Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Mau hauti roro uira atâta
“Ua opani” te Faatere hau o te Haavaraa no Beresilia “ia hoohia te hoê hauti roro uira aimârôhia i reira te feia hauti e apî ai na roto i te eiâraa i te mau pereoo uira e i te taparahi-pohe-raa i te mau mutoi,” o ta te tabula Reuters ïa e parau ra. E hauti “atâta [teie] no te mea e haamatau oia i te ohipa eiâ e te taparahi taata e e nehenehe oia e turai i te feia hauti apî aˈe i te haavîraa uˈana.” I te matahiti 1997, ua opani te Faatere hau i te hoê hauti roro uira o tei “haamauruuru i te feia hauti no te taparahi-pohe-raa i te feia e haere ra na raro, tae noa ˈtu i te mau vahine paari e te mau vahine hapû.” Ua parau te hoê vahine auvaha no te Procon, te hoê faanahonahoraa no te mau tiaraa o te feia aimamau, e: “E mau hauti atâta teie e te ino no te mea e tupu mai te haavîraa uˈana i te pae hopea. Te haamata ra te mau tamarii i te hiˈo i teie huru hauti ei peu matauhia.”
Te mau moana i haaviiviihia
“Te faaino nei te ravaai-rahi-roa-raa i te iˈa ma te aroha ore, te mau raau taero, e te mau pehu taero atomi i roto i te mau moana, i te niu o te ora i nia i te fenua taatoa,” o ta te vea ra ïa Nassauische Neue Presse e tapao ra. Ia au i te vea ra Kieler Nachrichten, o te Miti Ereere tei faaino-roa ˈˈe-hia. Te hiˈohia ra oia mai te hoê o te mau faanahoraa natura i faaino-roa ˈˈe-hia i te ao nei, e 90 % o taua miti ra tei pohe roa. Ua faataui te mau pape ino i te mau are miti e fati ra i te mau pae tahatai o Ukraine ei pape repo, e ua iritihia te mau tahatai hoê noa hebedoma i te tau veavea i mairi aˈenei. “Ua ino roa te Miti Ereere,” o ta te peretiteni no Rumania ïa, o Emil Constantinescu, i parau. “Mai te peu e e vaiiho tatou ia ˈna ia pohe, e farerei mau â tatou i te mau faahopearaa ino roa ˈˈe i ta tatou e nehenehe e manaˈo.” Ua faariro te mau Nunaa Amui i te matahiti 1998 ei “Matahiti no te moana na te mau nunaa atoa.”
Te mau raau haavare
“Tau 8 % o te mau raau i hoohia i te ao nei, e raau haavare ïa,” o ta te vea ra ïa Le Figaro Magazine e parau ra. Ia au i te Faanahonahoraa o te Oraora-maitai-raa na te Ao nei, te manaˈohia ra e te faito o te mau raau haavare i Beresilia e 30 % ïa, e i Nigeria tei te faito maere mau e 60 %. Te parauhia ra e ua noaa mai e 300 miria dala Marite i te hooraahia te mau raau haavare, ma te amui mai i te ohipa ino faanahonahohia o te rave ra i te hoê tuhaa rahi. Noa ˈtu te mau tutavaraa a te mau taiete raau no te faaore i teie ohipa, aita i itehia i te mau mutoi e te mau faanahonahoraa na te mau nunaa atoa, te hoê ravea no teie fifi. Te mea maitai roa ˈˈe, e nehenehe te raau e ravehia ei tamǎrûraa; te mea ino roa ˈˈe, e nehenehe oia e haapohe. “Te hauti ra te mau raau haavare i te roulette russe e te ora o te feia maˈi,” o ta te vea ra ïa Le Figaro Magazine e parau ra.
Te here no te mau pupuhi i te mau Hau Amui no Marite
“E mea papu maitai te mau taa-ê-raa i rotopu ia Marite [te mau Hau Amui] e te tahi atu mau fenua,” o ta te vea ra ïa The Economist e tapao ra. “I te matahiti 1996, ua ravehia te mau pupuhi no te taparahi pohe e piti taata i Niu Zelani, 15 i Tapone, e 30 i Beretane, 106 i Kanada, e 211 i Helemani e e 9 390 i te mau Hau Amui.” I te mau matahiti atoa i te mau Hau Amui, ua faatupu te mau pupuhi tau afa mirioni ohipa iino e tau 35 000 taata pohe, tae noa ˈtu i te feia i haapohe ia ratou iho e i pohe i te mau ati. Teie râ, te “hinaaro nei” te feia e pupuhi ta ratou i te mau Hau Amui “e tapea noa i te reira, noa ˈtu eaha te mau faahopearaa,” o ta te vea ra ïa e parau ra. “Maoti i te maiti i te mau hiˈopoaraa etaeta, mai ta te tahi atu mau fenua e rave rahi i rave na, te ru nei ratou i te titau i te reira.” I teie nei, e 31 tuhaa fenua o te horoa nei i te parau faatia no te fatu i te mau pupuhi hunahia.
Te eˈaturu faatarerehia roa roa ˈˈe i te ao nei
Ua matara te Eˈaturu Akashi Kaikyo i Tapone, o te faatuati ra te Motu Awaji i te oire no Kobe, i te avaˈe Eperera e ua ô oioi oia i roto i te mau buka tapaoraa ei eˈaturu faatarerehia roa roa ˈˈe i te ao nei. “I te taime paturaa hoê ahuru matahiti te maoro, te faatiatia ra te opuaraa e 7,7 miria dala Marite i te hoê aanoraa 1 991 metera—oia hoi te atearaa i rotopu i na pou e piti,” o ta te vea ra ïa Time e parau ra. “Te vai ra i nia i na pou taitahi, teitei aˈe i te hoê fare e 90 tahua, e 20 taoˈa no te tapea i te hautiutiraa; mai te peu e e faaopaopa te mataˈi i te mau pou, na te mau auri tautau e faaafaro i te mau pou.” Ua hamani-atoa-hia te eˈaturu no te faaruru i te mau aueueraa fenua puai e 8 i nia i te faito a Richter. Mai te peu e e tataratarahia to ˈna mau taura niuniu auri, e nehenehe ïa te reira e haaati i te fenua e hitu taime.
Te mau raau tupu e fifihia ra
I muri aˈe e 20 matahiti ohiparaa, ua faaoti aˈera te feia tuatapapa i te ihiora o te mau raau e te feia faaherehere i te reira na te ao nei e, 12,5 % o na huru raau tupu matauhia e 270 000 i te ao nei—1 i nia e 8—o te mou nei. “E 9 i nia i te mau 10 raau tupu atoa i nia i te tabula, e mau raau tumu ïa no te hoê noa fenua, e riro ratou i te fifi-taa-ê-hia i mua i te mau huru tupuraa i te pae faanavairaa faufaa a te nunaa aore ra a te fenua iho e i te pae totiale,” o ta te vea ra ïa The New York Times e parau ra. Te horoa ra te mau aivanaa e piti tumu rahi i fifihia ˈi te mau raau tupu: (1) te faaore-rahi-raahia te mau mataeinaa taata-ore-hia e te faahoturaa, te tâpûraa i te mau tumu raau, e te faaapuraa e (2) te ôraa mai te mau raau tupu ěê e te oreraa ratou e vaiiho i te parahiraa no te mau raau tumu. Te parau ra te tumu parau “e mea faufaa roa ˈtu â [te mau raau tupu] no te tere-maite-raa o te natura” i te mau animala ote û e i te mau manu. Te parau-faahou-hia ra no nia i te mau raau tupu e: “Te turu nei ratou i te rahiraa o te mau mea ora e toe ra, tae noa ˈtu i te ora taata nei, na roto i te tauiraa i te marama o te mahana ei maa. Te horoa nei ratou i te taoˈa matamua no te hamani e rave rahi raau rapaauraa e te haapueraa tapao tupuna mai reira mai e fa mai ai te mau raau tupu. E ua riro te reira ei niu no te huru natura o te fenua, te faanahoraa i reira e tupu ai te tahi atu mau mea atoa.”
Te mau maˈi haapê i te fare maˈi
“Ua riro te mau maˈi haapê i noaahia i te fare maˈi i muri aˈe i te hoê rapaauraa aore ra tâpûraa, ei fifi mau i te pae o te oraora-maitai-raa huiraatira,” o ta te vea Farani ra ïa Le Figaro e parau ra. I Farani noa, e 800 000 taata tei maˈihia i te matahiti taitahi, e te manaˈohia ra e te numera o te feia pohe, 10 000 ïa. E rave rau mau ohipa te nehenehe e faaiti i te peeraahia i te maˈi: te tamâraa i te raau i te mau piha hou te feia maˈi apî atoa e tae mai ai, te hiˈopoaraa i te mau ohipa faaoreraa i te mau pape taero, e te horoi-maitai-raa i te rima hou a rapaau ai i te hoê taata maˈi. E au ra e aita e rave rahi o teie mau ohipa e haapao-pinepine-hia ra. Ia au i te hoê maimiraa i ravehia i roto i te hoê fare maˈi i Paris, e 72 % noa feia rave ohipa hau i te fare maˈi tei parau e e horoi iho â ratou i to ratou rima i muri aˈe i te rapaauraa i te taata maˈi taitahi. I rotopu ia ratou, e 60 % tei horoi i to ratou rima iti mai i te taime maitai roa ˈˈe. Te faaoti ra te vea e na roto i te mau numera peapea mai teie, “e au ra e e rave rahi â ohipa te rave.”
E faaora te mau hatua arai ati i roto i te manureva
Mai ta te mau horopatete manureva aravihi atoa i ite, e nehenehe te mau manureva e û taue e ma te manaˈo-ore-hia i te mataˈi puai o te haapepe aore ra o te haapohe atoa i te mau horopatete. Te ravea maitai noa ta outou e nehenehe e faaohipa, o ta te feia aravihi ïa e parau ra, o te taamuraa ïa i to outou hatua arai ati i te roaraa o te taime outou e parahi ai i roto i te manureva. “E mea fifi roa ia faaite atea, ia ite, e ia ape i te mataˈi puai,” o ta te U.S.News & World Report ïa e parau ra. Noa ˈtu e e hiˈo te feia aravihi i te mau matini haruharu no te ite i te reira, te tiaturi nei te rahiraa o te mau manureva i nia i te mau tapao a te tahi atu mau manureva i tere atu na mua na nia i te hoê â eˈa. Fatata te feia atoa i pepe i te hautiutiraa te manureva, aita ïa i taamu i to ratou hatua arai ati. “Teie râ,” o ta te tumu parau ïa e faˈi ra, “aita te mau taiete manureva i nehenehe atura e faahepo i te mau horopatete ia taamu i to ratou hatua arai ati.”
A tarani i te uira
“Te pau nei 11 % o te uira, e faaohipahia ra i roto i te mau fare e te mau piha ohipa no Helemani, i te mau matini i ineine i te faaterehia,” o ta te hoê rata ïa i roto i te vea ra Apotheken Umschau e tapao ra. Ia au i te mau numera no Helemani, te haapau nei te mau afata teata, te mau matini upaupa, te mau matini roro uira, e te tahi atu mau matini uira i ineine i te faaterehia, tau 20,5 miria kilowattheure uira i te matahiti hoê. Ua hau aˈe ïa te reira i te uira e pau ra i te matahiti i Berlin, te oire rahi roa ˈˈe o Helemani. E nehenehe e tarani i te uira e i ta outou moni atoa na roto i te tupohe-roa-raa i te tahi mau matini, maoti râ i te vaiiho-noa-raa i te reira a tiai noa ˈi i te taime e faaterehia ˈi ratou.
Te mou nei te Miti Pohe
Te mou oioi nei te Miti Pohe, te miti raro roa ˈˈe i te faito au e te avaava roa ˈˈe i nia i te fenua nei. I te matahiti 1965, e 395 metera to te Miti Pohe i raro aˈe i te faito o te miti. I teie nei, e 413 metera ïa i raro aˈe i te faito o te miti, e ua faura mai te hoê tâpû fenua mǎrô o tei vahi hoi i te miti. Te mau hotela i hamanihia na i te pae pape, tei roto atu ïa i te fenua i teie nei. “Te topa nei to ˈna faito pape ma te maere e 80 tenetimetera i te matahiti, aita te miti e î faahou ra no te mau aniraa a te mau taata e te mau ohipa politita,” o ta te vea ra ïa The Dallas Morning News e parau ra. “Te faaite maira te neheneheraa te Miti Pohe e mou e te ere-rahi-hia ra te fenua i te pape, area te mau fifi no te ite i te hoê ravea, te faaite maira ïa i te taairaa piri o te pape e te hau i Hitia no Ropu tei mǎrô. . . . I teie mahana, ua fatata roa te Anavai Ioridana, te pu rahi hoi no te Miti Pohe, i te faatioihia . . . e Iseraela, Turia, e Ioridana.” No nia i te aamu o te Miti Pohe, te na ô ra te tumu parau e: “Te aamu oraora roa ˈˈe, o te aamu ïa a te Bibilia e faatia ra e mea nafea to te mau Oire no te Peho i te haamauraahia i te hoê vahi hotu maitai na mua ˈˈe te Atua, o tei haapeapea no ta ratou mau hapa i te pae morare, ‘i ninii mai ai i nia ia Sodoma e ia Gomora i te gopheri e te auahi’ no te faariro i te reira ei fenua ano.”