PENE 63
Horoaraa Iesu i te mau aposetolo i te aˈoraa faufaa ˈtu â
MATAIO 18:6-20 MAREKO 9:38-50 LUKA 9:49, 50
AˈORAA NO NIA I TE HAPARAA
IA HARA MAI TE HOÊ TAEAE
No faataa iho nei Iesu i te haerea mea maitai ia pee ta ˈna mau pǐpǐ, oia hoi te haehaa o te mau tamarii, aita e tiaraa teitei to ratou. Ia farii hoi te mau pǐpǐ a Iesu i te mau tamarii rii mai teie no to ˈna iˈoa, a farii atoa ˈi ia ˈna.—Mataio 18:5.
I mârô aˈenei te mau aposetolo o vai tei rahi aˈe. Ua manaˈo paha ïa ratou e te tamaˈi ra Iesu ia ratou. Faahiti maira te aposetolo Ioane i te tahi ohipa no tupu iho nei: “Orometua, ua ite matou i te hoê taata i te tiavaruraa i te mau demoni ma te faaohipa i to oe iˈoa, e ua tamata matou i te tapea ia ˈna, no te mea e ere oia i te pǐpǐ na oe.”—Luka 9:49.
Ua manaˈo anei Ioane e tei te mau aposetolo noa te mana e faaora i te maˈi aore ra e tiavaru i te demoni? Mai te peu e, mea nahea ïa i tia ˈi i teie tane ati Iuda ia tiavaru i te mau varua ino? E au ra no Ioane, eita e tano ia faatupu teie tane i te mau ohipa mana, aita hoi oia e pee ra ia Iesu e te mau aposetolo.
Maere ihora Ioane i to Iesu parauraa: “Eiaha e tamata i te tapea ia ˈna, aore hoi e taata e tia ia rave i te hoê ohipa mana ma to ˈu nei iˈoa, a faaino mai ai ia ˈu. Te taata hoi aita e patoi mai ra, te turu mai ra ïa. Te taata hoi e horoa i te tahi auˈa pape na outou no te mea no te Mesia outou, oia mau ta ˈu e parau atu, e ore roa oia e ere i ta ˈna haamaitairaa.”—Mareko 9:39-41.
I taua taime ra, eita e titauhia ia pee teie tane i te Mesia no te tia i te pae o Iesu. Aita â i haamauhia ˈtura te amuiraa Kerisetiano. E ere no te mea aita teie tane e na muri ra ia Iesu, e enemi ïa oia aore ra te turu ra oia i te hoê haapaoraa hape. Mea papu, e faaroo to ˈna i te iˈoa o Iesu, e mai ta Iesu i parau, e ore teie tane e ere i ta ˈna haamaitairaa.
Ia ore râ teie tane e tiaturi faahou ia Iesu no ta te mau aposetolo i parau e i rave, mea ino roa ïa. Ua parau Iesu: “Ia ore . . . hoê o teie feia o te au i te tamarii rii e tiaturi faahou mai ia ˈu no te tahi taata, mea maitai aˈe ia taamuhia i nia i te aˈî o teie taata te hoê ofai oro e hutihia na e te asini, a huri atu ai ia ˈna i raro i te moana.” (Mareko 9:42) Parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia hapa ratou no to ratou rima, avae aore ra mata, ia tâpû ïa ratou i to ratou rima e avae, e ia paaro i to ratou mata. Mea maitai aˈe hoê noa rima, avae aore ra mata to ratou, a ô atu ai i roto i te Faatereraa arii a te Atua, i te hurihia i Gehena (peho no Hinoma) ma to ratou na rima, na avae aore ra na mata. Eita e ore e ua ite te mau aposetolo i teie peho i pihai iho i Ierusalema, i reira e taninahia ˈi te pehu. Ua taa ïa ia ratou e e taipe te reira o te haamouraa mure ore.
Faaara atoa ˈtura Iesu: “Eiaha ïa outou e vahavaha hoê o teie feia e au i te tamarii rii, te parau atu nei hoi au ia outou e e tia noa to ratou mau melahi i nia i te raˈi i mua i te aro o to ˈu Metua.” Mea here iho â anei na to ˈna Metua i te “feia e au i te tamarii rii”? Faahiti atura Iesu i te hoê tane 100 mamoe ta ˈna, e moˈe râ hoê. E vaiiho teie tane i na 99 no te imi i tei moˈe, e ia itea mai ia ˈna, e rahi aˈe to ˈna oaoa no taua mamoe ra i na 99. Na ô atura Iesu: “E ore atoa to ˈu Metua i te raˈi e hinaaro ia moˈe hoê noa ˈˈe o teie feia e au i te tamarii rii.”—Mataio 18:10, 14.
Te manaˈo ra paha Iesu i te mârôraa ta ˈna mau aposetolo o vai tei rahi aˈe, i to ˈna aˈoraa ˈtu: “Ia vai te miti i roto ia outou, e ia vai te hau i rotopu ia outou.” (Mareko 9:50) Mea au atu â te maa tei tamitihia. Ia tamitihia te parau, mea ohie aˈe ïa no te taata ia farii, a vai noa ˈtu ai te hau, ta te mârô e ore e faatupu.—Kolosa 4:6.
I te tahi taime, e rave te tahi taeae i te hara. Ua faaite Iesu eaha te rave: “Ia hara to taeae, a haere e faaite ia ˈna i ta ˈna hapa orua anaˈe. Ia faaroo oia ia oe, ua faahoˈi ïa oe i to taeae i nia i te eˈa maitai.” E ia ore oia e faaroo, teie ta ˈna aˈoraa: “A rave hoê aore ra e piti atu â taata na muri ia oe, no te haapapu i te mau mea atoa maoti te parau a toopiti aore ra tootoru ite.” Ia ore oia e farii, ia faaite atu ïa ratou i “te amuiraa,” oia hoi te mau matahiapo i faataahia no te rave i te faaotiraa. E ia ore â te taeae rave hara e faaroo? “Ia riro ïa oia no oe mai te hoê taata no te mau nunaa ěê e mai te hoê titau tute,” te feia ta te ati Iuda e ore e amuimui atu.—Mataio 18:15-17.
E titauhia ia pee maite te mau tiaau o te amuiraa i te Parau a te Atua. Mai te peu ua hara iho â te hoê taeae aore ra tuahine e ia aˈohia oia, ua “taamu-aˈena-hia” te faaotiraa ta ratou e rave “i nia i te raˈi.” Mai te peu râ aita oia i hara, ua “tatara-aˈena-hia” ta ratou faaotiraa “i nia i te raˈi.” Ua tauturu mau â teie mau aratairaa i te mauraa mai te amuiraa Kerisetiano. Ia putuputu tera mau tiaau o te amuiraa, ua parau Iesu: “I te vahi hoi e amui ai e piti aore ra e toru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou.”—Mataio 18:18-20.