E faaite anaˈe tatou i to tatou mauruuru no na tapao rahi roa ˈˈe no te aroha
“Te hinaaro nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei hinaaro mai na ia tatou nei.” — IOANE 1, 4:19.
1. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai na tatou?
TE HURU maitai roa ˈˈe no te faaite i to tatou mauruuru no te Atua ra o Iehova e no Iesu Mesia no te here rahi ta raua i faaite mai no tatou, oia hoi ia pee ïa tatou ia Iesu, tei faaite tamau te iˈoa e te Basileia o to ˈna Metua (Petero 1, 2:21). Ua ohipa oia mai te reira te huru i roto i te mau fare, te mau sunago, i nia i te tupuai mouˈa e i te pae miti. Te vai ra i mua ia tatou e iva ravea taa ê no te faatupu i taua ohipa nei; e hiˈopoa anaˈe na tatou i te reira.
Te taviniraa i tera fare e tera fare
2. Na te aha e nehenehe e tauturu ia outou ia tamau â i roto i te ohipa pororaa i tera fare e tera fare?
2 Te ravea matamua, e peneiaˈe o te ravea faufaa roa hoi, e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou here e to tatou mauruuru oia hoi te afairaa ïa tatou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i tera fare e tera fare. No te reira ra, ia ore ïa tatou e mataˈu te paraparau, no te mea te mau taime atoa e tia ˈtu ai tatou i mua i te taata, e ore hoi te rahiraa o ratou e au mai ia tatou. Oia mau, e tia mau â ia tatou ia here papu i te Atua e to tatou taata-tupu no te tamau noâ i te haere i tera fare e tera fare noa ˈtu eita te taata e tâuˈa mai aore ra noa ˈtu e e riri mai ratou, aore râ e faaino mai e e patoi etaeta mai ratou ia tatou. — Hiˈo Ezekiela 3:7-9.
3. I nia i tei hea niu bibilia te haamauraahia ta outou taviniraa i tera fare e tera fare?
3 I roto i te Evanelia, te mau aˈoraa ta Iesu i horoa ˈtu i na pǐpǐ hoê ahuru e ma piti, e i muri iho i na poro evanelia e hitu ahuru, te faaite papu maira ïa e e tia ia ratou paatoa ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i tera fare e tera fare (Mataio 10:5-14; Luka 10:1-7). I roto i te Ohipa 20:20, te faahiti ra Paulo i te parau no nia i ta ˈna pororaa i tera fare e tera fare. Te parauhia ra e taua mau parau ra no nia ïa i te haereraa ˈtu e farerei i te mau taeae, aita râ te Ohi 20 irava 21 e horoa maira i te hoê noa ˈˈe feaaraa no nia i te ohipa e faahitihia ra, no te mea te na ô mairâ te aposetolo e: “Te parau-onoono-maite-raa ˈtu [vau] i te ati Iuda e te Heleni [eiaha i mua i te mau taeae e te mau tuahine kerisetiano], i te tatarahapa i te Atua, e te faaroo i to tatou Fatu ia Iesu Mesia.” Eita noa te hoê matahiapo e aˈo atu i te rahiraa o te mau taata o ta ˈna e haere atu e farerei ia faaite mai i te ‘tatarahapa i te Atua e te faaroo ia Iesu’. E faaitoito râ oia i to ˈna mau taeae kerisetiano ia haafaufaa rahi atu â i te mau putuputuraa aore ra i te taviniraa, ia ore oia ia tauturu atu ia ratou ia arai i to ratou iho fifi.
4. Na te aha e faaitoito ia tatou ia apiti atu i roto i te pororaa i tera fare e tera fare?
4 E niu bibilia paari maitai atura ïa to te pororaa i tera fare e tera fare, e te faaite maira te mau hotu ta teie ohipa e faatupu e ua haamaitai mai Iehova i te reira. I te parau mau, “e faaitehia ra te paari e ta ˈna ra mau tamarii”. (Mataio 11:19.) Ua noaa pinepine i te mau taata poro i tera fare e tera fare, i te tapao e na te mau melahi e aratai nei ia ratou i te feia o tei hiaai e tei poihâ i te parau-tia, ia parau mai iho â râ te taata ta ratou e farerei ra e no pure noa ˈtura oia ia noaa mai ia ˈna i te tauturu e te pahono ra hoi ta ratou farereiraa i ta ˈna pure.
5. Eaha te buka faahiahia roa e vai nei ia tatou ra no te pororaa i tera fare e tera fare, e eaha te mau huru faaohiparaa taa ê e nehenehe ai tatou e faufaahia i taua buka ra?
5 Mea faufaa roa hoi te buka ra Comment raisonner à partir des Ecritures i roto i te pororaa. I roto i taua buka nei, e rave rahi ïa mau haamataraa faahiahia mau to roto o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haamata i te mau tauaparauraa bibilia, e tae noa ˈtu hoi te mau ite faufaa no nia e rave rahi mau tumu parau bibilia aore ra faaroo. No reira, a rave te reira ia outou ra e a hiˈo tamau atu. Ua faaite taa ê mai ratou te mau pionie — tavini ma te taime taatoa — i to ratou mauruuru rahi no teie buka pororaa faahiahia mau. Outou iho, e nehenehe anei ta outou e faaite i to outou mauruuru i to outou Atua here na roto i te faaohiparaa i teie buka, e te reira ma te aravihi atu â?
6. Ia afai tatou i te parau o te Basileia i tera fare e tera fare, eaha te haamaitairaa ta tatou iho e huti mai?
6 E tia ia tatou ia haamanaˈo e e fanaˈo rahi roa tatou iho ia apiti atu tatou i roto i te taviniraa i tera fare e tera fare. Ia ohipa anaˈe te mau kerisetiano mai ia tatou nei ia au i to ratou faaroo, e riro ïa te reira i te itoito; ia parau ratou ma te tiaturi, e paari ïa taua tiaturiraa no ratou ra. Eita ta tatou e nehenehe e parau atu ia vetahi ê no nia i to tatou tiaturiraa ma te ore hoi te reira e riro mai no tatou ei tiaturiraa faahiahia roa ˈtu â. No te faaohipa i te mau hotu o te varua tei papaihia i roto i te Galatia 5:22, 23, aitâ ïa ia haere tamau tatou i roto i te taviniraa i tera fare e tera fare. Inaha, te haapapu maira te Bibilia ia tatou e: “Te taata horoa ra, e poria ïa; e tei pîpî i te pape ra, e pîpî-atoa-hia mai oia.” — Maseli 11:25.
Te mau hoˈi-faahoˈi-raa
7, 8. No tei hea mau tumu tano maitai e te ohie hoi ia faaohipa e tia ˈi ia tatou ia hoˈi faahou atu e farerei i te taata?
7 Te piti o te ravea no te faaite atu i to tatou mauruuru no te here ta Atua e ta Iesu i faaite mai no tatou, te hoˈi-faahou-raa ïa e farerei i te mau taata tei anaanatae mai i te parau no nia i te Basileia. Te tapitapi ra o Paulo raua o Baranaba no te feia ta raua i poro (Ohipa 15:36). Inaha, e tia iho â ia tatou ia hoˈi faahou atu e farerei i te taata. Ia poro tatou i tera fare e i tera fare, aore ra i te mau taime manaˈo-ore-hia, aore ra i roto i te mau aroâ, e imi tatou i te feia “tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua”. (Mataio 5:3, Tatararaa Aa) Parau mau, ei faahiˈoraa, mai te peu e horoa noa ˈtu tatou i te hoê hapaina pape i te pae varua aore ra i te hoê noa tâpû faraoa i te pae varua, eita roa ˈtu ïa te reira e navai. Ia nehenehe hoi ratou e na nia i te eˈa o te ora i te haere, e tiâ ïa ratou ia tauturuhia.
8 Ta tatou mau tutavaraa matamua, ta tatou e nehenehe e parau, te ueueraa ïa i te mau huero o te parau mau. Teie râ, mai ta te aposetolo Paulo e haapapu maira i roto i te Korinetia 1, 3:6, 7, ia hau atu â hoi ta tatou ohipa e rave e tia ˈi. Ua ueue atoa oia iho, aita râ te reira i navai; e titau atoa te mau huero i te pape, e na Apolo ïa te reira e horoa ˈtu. No reira, e nehenehe atura hoi tatou e tiai e ia faatupu mai te Atua. Aita te tahi pae e haapao ra i taua tuhaa no te taviniraa ra; te faariro nei râ hoi te rahiraa i te reira ei tuhaa ohie roa ˈˈe no te taviniraa kerisetiano. No te aha? No te mea ua faaite ê na te feia ta tatou e hoˈi faahou atu e farerei, i te anaanatae.
Te mau haapiiraa bibilia i te mau utuafare
9. No te aha e tia ˈi ia tatou ia haamau ei tapao na tatou te aratairaa i te hoê haapiiraa bibilia i te fare o te taata?
9 Ia hoˈi tamau tatou e farerei i te mau taata o tei anaanatae i te parau o te Basileia, e pinepine ïa te hoê haapiiraa bibilia i te haamatahia i te fare o te taata. E nehenehe mau teie ravea, te toruraa ïa, no te faaite i to tatou mauruuru, e riro ei tuhaa au roa ˈˈe no ta tatou taviniraa, e o te riro hoi i te haamauruuru rahi ia tatou. Oia mau, auê ïa tatou i te oaoa ia ite tatou i te mau taata ia haere i mua i roto i te ite i te mau parau mau bibilia, ia faaite i te faufaa o te reira e ia rave i te tahi mau tauiraa i roto i to ratou oraraa! Mea oaoa mau na tatou ia tauturu atu ia ratou e tae roa ˈtu ai i te taime e pûpû ai ratou ia ratou iho no te Atua no te rave i to ˈna hinaaro e e bapetizohia ˈtu ratou! E nehenehe mau â ratou e faarirohia ei tamarii na tatou i te pae varua, e tatou ra, to ratou ïa mau metua i te pae varua. — Hiˈo Korinetia 1, 4:14, 15; Petero 1, 5:13.
10. Eaha te hiˈoraa faahiahia mau e faaite maira i te faufaaraa o te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata?
10 A hiˈo na i teie hiˈoraa taa ê mau. A haere ai te hoê mitionare i tera fare e tera fare i roto i te hoê motu no te mau Caraïbes, ua farerei aˈera oia te tahi na taata hippies e ora ra i roto i te hoê fare reporepo e te nahonaho ore. Teie râ, ua anaanatae mai taua na taata ra. Ua farii aˈera raua i te hoê buka haapiiraa bibilia, e ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia i to raua utuafare. Mea rahi to taua na taata nei tamarii, aita râ hoi raua i faaipoipohia. A tamau noa ˈi te haapiiraa, ua huru au rii maira te fare e tae noa ˈtu hoi taua na taata nei e ta raua mau tamarii. Tau taime i muri iho, ua ani atura raua i te mitionare ia faafaaipoipo ia raua, e nehenehe atu ai raua e bapetizohia. E i te hoê mahana, ua oaoa roa taua taeae apî ra i te faaite mai i ta ˈna parau faatia no te faahoro i te pereoo, no noaa noa maira hoi. Oia mau, hou oia e riro mai ai ei Ite no Iehova, e ere roa ˈtu na ˈna i te mea faufaa ia faaipoipo aore ra ia faahoro i te pereoo ma te parau faatia; i teie nei râ, te auraro ra oia i te mau ture a te Atua e ta Kaisara.
Te faaiteraa i te parau i roto i te aroâ
11, 12. a) Nafea te mau Papai ia faaitoito mai ia tatou ia apiti atu i roto i te faaiteraa i te parau i roto i te mau aroâ? b) Eaha te mau tumu maitai e vai ra e na reira ˈi tatou?
11 Te maha o te ravea no te faaite i to tatou mauruuru i Te Atua e ia Iesu Mesia no te mau mea ta raua i rave no tatou, i roto i te mau fenua e nehenehe te reira e ravehia, te horoaraa ïa te faaiteraa i roto i te mau aroâ. Ia apiti atu tatou i roto i taua ohipa ra, te faatupu ra ïa tatou i te Maseli 1:20, 21: “Te pii hua nei te paari i roto i te mau aroâ ra. E te puroro maira to ˈna reo i te vahi taata; i roto atoa i te mau vahi taata ra oia i te pii-noa-raa: i te tomoraa i te mau uputa, i te oire ra i te parauraa oia i ta ˈna parau.”
12 Te vai ra te mau tumu e rave rahi no te apiti tamau atu i roto i taua huru pororaa i te Basileia ra. I roto e rave rahi mau vahi, te riro noa ˈtura â ei mea fifi e itea ˈi te taata i o ratou: tei te ohipa ratou hoi, aore ra ua haere e hoohoo haere mai i te fare toa; aore ra te rave ra paha i te tahi mau peu faaanaanataeraa. Taa ê atu i te reira, e rave rahi te faaea ra i roto i te mau vahi e faaeahia ra e te mau taata moni aore ra te mau fare mea fifi roa e taeahia ˈtu ai, ma te ore hoi e faahiti i te feia e ora ra i roto i te hotera. Hau atu, e farerei-pinepine-hia te taata i roto i te mau aroâ.
13. Eaha te mau faahopearaa e nehenehe e roaa mai ia porohia i roto i te mau aroâ? A horoa mai i te hoê hiˈoraa.
13 I te mau Etats-Unis, te faatere tamau ra te hoê matahiapo e maha haapiiraa bibilia i te fare o te mau taata ta ˈna i farerei i to ˈna pororaa mai te reira te huru. Parau mau, eita o ˈna e tia noa i te hoê poro purumu ma te ore hoi e faahiti noa ˈˈe i te hoê parau — noa ˈtu â ïa, i roto i te tahi atu mau fenua, o te reira anaˈe ta te ture e faatia ra. Ua ‘mǎrû maitai ta ˈna parau e te rapaauhia e te miti’, e ua ite oia eaha te parau atu i te taata tataitahi (Kolosa 4:5, 6; Petero 1, 3:15). Ua tauturu atoa te faaiteraa i te parau i roto i te aroâ, eiaha noa ia haamata oia i te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata, ia vaiiho atoa râ oia e rave rahi mau buka aore ra vea. Oia mau, ma te mâ maitai e te mata ataata e te mataˈu ore i te paraparau atu i te taata, e nehenehe tatou e aravihi i roto i taua huru no te pororaa ra. Ei hiˈoraa, ua vaiiho e pae na Ite aita i maoro aˈenei hau atu i te toru ahuru buka La vie: comment est-elle apparue? Evolution ou création? i roto i te mau vahi tapi hooraa tauihaa, e e rave rahi hoi o taua mau taata ra tei roto i to ratou pereoo.
Te faaiteraa i te parau i te taime manaˈo-ore-hia
14. Eaha te mau hiˈoraa e faaite mai i te faufaa no te faaiteraa i te parau i te taime manaˈo-ore-hia?
14 Te paeraa o te ravea no te faaite i to tatou mauruuru i te Atua e te Mesia no te here rahi ta ratou i faaite mai no tatou te apitiraa ˈtu ïa tatou i roto i te faaiteraa i te parau i te taime manaˈo-ore-hia. E pinepine taua ravea nei i te faahotu mai, e itea mai ai te mau taata tei hiaai e tei poihâ i te parau-tia e no te vaiiho atu i te mau buka aore ra vea. Tera mau te hoê ravea no te apee i te aˈoraa ta te Ephesia 5:15, 16 e horoa mai nei ‘ia faaite i te parau i te tau mau ra’. Ua haamata te hoê mitionare i te aparau e te hoê taata i roto i te hoê pereoo uta taata (taxi). Ua anaanatae mai taua taata ra, e ua hoˈihia ˈtura hoi e farerei ia ˈna e rave rahi taime, e ua haamata aˈera i te haapii i te Bibilia. I teie nei mahana, e tiaau kerisetiano taua taata ra. I te tahi atu vahi, ua haamata te hoê matahiapo te aparauraa e te hoê vahine o te faarue ra i ta ˈna haapaoraa no te faaipoipo atu i te hoê ati Iuda. Ua hinaaro oia e ite o vai tei ora na mua mai o Mose, o Noa, o Davida, e rave rau atu â. Ua faaue maira taua matahiapo nei e ia taio oia i te buka ra Ta ˈu Buka Aamu Bibilia; inaha, te faaite maira hoi taua buka nei i te parau no nia i te mau ohipa i tupu i te tau bibilia ia au i te anairaa o te tau. Noa ˈtu â ïa e aita ratou i matau, ua horoa maira taua vahine ra ma te ore hoi e taupupu i to ˈna iˈoa e to ˈna vahi nohoraa, e tae noa ˈtu te moni e au, ia nehenehe oia ia hapono i te buka na te fare rata mai.
15. Na te aha e tauturu ia tatou ia faaohipa i te mau ravea atoa no te faaite i te parau i te taime manaˈo-ore-hia?
15 I te tahi taime, ma te mataˈu e ia ore tatou ia fariihia mai, e tapeapea rii tatou ia tatou no te haamata i te aparauraa e te taata i pihai iho ia tatou i roto i te mau pereoo uta taata. Teie râ, ia faaitoito mau tatou e ia haamata tatou i te aparau atu i te taata, e riro tatou i te haamaitai-rahi-hia mai. Ia papu maitai ia tatou te maitai o te Atua e eaha ta te mau taata e hinaaro ra, e nehenehe e noaa ia tatou taua itoito e au mau ra. Oia mau, ia haamanaˈo na tatou e “e ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ e te aroha, e te haapao maitai”. — Timoteo 2, 1:7.
Te fariiraa i te feia haere apî mai
16. No te aha e tia ˈi ia tatou ia oioi i te ite atu o vai ma te feia tae apî mai i roto i ta tatou Piha o te Basileia?
16 Te ono o te ravea no te faaite i to tatou mauruuru i te Atua e ia Iesu Mesia, te fariiraa ïa i te feia e haere apî i roto i ta tatou Piha o te Basileia. No to tatou here i to tatou taata-tupu, ia oioi ïa tatou i te ite o vai te taata apî. E faaitoito ïa tatou i te farii ia ˈna ia ore oia ia huru ê, e ia faaite atu ia ˈna e tei rotopu oia i te mau hoa e anaanatae mau ra i to ˈna oaoaraa i te pae varua. Eita e ore e ere noa na te manaˈo hiˈopoa i aratai mai ia ˈna i reira. Peneiaˈe paha te hiaai mau ra oia e te poihâ ra oia i te parau-tia. Ia aupuru maite tatou i taua taata ra, e nehenehe paha ïa tatou e haamata i te hoê haapiiraa bibilia i to ˈna fare, o te riro hoi i te tauturu ia ˈna ia rave atoa i te eˈa o te ora (Mataio 5:3, 6; 7:13, 14). Inaha, e pinepine teie huru ohipa i te itehia. Ua faaite maira te hoê mitionare no roto mai i te piha haapiiraa no Galaad, te Fare haapiiraa bibilia a te Taiete Watchtower, e i te Piha o te Basileia to ˈna farereiraa na taata toopiti ta ˈna i haapii i te Bibilia, e o tei haere i mua.
Te faaiteraa i te parau ma te papai i te rata
17. Eaha te mau faahopearaa ta te faaiteraa i te parau ma te papai i te rata e nehenehe e faatupu mai?
17 Te hitu o te ravea no te haamauruuru i te Atua e te Mesia no te here ta raua i faaite mai no tatou, te papairaa ïa i te rata. E pinepine te noaa mai i te feia e na reira nei i te faaite i te parau, i te tahi mau pahonoraa hotu mau. Te faaohipa nei vetahi mau tavini mai te mau pionie i taua ravea nei ia ore ratou ia haere i te tahi taime, ia maˈihia iho â râ ratou, i tera fare e i tera fare. Ei hiˈoraa, e hiˈo anaˈe na i te ohipa i roohia i nia i taua metua tane nei i te hoê mahana, ia hoˈi atu oia i te fare, ua ite aˈera oia e pae o ta ˈna na tamarii hoê ahuru e ma piti tei î roa i te toto; inaha, ua pupuhihia ratou na te hoê taurearea e hoa ra i te hoê o ta ˈna mau tamahine. Ua imi taua taata ra i te tamahanahanaraa i pihai iho i te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano. E i te hoê mahana, ua tae maira ta ˈna rata na te hoê taata ta ˈna i ore roa ˈtu i matau, te hoê Ite tei taio i roto i te mau vea to ˈna aamu peapea mau, e tei hinaaro e tamahanahana ia ˈna. Ua hapono-atoa-hia te buka ra Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. O te reira mau hoi ta taua taata ra e hinaaro ra. I teie nei mahana, e Ite itoito atoa oiaa.
Te niuniu paraparau
18, 19. Eaha ˈtu â te tahi ravea no te poro i te parau apî maitai, ta te tahi pae i manaˈo e e mea aravihi mau, e no te aha?
18 Ua riro te mau niuniu ei ravea, te vauraa ïa, no te poro i te parau apî maitai o te Basileia. Te rahi noa ˈtura taua huru pororaa i te riro ei ravea au mau e te aravihi atoa hoi; e e rave rahi mau Ite tei aravihi i roto i te reira huru taviniraa. E tauturu te niuniu paraparau ia tatou ia paraparau i te mau taata ta tatou e ore e nehenehe e farerei i roto i te pororaa i tera fare e tera fare. Te faaiteraa ratou i te parau ma te aravihi e te hamani maitai, ua ite aˈera vetahi pae e mea farii-maitai-hia ˈˈe ratou ia haere roa ˈtu ratou e farerei i taua mau taata nei â i to ratou fare.
19 I roto i te hoê fenua e parau-beretane-hia i reira, ua faaohipa te hoê amuiraa tapone i te buka niuniu paraparau ei tuhaa fenua na ratou. E niuniu atu te feia poro i te mau taata e iˈoa tapone to ratou, e haere atu ai ratou i muri iho e farerei roa ˈtu i te mau taata tei anaanatae mai. E rave rahi mau haapiiraa tei haamatahia.
Te faaiteraa i te parau ma te hoê haerea maitai
20, 21. Eaha te mau faahopearaa oaoa e nehenehe e noaa mai i to tatou haerea? A horoa mai i te hoê hiˈoraa.
20 Te iva o te ravea no te arue i te Atua, o to tatou ïa haerea maitai. Ua parau hoi te hoê papai vea rusia i te hoê mahana e o to tatou haerea maitai ta tatou aˈoraa faahiahia roa ˈˈe. Inaha, e rave rahi taime i mutaa ihora, to te mau vea faahitiraa i te parau no nia i te faito teitei i te pae morare o te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, ua faahitihia te parau e “ua matauhia te mau Ite no Iehova mai te feia haerea tia roa ˈˈe o te République fédérale” no Helemani. I te omuaraa o na avae e toru, ua afai atu te hoê potii kerisetiano i te vea iti ra no nia i te haapiiraa na ta ˈna orometua haapii. Ua patoi etaeta maira oia, ma te parau mai e eita roa ˈtu o ˈna e hinaaro e farii noa ˈˈe i te mau Ite. Teie râ, i roto i te roaraa o te tau, ua riro aˈera te haerea maitai o taua potii apî ra ei haafaahiahiaraa na ta ˈna orometua haapii, tei taui roa i to ˈna manaˈo no nia i te mau Ite. E nehenehe atoa tatou e faahiti i te rata ta te orometua haapii tamarii i papai i te mau Ite no nia i ta ratou mau tamarii: “Ta outou mau tamarii, o te manuïaraa ïa o ta outou mau tiaturiraa.”
21 Te mau mea maitai atoa te nehenehe e parauhia no nia i te mau Ite no Iehova, e riro ïa i te faahanahana i te Atua e te Mesia. Eita roa ˈtu e nehenehe e faahuru ê i te parau. Aita anei Iesu i parau e e tia ia tatou ia faaanaana i to tatou maramarama i mua i te taata ia ite mai ratou i ta tatou mau ohipa nehenehe roa e ia faahanahana atoa ratou i to tatou Metua i nia i te raˈi ra (Mataio 5:16)? Oia mau, na roto i to tatou haerea maitai, e nehenehe tatou e paruru i te parau mau (Tito 2:10). E arue hoi to tatou haerea, mai te peu e e haerea nehenehe, i te Atua e te Mesia, e e tauturu atu oia i te tahi atu mau taata ia itea mai ia ratou te eˈa o te ora; tera te tumu tatou e tia ˈi ia haapao maitai ia ore oia ia faainohia.
22. Ua hiˈopoa tatou e iva ravea no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova e ia Iesu Mesia. E faaitoito taa ê outou i nia i tei hea ravea, e no te aha?
22 Mai ta tatou i hiˈo aˈenei, te vai ra e rave rahi huru ravea no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova e ia Iesu Mesia no te mau mea ta raua i rave no tatou, e oia hoi no te tapao aroha rahi roa ˈˈe ta raua i horoa mai. E nehenehe atoa tatou e faaite i to tatou here i to tatou taata-tupu. — Mareko 12:30, 31.
23. Inaha, nafea outou e nehenehe ai e faaite i to outou mauruuru i te Atua e ia Iesu?
23 E, eiaha ia moehia ia tatou e e nehenehe ta tatou e faaite i to tatou mauruuru no na tapao no te here rahi roa ˈˈe tei ore i iteahia aˈenei ma te amui atu i roto i te Amuraa a te Fatu. I te rui hopea a Iesu i te fenua nei ma to ˈna tiaraa taata, ua faatupu oia i te hoê oroa haamanaˈoraa matahiti, e ravehia te pane e te uaina o te riro ei taipe no to ˈna tino e to ˈna toto. Ua faaue maira oia e ia na reirahia ei manaˈoraa ia ˈna (Korinetia 1, 11:23-26). I teie matahiti, e faatupuhia te Amuraa a te Fatu i te sabati 12 no eperera, i muri aˈe i te taperaa mahana. I te ao taatoa nei, e putuputu te mau Ite no Iehova no te auraro i te faaueraa a Iesu. Ia tae mai iho â outou e tia ˈi!
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu mau haamaramaramaraa, a taio i te A ara mai na! no te 22 no atopa 1986 (na roto i te reo farani) api 12 e tae atu i te 16.
Hiˈopoaraa poto noa
◻ I hea e mea nafea to Iesu faaiteraa i te parau?
◻ Nafea ïa tatou e nehenehe ai e faaite mai ia Iesu, i to tatou mauruuru ia Iehova no to ˈna here rahi ia tatou?