Anetimesia
Auraa: Te auraa o te parau anetimesia oia hoi patoi aore ra mono i te Mesia. E tano teie parau i te feia atoa e ore e farii nei i te haapiiraa Bibilia no nia ia Iesu Mesia, e patoi nei i to ˈna Basileia e e rave ino nei i ta ˈna mau pǐpǐ. E tano atoa i te mau taata, te mau faanahonahoraa e te mau nunaa e faahua parau ra ma te haavare e e tia ratou no te Mesia, aore ra e haru nei i te tiaraa Mesia.
Te faahiti ra anei te Bibilia i te hoê anaˈe anetimesia?
Ioa. 1, 2:18: “E au mau tamarii ra, o te hora hopea ra teie, e ta outou i faaroo ra e, te haere maira taua anetimesia ra, oia atoa i teie nei e rave rahi te anetimesia e vai nei; i ite ai tatou e, o taua hora hopea ra teie.”
Ioa. 2, 7: “E rave rahi hoi te haavare i reva ˈtura na te ao nei, o tei ore e parau e ua haere taata mai Iesu Mesia i te ao nei, o taua haavare ra hoi te reira, e anetimesia ïa.” (A tapao na e te parauhia ra “e rave rahi te anetimesia” i roto i te Ioane 1, 2:18, i ǒ nei râ, te faahitihia ra ratou i roto i to ratou taatoaraa mai te “anetimesia.”)
Tei muâ anei te faraa mai o te anetimesia?
Ioa. 1, 4:3; MN: “E te mau [parau faauruahia atoa] e ore e parau e ua haere taata mai Iesu Mesia i te ao nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Atua ra; o taua [parau faauruahia a te] anetimesia ra te reira, ta outou i faaroo ra e, te haere maira, e tei te ao mai nei â hoi i teie nei â.” (Ua papaihia teie mau parau i te hopea o te senekele matamua T.T.)
Ioa. 1, 2:18: “Oia atoa i teie nei e rave rahi te anetimesia e vai nei; i ite ai tatou e, o taua hora hopea ra teie.” (Na roto i te parau “hora hopea,” te faahiti ra ïa o Ioane i te hopea o te tau o te mau aposetolo. Ua pohe te tahi atu mau aposetolo, e ua paari roa o Ioane iho.)
Vetahi mau anetimesia:
Te feia e ore e farii nei e o Iesu mau te Mesia
Ioa. 1, 2:22: “O vai te haavare maori râ o tei parau e, e ere Iesu i te Mesia [oia hoi tei faatavaihia]? Oia taua anetimesia ra.”
Te feia atoa e patoi nei e o Iesu te Tamaiti fanau tahi a te Atua
Ioa. 1, 2:22: “Oia taua anetimesia ra, o tei huna ïa i te Metua e te Tamaiti atoa hoi.”
Hiˈo Ioane 10:36; Luka 9:35.
Te mau apotata
Ioa. 1, 2:18, 19: “E rave rahi te anetimesia e vai nei . . . Haere atura ratou mai roto atu ia tatou nei, e ere râ ratou i to tatou.”
Te feia e patoi nei i te mau pǐpǐ mau a te Mesia
Ioa. 15:20, 21: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou . . . No to ˈu nei iˈoa e na reira mai ai ratou ia outou.”
Te mau taata e te mau nunaa e patoi nei i te tiaraa arii o te Mesia aore ra e rave nei ma te haavare i te tiaraa o te Mesia
Sal. 2:2: “Te tiatia ra te hui arii o te fenua nei i nia, e te amui atoa ra te hui raatira e mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra [te Mesia].”
Hiˈo atoa Apokalupo 17:3, 12-14; 19:11-21.
Mat. 24:24: “E Mesia haavare hoi te tia mai i nia, e te peropheta haavare, e ua rave i te tapao e te semeio rahi, e tae noa ˈtu te vare i te feia maitihia ra, ahiri i tia.”