VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • kr pene 10 api 100-107
  • E tamâ te Arii i ta ˈna mau pǐpǐ i te pae varua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tamâ te Arii i ta ˈna mau pǐpǐ i te pae varua
  • Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Tamâraa i “te tamarii a Levi”
  • “Ia mâ outou”
  • Ia faatupu anei te mau Kerisetiano i te Noela?
  • Ia faaohipa anei te mau Kerisetiano i te satauro?
  • Faataa-ê-raa i “te feia parau ino no roto i te feia parau-tia”
  • Te mau aˈa o te Noela no teie nei tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • E oroa anei te Noela na te mau Kerisetiano?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
  • Te Noela—Eaha i tae atoa ˈi i Hitia o te râ?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Eaha no outou te Noela?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Te faatere nei te Basileia o te Atua!
kr pene 10 api 100-107

PENE 10

E tamâ te Arii i ta ˈna mau pǐpǐ i te pae varua

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

No te aha e mea nafea to Iesu tamâraa i ta ˈna mau pǐpǐ i te pae varua?

1-3. Eaha ta Iesu i rave i to ˈna iteraa e te haaviiviihia ra te hiero?

MEA faatura roa Iesu i te hiero i Ierusalema. Ua ite hoi oia e o te hiero te pu o te haamoriraa mau i te fenua nei ahia ˈtura maororaa. Ia vai viivii ore noa ïa te haamoriraa i te Atua moˈa ra o Iehova. A feruri na ïa i te huru aau o Iesu i to ˈna taeraa ˈtu i te hiero i te 10 no Nisana 33, e to ˈna iteraa e te haaviiviihia ra te hiero. Eaha te ravehia ra i reira?—A taio i te Mataio 21:12, 13.

2 I roto i te aua o te feia o te mau nunaa ěê, te imi ra vetahi feia hoo e feia taui moni nounou i te apî i nia i te tua o te feia haamori e haere mai ra e pûpû i ta ratou mau ô na Iehova.a “Tiahi atura [Iesu] i rapae au i te feia i hoo atu e tei hoo mai i roto i te hiero ra, huri atura hoi i raro i te mau iri [a] te feia hoo moni.” (A hiˈo i te Nehemia 13:7-9.) Ua parau roa oia e te faariro ra tera mau taata miimii i te fare o to ˈna Metua ei “ana no te eiâ haru.” Tapao faaite ïa, mea faatura iho â Iesu i te hiero e ia Iehova o te haamorihia ra i reira. Ia vai viivii ore noa ïa te haamoriraa i to ˈna Metua!

3 E rave rahi hanere matahiti i muri aˈe, ua tamâ faahou Iesu i te hoê hiero i muri aˈe i to ˈna faaariiraahia. Tera tamâraa, no te feia atoa ïa e hinaaro ra i teie mahana e haamori ia Iehova mai ta ˈna e au. Eaha taua hiero ra?

Tamâraa i “te tamarii a Levi”

4, 5. (a) Mea nafea te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i tamâhia ˈi mai 1914 tae roa i 1919? (b) Ua faaea anei te Atua i te tamâ i ta ˈna mau tavini? A faataa.

4 I te pene 2 o teie buka, ua ite tatou e i muri aˈe i to ˈna faaariiraahia i 1914, ua haere mai Iesu e to ˈna Metua e hiˈopoa i te hiero pae varua, oia hoi te mau faanahoraa ta Iehova i rave no nia i te haamoriraa viivii ore.b Ua itea mai i te Arii e mea titauhia ia tamâ i te mau Kerisetiano faatavaihia, “te tamarii a Levi.” (Mal. 3:1-3) Mai 1914 tae roa i 1919, ua tamâ Iehova ia ratou ma te vaiiho ia ratou ia faaruru i te tamataraa e rave rau. Mea oaoa ia parau e i to ratou matararaa mai, ua mâ aˈe ratou, a hinaaro ru atu ai e turu i te Arii Mesia!

5 Ua faaea anei te tamâraa i reira? Aita. I te roaraa o te mau mahana hopea, na roto i ta ˈna Arii Mesia, ua tamau noa Iehova i te tamâ i ta ˈna mau tavini ia nehenehe ratou e faaea noa i roto i te hiero pae varua. I na pene 11 e 12, e ite mai tatou mea nafea to ˈna tamâraa ia ratou i te pae morare e te pae faanahonahoraa. E hiˈo mai râ tatou na mua i te tamâraa pae varua. E puai mai to tatou faaroo ia ite tatou eaha ta Iesu i rave, ma te ite-papu-hia e ma te itea ore atoa, no te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia mâ i te pae varua.

“Ia mâ outou”

6. Ia au i ta Iehova i faaue i te mau ati Iuda tei hopoi-ê-hia, eaha te viivii ore pae varua?

6 Eaha te viivii ore pae varua? No te pahono i tera uiraa, e hiˈopoa anaˈe i ta Iehova i parau i te ati Iuda tei hopoi-ê-hia, a fatata ˈi ratou i te faarue ia Babulonia i 537 hou te Mesia. (A taio i te Isaia 52:11.) E hoˈi ratou i Ierusalema na mua roa, no te patu faahou i te hiero e no te haamau faahou i te haamoriraa mau. (Ezr. 1:2-4) Ua hinaaro Iehova ia haapae roa to ˈna nunaa i te peu a te haapaoraa Babulonia. A nota na i ta ˈna i faaue: “Eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii,” “haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna,” e “ia mâ outou.” Eiaha roa ïa ta Iehova haamoriraa viivii ore ia viiviihia i te haamoriraa hape. Eaha te haapiiraa e huti mai? Te viivii ore pae varua, o te faaatea-ê-raa mai ïa i te mau haapiiraa e te mau peu a te haapaoraa hape.

7. O vai ta Iesu e faaohipa ra no te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia vai viivii ore i te pae varua?

7 I muri aˈe i to ˈna faaariiraahia, ua faatoroa Iesu i 1919 i te tavini haapao maitai e te paari, ta ˈna e faaohipa ra no te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia mâ i te pae varua. E taa-oioi-noa-hia o vai taua tavini ra. (Mat. 24:45) I tera matahiti, ua haapae aˈena te Feia haapii Bibilia e rave rahi haapiiraa a te haapaoraa hape. Tera râ, ua titauhia ia mâ ˈtu â ratou i te pae varua. Na roto i ta ˈna tavini haapao maitai, ua haamaramarama riirii noa te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ no nia e rave rau peu ia haapae ratou. (Mas. 4:18) E rave mai tatou i te tahi mau hiˈoraa.

Ia faatupu anei te mau Kerisetiano i te Noela?

8. Eaha ta te Feia haapii Bibilia i farii maoro no nia i te Noela, eaha râ ta ratou i ore â i taa maitai atura?

8 Mea maoro to te Feia haapii Bibilia fariiraa e no ǒ mai te Noela i te mau nunaa ěê, e aita Iesu i fanauhia i te 25 no Titema. Te na ô ra Te Pare Tiairaa no Titema 1881 (Beretane): “E mirioni taata no te mau nunaa ěê tei faaô i roto i te ekalesia. Te tauiraa râ i tupu, o te tauiraa ïa i te iˈoa. Ua riro mai te mau tahuˈa ěê ei tahuˈa kerisetiano, e ua topahia te mau oroa ěê i te mau iˈoa kerisetiano, mai te oroa Noela.” I 1883, i raro aˈe i te upoo parau “Afea to Iesu fanauraahia?,” te faataa ra Te Pare Tiairaa reo Beretane e ua fanauhia mai Iesu i te omuaraa o Atopa.c Tera râ, aita â i taa maitai atura i te Feia haapii Bibilia te faufaaraa ia faaea i te faatupu i te Noela. Ua tamau noa atoa te mau mero o te utuafare o te Betela i Brooklyn i te faatupu i tera oroa. Ua taui râ te reira i muri aˈe 1926. Eaha te tumu?

9. Eaha ˈtura ta te Feia haapii Bibilia i taa no nia i te Noela?

9 I te faahohonuraahia te parau o te Noela, taa aˈera i te Feia haapii Bibilia e te faaino ra tera oroa i te Atua. I roto i te tumu parau “Nohea mai te Noela?” o Te tau auro o te 14 no Titema 1927 (Beretane), te parauhia ra e no ǒ mai tera oroa i te mau nunaa ěê, ua niuhia i nia i te mau mea navenave, e ô atoa mai te haamoriraa idolo i roto. Ua faaite maitai atoa tera tumu parau e aita te Mesia i faaue ia faatupuhia te Noela, a parau roa ˈi: “I te mea e te turu ra teie nei ao, te tino hara, e te Diabolo i tera oroa, eiaha iho â ïa te feia tei pûpû i to ratou oraraa taatoa no te tavini ia Iehova e faatupu i tera oroa.” No reira ïa te utuafare o te Betela i faaea roa ˈi i te faatupu i te Noela mai tera matahiti mai â!

“NOHEA MAI TE NOELA?”

I TITEMA 1928, ua horoa taeae Richard Barber (faaitehia i te pae aui o te hohoˈa) i te hoê oreroraa parau no nia i te Noela tei haapurorohia na roto i te radio. Ua piahia tera oreroraa parau puai i roto i Te tau auro (Beretane) o te 12 no Titema 1928, i raro aˈe i te upoo parau “Nohea mai te Noela?” Teie te tahi mau tuhaa:

  • “Ua haapii Satani i te taata ia haafaufaa aˈe i te fanauraa o Iesu i to ˈna pohe, no te huna i te faufaaraa o te hoo.”

  • “Pauroa te taata tei ite e mea rahi roa te peu haapaoraa ore, te peu faufau, e te inu-hua-raa i te tau o te Noela . . . Aita hoê aˈe o tera mau mea e faahanahana ra i te Atua ra o Iehova, i ta ˈna atoa Tamaiti.”

  • “Ua noaa i te Diabolo i te faaô i ta ˈna mau oroa, haapaeraa maa e mahana moˈa haavare i roto i te ekalesia . . . Ua noaa i te Diabolo i te turai i te taata ia farii i ta ˈna mau opuaraa ino atoa, ta ˈna i faariro ei opuaraa Kerisetiano, no te faaooo i te Atua rahi ra o Iehova.”

Utuafare o te Betela e faatupu ra i ta ratou Noela hopea i 1926, o Richard Barber tei faaitehia i te pae aui o te hohoˈa

Noela hopea i te Betela i Brooklyn i 1926

10. (a) Eaha te tatararaa papu maitai no nia i te Noela tei tae mai i Titema 1928? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Nohea mai te Noela?”) (b) Eaha te faaararaa i horoahia no nia i te tahi atu â mau oroa ia haapae te nunaa o te Atua? (A hiˈo i te tumu parau “Te tahi atu â mau oroa.”)

10 I te matahiti i muri iho, ua tae mai te tahi mau tatararaa papu atu â no nia i te Noela. I te 12 no Titema 1928, ua horoa taeae Richard Barber no te pu rahi i te hoê oreroraa parau tei haapurorohia na roto i te radio, o te faaite maitai ra i te mau tumu viivii o tera oroa. Eaha te huru o te nunaa o te Atua? I to taeae Charles Brandlein e to ˈna utuafare faaearaa i te faatupu i te Noela, ua parau oia: “Mea fifi anei no matou ia haapae i tera mau mea? E ere roa ˈtu! . . . Mai te huru ra e te tatara ra oe i te hoê ahu repo, a faarue atu ai.” Tera atoa te manaˈo o taeae Henry Cantwell, tei tavini i muri aˈe ei tiaau ratere. Teie ta ˈna i parau: “Oaoa roa matou i te haapaeraa i te reira no te faaite ia Iehova e mea here na matou ia ˈna.” Ua rave te mau pǐpǐ taiva ore a te Mesia i te mau tauiraa ma te aau tae. Aita ratou i faatupu faahou i te tahi noa ˈˈe oroa a te mau haapaoraa viivii.d—Ioa. 15:19; 17:14.

11. E nafea ia faaite e te turu ra tatou i te Arii Mesia?

11 E hiˈoraa maitai mau â ta taua Feia haapii Bibilia ra i vaiiho mai! Uiui anaˈe ïa: ‘Eaha to ˈu manaˈo i te aratairaa no ǒ mai i te pu rahi? E farii anei au i te reira ma te aau mauruuru, a faaohipa ˈtu ai?’ Ia faaroo tatou ma te aau tae, te turu ra ïa tatou i te Arii Mesia, o te faaohipa nei i te tavini haapao maitai no te opere i te maa varua i te taime tano.—Ohi. 16:4, 5.

TE TAHI ATU Â MAU OROA

A MAIRI ai te mau matahiti, ua tauturu te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore e amui i teie nei ao. Ua faaara-aˈena-hia ratou i te tahi mau oroa eita e tano ia faatupu te nunaa o te Atua. Teie te tahi mau hiˈoraa:

  • Pakate. “Mea faaô-atoa-hia te oroa rahi Pakate no ǒ mai i te mau nunaa ěê i roto i te ekalesia faahua Kerisetiano.”—Te tau auro o te 12 no Titema 1928, api 168 (Beretane).

  • Saint-Valentin. “Ia ite oe nohea mai tera oroa, aita hoê aˈe mea moˈa to te Saint-Valentin.”—Te tau auro o te 25 no Titema 1929, api 208 (Beretane).

  • Oroa fanauraa. “E piti anaˈe oroa fanauraa tei faahitihia e te Bibilia, to te arii Pharao no Aiphiti i te tau o Iosepha, e to Heroda i reira to Ioane Bapetizo haapoheraahia. Aita roa ˈtu te Bibilia e parau ra e ua faatupu te hoê tavini a te Atua i to ˈna oroa fanauraa.”—Te tau auro o te 6 no Me 1936, api 499 (Beretane).

  • Matahiti apî. “Noa ˈtu eaha te mahana e tupu ai tera oroa e te huehue pauroa e te inu hua, aita hoê aˈe mea Kerisetiano to te Matahiti apî. Aita te mau Kerisetiano matamua i faatupu i te reira.”—A ara mai na! o te 22 no Titema 1946, api 24 (Beretane).

Ia faaohipa anei te mau Kerisetiano i te satauro?

Pine satauro e te hei arii

Pine satauro e te hei arii (A hiˈo i na paratarafa 12 e 13)

12. Eaha ta te Feia haapii Bibilia i manaˈo e rave rahi matahiti no nia i te satauro?

12 E rave rahi matahiti to te Feia haapii Bibilia manaˈoraa e e taipe tano maitai te satauro no te Kerisetianoraa. Parau mau, ua ite ratou e eiaha e haamori i te reira, mea ino hoi ia haamori i te idolo. (Kor. 1, 10:14; Ioa. 1, 5:21) I 1883, ua parau roa Te Pare Tiairaa (Beretane) e “mea faufau na te Atua te mau huru haamoriraa idolo atoa.” Tera râ, ua manaˈo te Feia haapii Bibilia e mea tano te tahi mau huru faaohiparaa i te satauro. Ei hiˈoraa, e haapeu roa ratou i te tamau i nia i to ratou ahu i te hoê pine satauro e te hei arii. No ratou, ia tapea ratou i to ratou taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe, e noaa ïa ia ratou te hei arii o te ora. Mai 1891 atu, e itehia tera hohoˈa i nia i te api matamua o Te Pare Tiairaa.

13. Eaha te mau haamaramaramaraa i horoahia no nia i te faaohiparaa i te satauro? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Haamaramaramaraa tei tae riirii mai no nia i te satauro.”)

13 Mea au roa na te Feia haapii Bibilia i te taipe o te satauro e te hei arii. Tera râ, i te pae hopea o te mau matahiti 1920, ua taa riirii noa ia ratou e te hape ra ratou. A manaˈo faahou ai oia i te tairururaa i tupu i 1928 i te oire o Detroit i Marite, ua parau taeae Grant Suiter, tei riro i muri aˈe ei mero no te Tino aratai: “I tera tairururaa, ua faataahia e mea faufaa ore te taipe o te satauro e te hei arii, eita atoa te Atua e au i te reira.” Ua matara mai te tahi atu â mau haamaramaramaraa i te mau matahiti i muri mai. Papu maitai, aita e parahiraa to te satauro i roto i te haamoriraa viivii ore.

HAAMARAMARAMARAA TEI TAE RIIRII MAI NO NIA I TE SATAURO

Pine satauro e te hei arii i nia i te pereue o te hoê taata
  • Mea faufaa ore te pine satauro e te hei arii, eita atoa te Atua e au i te reira.—Tairururaa i Detroit i Marite, 1928.

  • E idolo te pine satauro e te hei arii.—Faaineineraa, 1933, api 239 (Beretane).

  • No ǒ mai te satauro i te mau nunaa ěê.—Te tau auro, 28 no Fepuare 1934, api 336 (Beretane).

  • Ua pohe Iesu i nia i te pou, eiaha i nia i te satauro.—Te tau auro, 4 no Novema 1936, api 72 (Beretane); Taoˈa, 1936, api 27 (Beretane).

“Satauro” te huriraa o te taˈo Heleni satauroso i roto e rave rahi huriraa Bibilia. A tapao na râ eaha ta te tahi mau papai e parau ra no nia i te auraa o tera taˈo:

  • “E pou noa te auraa mau o te taˈo Heleni [satauroso].”—Cyclopedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature.

  • “Te hoê pou te auraa aano roa ˈˈe. E ere roa ˈtu râ i te hoê ‘satauro.’”—Crucifixion in Antiquity.

  • “Te hoê pou paari maitai, mai ta te feia faaamu animara aore ra feia faaapu e patia i roto i te repo no te hamani i te aua—tera anaˈe te auraa.”—History of the Cross.

  • “E ere roa ˈtu e piti tâpû raau, hoê tei faataravahia i nia iho i tei faatiahia, hoê noa râ tâpû raau.”—The Companion Bible.

  • “Te hoê raau aore ra pou afaro . . . E ere roa ˈtu e piti tâpû raau, hoê tei faataravahia i nia iho i tei faatiahia.”—A Critical Lexicon and Concordance.

14. Eaha te huru o te nunaa o te Atua i te tae-riirii-raa mai te mau haamaramaramaraa no nia i te satauro?

14 Eaha te huru o te nunaa o te Atua i tera mau haamaramaramaraa? Ua nounou noa anei ratou i te taipe o te satauro e te hei arii, mea au roa hoi na ratou? Ua parau Lela Roberts, mea maoro i roto i te parau mau: “Ohie noa matou i te haapaeraa ˈtu i te taaraa ia matou te auraa o te reira.” Ua na ô te tahi atu tuahine haapao maitai, o Ursula Serenco te iˈoa: “Taa aˈera ia matou e no ǒ mai i te mau nunaa ěê te taipe ta matou i au roa na e i manaˈo na e e taipe no te pohe o to tatou Fatu e no ta matou haamoriraa Kerisetiano. Mauruuru roa matou i te maramaramaraa ˈtu â to matou eˈa mai ta te Maseli 4:18 e parau ra.” Mea rahi tei manaˈo atoa mai ia ˈna. Ua haapae iho â te mau pǐpǐ taiva ore a te Mesia i te mau peu viivii atoa a te haapaoraa hape!

15, 16. E nafea ia faaite e ua faaoti papu tatou ia vai viivii ore noa te mau aua i te fenua nei o te hiero pae varua o Iehova?

15 Te na reira atoa nei tatou i teie mahana. Te farii nei tatou e te faaohipa ra te Mesia i ta ˈna tavini haapao maitai e te paari no te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia vai viivii ore i te pae varua. No reira, ia faaarahia tatou no nia i te tahi mau oroa, peu aore ra tutuu a te haapaoraa hape, oioi roa tatou i te faaroo. Ia vai viivii ore noa hoi te mau aua i te fenua nei o te hiero pae varua o Iehova. Ta tatou ïa faaotiraa papu, mai to tatou mau taeae e tuahine atoa i ora na i te omuaraa o te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia.

16 I te roaraa o te mau mahana hopea, ua ohipa atoa te Mesia ma te itea ore no te paruru i te mau amuiraa i te feia e nehenehe e haaviivii mai i te pae varua. Eaha ta ˈna i rave?

Faataa-ê-raa i “te feia parau ino no roto i te feia parau-tia”

17, 18. I roto i te faahohoˈaraa o te upeˈa toro, eaha te auraa o teie mau parau: (a) “te upeˈa toro i tuuhia i raro i te tai,” (b) “tei ati atoa i te iˈa e rave rahi te huru,” (c) “haaputu ihora i te iˈa maitatai i roto i te farii,” e (d) “faarue atura râ i te iˈa iino”?

17 Tei nia te mata o te Arii Iesu Mesia i te mau amuiraa i te fenua atoa. Ma te ore tatou e taa maitai, te rave nei oia e te mau melahi i te hoê ohipa faataa-ê-raa, ta ˈna i faahiti i roto i te faahohoˈaraa o te upeˈa toro. (A taio i te Mataio 13:47-50.) Eaha te auraa o tera faahohoˈaraa?

Ravaai e huti mai ra i te upeˈa e iˈa to roto

Te faahohoˈa ra te upeˈa toro i te pororaa i te Basileia, e te tai i te huitaata (A hiˈo i te paratarafa 18)

18 “Te upeˈa toro i tuuhia i raro i te tai.” Te faahohoˈa ra te upeˈa toro i te pororaa i te Basileia, e te tai i te huitaata ïa. “Tei ati atoa i te iˈa e rave rahi te huru.” O te mau huru taata atoa ïa te au i te parau apî oaoa. E rave vetahi i te mau tauiraa no te riro mai ei Kerisetiano mau. Mea rahi atoa tei anaanatae rii, aita râ i turu roa i te haamoriraa viivii ore.e “Haaputu ihora [te mau ravaai] i te iˈa maitatai i roto i te farii.” Te haaputuputuhia ra te feia aau haavare ore i roto i te mau amuiraa, i reira ratou e haamori ai ia Iehova ma te viivii ore. “Faarue atura râ i te iˈa iino.” I te roaraa o te mau mahana hopea, te faataa ê ra te Mesia e te mau melahi i “te feia parau ino no roto i te feia parau-tia.”f E ore ïa te mau amuiraa e haaviiviihia e te feia aau haavare aita e hinaaro ra e haapae i te mau tiaturiraa aore ra te mau peu tano ore.g

19. Eaha to outou manaˈo i ta te Mesia e rave nei no te paruru i te nunaa o te Atua e te haamoriraa i te mea viivii?

19 Mea mahanahana mau â ia ite e te paruru ra to tatou Arii Iesu Mesia i te feia ta ˈna e aupuru ra. Aita atoa i iti mai to ˈna itoito rahi no te haamoriraa mau e no te feia haamori mau, i to ˈna tamâraa i te hiero a parahi ai oia i te fenua nei. Mea mahanahana atoa ia ite i te reira! Mauruuru roa tatou no ta ˈna e rave nei no te paruru i te nunaa o te Atua e te haamoriraa i te mea viivii! Turu anaˈe ïa i te Arii e to ˈna Basileia ma te faaatea ê roa mai i te haapaoraa hape.

a No te aufau i te tute o te hiero pauroa te matahiti, i titauhia na te tahi moni, ta te feia taui moni ïa e horoa ˈtu na te mau ratere. E tapea mai râ ratou i te tahi tuhaa o te moni. I titau-atoa-hia na ia hoo mai te mau ratere i te animara no te pûpû ei tusia. Ua pii Iesu i te feia hoo e “eiâ.” Eita e ore no te mea mea moni roa ta ratou mau animara aore ra e moni rahi roa ta ratou e tapea mai.

b Te haamori ra te nunaa o Iehova i te fenua nei ia ˈna i roto i te mau aua i te fenua nei o to ˈna hiero rahi pae varua.

c Te nota ra teie tumu parau e aita Iesu i fanauhia i te tau toˈetoˈe, “ia au hoi i te faatiaraa to rapaeau te mau tiai mamoe e ta ratou mau nǎnǎ.”—Luka 2:8.

d I roto i te hoê rata ta ˈna i papai i te 14 no Novema 1927, te na ô ra taeae Frederick Franz: “Eita tatou e faatupu i te Noela i teie matahiti. Ua faaoti te utuafare o te Betela eiaha e faatupu faahou i tera oroa.” Tau avaˈe i muri iho, i te 6 no Fepuare 1928, ua papai â taeae Franz: “Te tamâ riirii nei te Fatu ia tatou i te mau haavare a te faanahonahoraa Babulonia a te Diabolo.”

e I 2013 ei hiˈoraa, ua tapaohia e 7 965 954 taata poro. Area te feia i tae mai i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia, 19 241 252 ïa.

f Te faataa-ê-raa o te iˈa maitai i te iˈa ino, e ere ïa i te faataa-ê-raa o te mau mamoe i te mau puaaniho. (Mat. 25:31-46) E tupu te faataa-ê-raa, aore ra te haavaraa hopea, o te mau mamoe e te mau puaaniho i te ati rahi. E nehenehe â ïa te feia faahohoˈahia i te iˈa ino e fariu mai ia Iehova ra, a haaputuputuhia ˈtu ai i roto i te amuiraa.—Mal. 3:7.

g I te pae hopea, e hurihia te feia ino i roto i te auahi ura taipe, oia hoi e mou roa ratou.

Te vai mau ra anei te Basileia no oe?

  • Eaha te viivii ore pae varua, e o vai ta te Mesia e faaohipa ra no te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia vai viivii ore i te pae varua?

  • Mea nafea to te Mesia haamaramaramaraa, na roto i ta ˈna tavini haapao maitai e te paari, i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapae i te Noela e te taipe o te satauro e te hei arii?

  • Eaha to oe manaˈo i ta te Mesia e rave nei no te paruru i te haamoriraa mau?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono