira, mai te mea ra ïa e na te Fatu iho e turu ra i taua vea apî ra.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha O Charles Russell i haamata ˈi i te nenei i te mau buka aore ra vea bibilia?

◻ Mea nafea te mau kerisetiano matamua i te parururaa i te parau mau?

◻ No te aha te parau ra “Pare Tiairaa” e itehia ˈi i roto i te upoo parau o teie nei vea?

◻ O vai hoi te “taata tiai” i teie mahana, e eaha te mauhaa ta ˈna e faaohipa ra ia faaroohia mai to ˈna reo?

◻ Mea nafea te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! te parururaa i te parau mau?

[Tapura i te api 5]

Tumu parau o Te Pare Tiairaa tei tapea i te ara-maite-raa

1879: “E aroha hoi te Atua” — te faaite ra ïa e maoti te tusia taraehara o Iesu te huitaata i nehenehehia ˈi e hoo faahou mai.

1879: “No te aha te ino i faatia-noa-hia ˈi?” — e faataa ra e no te aha eita te hoˈi-faahou-raa mai o Iesu Mesia e itehia e te mata taata nei.

1880: “Hoê tino, hoê varua, hoê tiaturiraa” — e faaite ra e e tapao te matahiti 1914 i te hopea o te tau o te mau Etene.

1882: “Te utua te pohe no te hara” — te faaite ra aita te haapiiraa no nia i te haamauiuiraa mure ore e turu ra i te aroha o te Atua.

1885: “Te évolution oia hoi te haapiiraa tumu ore e parau ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa e te senekele o te maramarama” — te faaite ra ïa ua hape taua haapiiraa tumu ore ra.

1897: “Eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te ohipa tahutahu?” — te haapapu maira ïa o te ohipa tahutahu no ô mai ïa i te mau demoni ra.

1902: “Te Atua i te parahiraa matamua. Ta ˈna mau ture” — tei tuu i te tapao i nia te auraroraa i te mau ture a te Atua i roto i te utuafare e i te pae tapi hooraa tauihaa.

1919: “E ao to tei ore e mǎtaˈu” — o te hopoi mai i te hoê oraraa apî na te hoê faanahonahoraa feia haamori itoito mau e vai ara no te rave i te ohipa.

1925: “Te fanauraahia mai te nunaa” — te faataa maira i te mau parau tohu e faaite mai e ua fanauhia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914.

1931: “Te hoê iˈoa apî” — mai teie atu nei, e faatupu te iˈoa ra te mau Ite no Iehova i te hoê taa-ê-raa papu maitai i rotopu i te mau kerisetiano mau e te amuiraa faaroo kerisetiano taiva.

1935: “Te feia rahi roa” — te faaite ra e ua haamata te feia e ora ˈtu e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei i te haaputuhia.

1938: “Faanahonahoraa” — te horoa ra i te mau Ite no Iehova i te tahi mau faataaraa teotaratia mau.

1939: “Faaatea-ê-raa mai i teie nei ao” — tei faaitoito i te mau Ite no Iehova o te ao taatoa nei ia faaruru i te mau tamataraa ta te Piti o te Tamaˈi rahi e faatupu.

1942: “Te lamepa hoê roa” — tei rave e ia faaroohia te oto o te haereraa, ia nehenehe te ohipa itoito mau no nia i te faaiteraa i te parau, ia tamauhia i te rave.

1945: “Aueue ore no te haamoriraa mau” — te faataa ra e tia i te mau kerisetiano ia ore ia farii i te mau pâmuraa toto.

1952: “Nafea ia tapea i te viivii ore o te faanahonahoraa” — te faaite ra e te tiavaruraahia na te mau amuiraa e tuati mau ïa te reira i te mau Papai.

1962: “No te aha e auraro ai i ‘te feia mana toroa’” — te faaite ra i te mau tumu e tia ˈi ia taotia i te auraroraa ˈtu i te mau faaueraa mana a te taata.

1973: “Ia turu na tatou i te viivii ore o te amuiraa a te Atua i te tau o ta ˈna haavaraa” — o te faaitoito ra ia e ia ore ia puhipuhi faahou i te avaava.

1979: “Te itoito no te fare o Iehova” — te haapapu faahou ra e te pee ra te ohipa pororaa i tera fare e tera fare i te hiˈoraa i vaiihohia mai e te mau aposetolo.

1982: “E au mau here e, (...) ia vai te aroha o te Atua i roto ia outou na” — e faaara ra i te mau kerisetiano i te mau huru raveraa a te mau apotata.

1983: “Nafea ia haere e te Atua i roto i te hoê ao ino” — e haapapu maira e eita e tia i te mau kerisetiano ia amui atu i roto i te mau ohipa haavîraa puai.

1984: “Te hoê aua apî no te mau ‘mamoe ê atu’” — e haamaramarama maira i te mau manaˈo e faaite mai e mea nafea taua pupu i nia i te fenua nei ia tahoêhia i te feia i roto i te “aua o te faufaa apî.

1987: “E upootia te Iubili kerisetiano i roto i te faatereraa Hoê tausani matahiti” — te faaite ra mea nafea te mau kerisetiano haapao maitai atoa ia fanaˈo i te tiamâraa e te ora.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono