TUMU PARAU MATAMUA
A paruru ia oe i te ohipa ino!
“Ua po anaˈe, i matau na vau e hoˈi i te fare na raro e to ˈu mau hoa. I te tahi râ po, no to ˈu rohirohi, faaoti aˈera vau e rave i te pereoo tarahu.
“Aita te taata faahoro i faahoˈi ia ˈu i te fare, ua afai râ i te tahi vahi moemoe no te rave ino mai. A tuô ai au, otohe atura oia. A tamata ˈi i te piti o te taime, tuô faahou atura vau a horo atu ai.
“I manaˈo na vau, ‘E tauturu iho â anei ia tuô?’ Ua itea râ vau, e!”—KARIN.a
I TE fenua e rave rahi, e fifi te ohipa ino no te mau mahana atoa. No te tahi fenua, ua na ô te hoê haava: “Te mea peapea, e ere te manaˈo e e tupu anei, afea râ e tupu ai i nia ia oe.” I te tahi atu vahi, mea iti paha te ohipa ino. Noa ˈtu râ, eiaha roa ˈtu e manaˈo e e ore e tupu i nia ia tatou a iti atu ai to tatou vai-ara-raa.
Noa ˈtu eaha te vahi oe e noho ai, e nafea ia paruru ia oe e i tei herehia? A pee i teie faaueraa Bibilia paari: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.” (Maseli 22:3) No te arai i te ohipa ino, e horoa te mau mutoi e rave rau ravea parururaa.
E ere noa te hamani-ino-raa e te eiâraa o te taoˈa te faahopearaa o te ohipa ino. E haapeapea e e mǎtaˈu noâ te feia i ora i taua tupuraa ra. Mea faufaa mau ïa ia arai e ia paruru ia tatou! E hiˈopoa anaˈe e rave rau ravea parururaa i teie na peu iino e maha: te eiâraa, te hamani-ino-raa, te eiâraa i nia Internet e te raveraa i te tiaraa o te taata.
TE EIÂRAA
Eaha te reira? O te eiâraa ïa ma te faahepo aore ra hamani ino i te taata.
Eaha te huru o tei faaruru? I muri aˈe e rave rahi eiâraa i Beretane, ua ite te tahi auvaha ture e noa ˈtu e aita vetahi i hamani-ino-hia ua ahoaho râ te taatoaraa. Te na ô ra oia, “Ua faaite mai e rave rahi e e hepohepo noa ratou. Mea fifi atoa ia taoto. Fatata te taatoaraa i parau mai e i te mau mahana atoa ua ahoaho noâ ratou no tei tupu.”
Eaha te rave?
Mea haavarevare roa te eiâ; a ara i te haaati ra ia oe
A ara. Mea haavarevare roa te eiâ. Mea au roa na ratou tei ore e haapeapea ra. A hiˈo ïa o vai te hiˈopoa ra ia oe, a ara i te haaati ra. Eiaha ïa e inu aore ra e rave i te raau taero. Te na ô ra te tahi buka no nia i te ea, “Ua inu aore ra ua rave anaˈe te taata i te raau taero,” mea fifi roa no ˈna “ia feruri e ia ite i te tupuraa atâta.”
A ara i ta oe mau taoˈa. A ponao i to oe pereoo, opani e haamaramarama i te fare. Eiaha te taata ê ia tomo mai. A huna i te mau taoˈa faufaa e eiaha e faaiteite. Te na ô ra te Maseli 11:2 “Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia haehaa râ te paari.” E hiˈo haere te eiâ, taata paari e tamarii, i te feia o te faaiteite ra i te taoˈa faaunauna e matini moni rahi.
A haapao i te faaueraa. “E mea tia te haerea o te maamaa i to ˈna iho manaˈoraa; o tei faaroo râ i te aˈo ra e paari to ˈna.” (Maseli 12:15) A reva ˈi i te fenua ê, a haapao i te faaueraa a te mau mutoi o tera vahi. E parau mai ratou i te vahi eiaha roa e haere e i te rave no te paruru ia oe e ta oe mau taoˈa.
TE HAMANI-INO-RAA
Eaha te reira? E ere noa i te maferaraa, o te tahi atoa râ ohipa ino mai te faaheporaa, haavîraa e haamǎtaˈuraa ia vetahi ê ia taati.
Eaha te huru o tei faaruru? Te na ô ra te tahi vahine, “Te mea peapea, e ere tera noa taime oe e mauiui ai. E manaˈonaˈo e e haapeapea noa oe a taui atu ai i ta oe hiˈoraa i te oraraa. E huru ê atoa te feia e herehia.” O te taata i rave i te ohipa ino te hape e ere râ tei hamani-ino-hia.
Eaha te rave?
A tâuˈa i to oe mau haapeapearaa. Te na ô ra te pu a te mutoi i Caroline Apatoerau i Marite, “Ua huru ê anaˈe oe i te tahi taata, a haere ê ïa. Eiaha roa e faatia i te tahi noa ˈˈe taata ia faaea e oe mai te peu e ua taa ia oe e manaˈo ino to ˈna.”
Eiaha e faaite i to oe mǎtaˈu e a vai ara. O te feia haapeapea ore ta te taata hamani ino e tapiri atu. A haere ai, a faateitei i to upoo, a ara noa.
Eiaha e tiai. A tuô. (Deuteronomi 22:25-27) A horo aore ra a tupai atoa ˈtu no te faahitimahuta. E mai te peu e e nehenehe, a horo i te vahi ê no te taniuniu i te mutoi.b
TE EIÂRAA I NIA INTERNET
Eaha te reira? O te mau ohipa ino ïa i nia Internet. O te mau ravea atoa no te ore e aufau i te tute e hapono i tei aufauhia aore ra no te faaohipa i te tareta moni a te taata ê. Tei roto atoa te peu taviri i te moni e hoo pateraa tia ore.
Eaha te huru o tei faaruru? E rave rahi taata e miria moni Marite tei tavirihia. A hiˈo na i tei tupu i nia ia Sandra. Ua haponohia ˈtu te tahi poroi, mai te huru râ no ǒ mai i ta ˈna fare moni, e ani atu ia horoa i te mau haamaramaramaraa no nia i ta ˈna afata moni. Tau minuti i muri aˈe i to ˈna faaiteraa ˈtu i te reira, ua peapea roa oia i te iteraa e ua haponohia e 4 000 tara Marite i te tahi atu fare moni. Taa aˈera ia Sandra e ua tavirihia o ˈna.
Eaha te rave?
A haapao maitai! Eiaha e vare i te mau afata poroi Web atoa. A haamanaˈo e eita roa ˈtu te tahi fare moni e ani atu ia hapono maoti te hoê poroi Internet i te mau haamaramaramaraa faufaa roa. Hou a hoo mai ai aore ra a hapono ai i te moni, a imi i te mau haamaramaramaraa hau no nia i tera taiete. Te na ô ra te Maseli 14:15 “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” A haapao maitai atoa a hoo mai ai i te tauihaa i te tahi taiete i te fenua ê. Ia tupu te fifi, e ere i te mea ohie ia faaafaro atu.
A imi i te mau haamaramaramaraa. A uiui na: ‘E piha ohipa anei ta tera taiete? Mea tano anei te numera niuniu? A hoo mai ai i te tahi taoˈa, e titauhia mai anei ia aufau atu â? Afea e haponohia mai ai? E nehenehe anei e faahoˈi atu i te tauihaa aore ra e ani ia faahoˈihia mai ta ˈu moni?’
A haapao maitai i te pûpûraa hoona. Mea au roa na te eiâ te taata nounou e tei hinaaro i te tahi mea no te moni haihai roa. Mai te noaaraa mai te moni rahi ma te ohipa iti haihai aore ra te tarahu e tareta moni noa ˈtu e aita ta oe e nehenehe e aufau atu. A ara atoa i te tapihooraa hoona rahi. Te na ô ra te tahi pu a te faatereraa i Marite, “A feruri maite hou a pûpû atu ai i te moni. Rahi atu â te hoona rahi atu â i te atâta. Eiaha e fati ia onoono mai te tahi taata tapihoo. Na mua, a imi e mea papu anei tera ohipa.”
TE RAVERAA I TE TIARAA O TE TAATA
Eaha te reira? O te faaohiparaa ïa i te mau haamaramaramaraa no nia i te taata ê ma te tia ore no te taviri i te moni aore ra faatupu i te tahi atu ohipa ino.
Eaha te huru o tei faaruru? E faaohipa paha te taata eiâ i to oe tiaraa ia noaa mai ta ˈna tareta moni aore ra tarahu e afata moni apî. I muri aˈe, tei nia ïa i to oe tua te mau tarahu! Noa ˈtu e e faaore oe i te reira, e ino roa to oe roo tau matahiti. Te na ô ra te tahi taata, “E tuino taua roo ra i te mau mea atoa, mea ino roa ˈtu â te reira i te eiâraa mai te taata ia oe.”
Eaha te rave?
Eiaha e faaite i te mau haamaramaramaraa faufaa roa. Tei nia anaˈe ta oe fare moni i te Internet aore ra ia hoo mai oe ma tera ravea, a taui pinepine i ta oe mau parau faatia. Hau roa ˈtu â a faaohipa ˈi i te tahi matini roro uira i te vahi taata. Mai tei faahitihia ˈtu na, a haapao maitai i te mau poroi e ani mai i te mau haamaramaramaraa faufaa roa no nia ia oe.
Ma te tahi atu ravea, e nehenehe ratou e eiâ i ta oe mau api parau faufaa no nia i ta oe fare moni, parau iriti moni, tareta moni e numera o ta oe fare turuutaa. A huna maitai i taua mau api parau ra. Hou a faarue ai, a mahae i te taatoaraa o te reira. Ua itea anei ia oe e ua moe aore ra eiâhia te tahi api parau? A faaite oioi atu ïa.
A hiˈopoa tamau i te tereraa o ta oe mau afata moni. Te na o faahou ra te pu a te faatereraa i Marite: “O te vai-ara-raa te arai maitai i . . . te feia eiâ. E taui te tupuraa, ua ite-oioi-anaˈe-hia te hoê.” A hiˈopoa tamau ïa i te tereraa o ta oe mau afata moni. A hiˈo atoa e aita anei e haponoraa moni taa ê.
I roto i teie nei ao, e ere iho â te mau mea atoa i te mea papu. Ua faaruru te taata haapao maitai roa ˈˈe i te ohipa ino. E faufaahia ïa tatou ia farii i te paari e te ite o te Bibilia. “Eiaha e faarue ia ˈna, e na ˈna e tiai ia oe; ia hinaaro maite oe ia ˈna, na ˈna oe e faaora.” (Maseli 4:6) Te mea faufaa râ, te fafau ra te Bibilia e ore te ohipa ino.
Fatata te hopea o te ohipa ino
No oe, e faaore iho â anei te Atua i te ohipa ino? A hiˈo na i to muri nei manaˈo:
Te hinaaro ra te Atua e faaore i te ohipa ino. “O vau o Iehova tei hinaaro i te parau-tia; o tei ore i hinaaro i te haru e te parau ino.”—Isaia 61:8.
E mana to ˈna no te faaore i te ohipa ino. “Aore . . . e faito i te mana e te auraa o te parau, te rahi roa ra te parau-tia na ˈna [Iehova], e ore e hamani ino.”—Ioba 37:23.
Ua fafau oia e haamou i te feia iino e e faaora i te taata parau-tia. “E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:9, 29.
Ua fafau atoa i te feia taiva ore i te hau i roto i te hoê ao apî. “Te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11.
Ua putapû anei to aau i teie mau parau? Mai te peu e e, a faaherehere i te taime no te hiˈopoa i te Bibilia no te ite atu â no nia i ta te Atua opuaraa no te huitaata. Aita ˈtu â e buka paari. Aita atoa te tahi atu papai e horoa ra i te tiaturiraa papu e e ore roa te ohipa ino a muri aˈe.c
Ua fafau te Atua i te hau i roto i te hoê ao apî aore e ohipa ino
a Ua tauihia te mau iˈoa.
b Ua matau te rahiraa i tei hamani ino atu. No te mau haamaramaramaraa hau, a hiˈo “Comment me protéger des prédateurs sexuels?” i te api 228 o te papai Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, buka 1 aore ra i nia www.jw.org.
c No te mau haamaramaramaraa hau no nia i ta te Bibilia e haapii ra, a hiˈo i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? Ma te tamoni ore, a ani i te hoê buka i te mau Ite no Iehova aore ra a rave mai i te reira i nia www.jw.org/ty.