PENE 46
Oraraa te maˈi i te tapearaa i to Iesu ahu
MATAIO 9:18-22 MAREKO 5:21-34 LUKA 8:40-48
ORARAA TE MAˈI O TE HOÊ VAHINE I TO ˈNA TAPEARAA I TE AHU O IESU
Atutu ihora te parau o te hoˈiraa mai o Iesu na Dekapoli mai i rotopu i te mau ati Iuda e faaea ra i te pae apatoerau tooa o te râ i te hiti miti o Galilea. Eita e ore e mea rahi tei faaroo e ua pohe te mataˈi e ua mania te miti ia Iesu i te tupuraa aˈenei te vero. Ua ite atoa paha vetahi e ua tiavaru oia i te demoni i rapae i na tane tei uruhia. No reira, ruru maira “te hoê nahoa rahi” i tatahi, i Kaperenaumi, no te farii maitai ia Iesu. (Mareko 5:21) A pou ai Iesu mai nia mai i te poti, te tiai ru ra ratou i te ite i ta ˈna e rave.
O Iaeiro, aratai o te sunago, hoê o te feia e tiai ru ra i te farerei ia Iesu. Tuturi ihora oia i te pae avae o Iesu e taparuparu maira: “E maˈi rahi to ta ˈu tamahine iti. Haere mai na e tuu i to rima i nia ia ˈna ia ora oia.” (Mareko 5:23) Eaha ta Iesu i rave i to Iaeiro taparuparuraa ia ˈna ia faaora i te maˈi o ta ˈna tamahine hoê roa, 12 noa matahiti e mea here roa na ˈna?—Luka 8:42.
A haere ai Iesu i te fare o Iaeiro, farerei ihora oia i te tahi atu tupuraa o te haaputapû mai. Mea rahi o te feia e apee ra ia ˈna te uiui ra e e ite anei ratou ia ˈna ia faatupu i te tahi atu semeio. Hoê râ vahine i rotopu i te nahoa, te haapeapea ra ïa no to ˈna maˈi iti rahi.
I mauiui na teie vahine ati Iuda no te maˈi tapahi 12 matahiti. Ua haere oia e hiˈo e rave rahi taote, a pau roa ˈtu ai ta ˈna moni i ta ratou mau rapaauraa. Aita râ hoê aˈe apî. “Ua rahi roa ˈtu” to ˈna maˈi.—Mareko 5:26.
Ua taa noa iho â ia oe e mea haama no ˈna tera huru maˈi, o te haaparuparu atoa ia ˈna. Eita te hoê vahine e faaite hanoa e tera to ˈna maˈi. Hau atu â, i raro aˈe i te ture a Mose, mea viivii te hoê vahine e maˈi avaˈe to ˈna. Te taata e tapea ia ˈna aore ra i to ˈna ahu tei tafeta i te toto, ia tamâ ïa ia ˈna, a vai viivii noa ˈtu ai e ahiahi noa ˈtu.—Levitiko 15:25-27.
Ua faaroo teie vahine “i te mau mea no nia ia Iesu,” e imi ihora ia ˈna. No to ˈna viivii, na roto ihora oia i te nahoa i te haere-omoˈe-raa, a na ô noa ˈi: “Ia tapea noa ˈtu vau i to ˈna ahu, e ora ïa to ˈu maˈi.” I to ˈna tapearaa i te hiti ahu o Iesu, taa ihora ia ˈna e ua mau to ˈna tapahi! “Ua ora to ˈna maˈi ino.”—Mareko 5:27-29.
Parau aˈera Iesu: “Na vai i tapea ia ˈu?” I to oe manaˈo, eaha te huru o te vahine i to ˈna faarooraa i tera uiraa? Tamaˈi maira Petero ia Iesu mai te huru ra aita i tano ta Iesu uiraa, a na ô ai: “Te haaati nei te taata ia oe e ua piri roa mai ratou.” No te aha ïa Iesu i ui ai, “Na vai i tapea ia ˈu?” Faataa ˈtura Iesu: “E taata tei tapea ia ˈu, ua ite hoi au e e mana tei haere i rapae ia ˈu.”—Luka 8:45, 46.
A taa ˈi i taua vahine ra e ua itehia e na ˈna i tapea ia Iesu, tuturi ihora oia i mua ia Iesu ma te mǎtaˈu e te rûrû. I mua i te taata atoa, faaite ihora oia i te parau mau no nia i to ˈna maˈi e no ora mai nei to ˈna maˈi. Tamahanahana ˈtura Iesu ia ˈna ma te mǎrû: “Ta ˈu tamahine, no to oe faaroo i ora ˈi oe. A haere, eiaha oe e haapeapea, e ia ora mai oe i to oe maˈi ino.”—Mareko 5:34.
Papu maitai, te Arii ta te Atua i maiti no te faatere i te fenua, ua î ïa i te here e te aumihi e te haapeapea ra oia no te taata e e mana atoa to ˈna no te tauturu ia ratou!