VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/4 api 3-6
  • Te rave-ino-raa i te mau vahine

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te rave-ino-raa i te mau vahine
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Tufaa iti aˈe
  • Mau metua vahine e mau metua faaamu
  • Te mauruururaa i te mau vahine e ta ratou ohipa
    A ara mai na! 1998
  • Ta te mau vahine e faaruru ra
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i te fare?
    A ara mai na! 1992
  • Te tiaraa o te vahine i roto i te mau Papai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/4 api 3-6

Te rave-ino-raa i te mau vahine

I AFIRIKA Tooa o te râ te hoo maira te hoê tane hoo i te hoê tamarii e iva matahiti. I Asia te huna-ora-hia ra i raro i te one o te medebara i te hoê aiû fanau apî. I te hoê fenua no te pae Hitia o te râ, te pohe poiâ ra te hoê tamarii rii i roto i te hoê fare otare—aita oia e hinaarohia e e aupuruhia. Ua taaihia teie mau ati e te hoê anaˈe iho mea: E mau tamahine te taatoaraa o tei roohia i te ati. I te mea e e mau tamahine ratou e faarirohia ïa ratou ei mea faufaa ore.

E ere te reira i te mau tupuraa varavara. I Afirika e mau tausani tamahine e mau vahine apî o tei hoohia ˈtu ei tîtî, vetahi no te hoê tino moni haihai roa 15 dala Marite. E ua numerahia i te mau matahiti atoa e mau hanere tausani potii o tei hoohia aore ra o tei faahepohia e taiata, te rahiraa i Asia. Te mea ino roa ˈtu, te faaite ra te numera o te huiraatira no e rave rahi fenua e ua naeahia 100 mirioni tamahine o tei “moe.” Mea papu no te haamaruaraa tamarii, te haapoheraa aore ra te haapao-ore-roa-raa i te mau tamahine.

E mea maoro—e mau senekele i teie nei—i hiˈohia na te mau tamahine mai te reira te huru i roto e rave rahi fenua. E i roto vetahi mau vahi te na reira-noa-hia nei. No te aha? No te mea i teie mau fenua, te haafaufaa-rahi-hia ra te mau tamaroa. I reira, te manaˈohia ra e na roto i te hoê tamaroa e vai noa ˈi te iˈoa o te fetii, e fatuhia ˈi te fenua, e e haapaohia ˈi te mau metua ia paari anaˈe, e mea pinepine aita e vai ra i roto i teie mau fenua te moni a te hau no te mau ruhiruhia. Te na ô ra te hoê parau no Asia e “te faaamuraa i te hoê tamahine e au ra e te faarari ra oe i te hoê raau i roto i te aua tiare o te taata tapiri.” Ia paari anaˈe mai o ˈna, e faarue o ˈna i te fare no te faaipoipo aore ra e hoohia paha o ˈna no te taiataraa e no reira, e riro rii oia aore ra eita roa ˈtu ei tauturu no te haapao i te mau metua ruhiruhia.

Tufaa iti aˈe

I roto i te mau fenua veve, no teie huru e mea iti aˈe te maa, te utuuturaa, e te haapiiraa o te horoahia ra no te mau tamahine o te utuafare. Ua ite te feia maimi i roto i te hoê fenua no Asia 14 % o te mau tamahine aita i ravai te maa, ia faaau-anaˈe-hia i te 5 % o te mau tamaroa. I roto i vetahi mau fenua, e tataipiti te rahiraa tamaroa i te mau tamahine o te hopoihia i te mau pu utuuturaa, o ta te hoê haamaramaramaraa a te Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii (UNICEF) e parau ra. Ua hau atu i te 40 % o te mau potii no Afirika e oia atoa no Asia Apatoa e Tooa o te râ o te ore i ite i te taio e te papai. “Te vai ra te hoê faataa-ê-raa riaria mau i te vahine e te tane i roto i te mau fenua navai ore,” o ta Audrey Hepburn, tia hau tahito no te UNICEF, i autâ.

Eita teie ‘faataa-ê-raa i te vahine e te tane’ e moe ia paari anaˈe te mau tamahine. E pinepine roa te veve, te haavîraa uˈana, e te ohipa teimaha e te rohirohi i te riro ei huru oraraa no te hoê vahine, no te mea e vahine hoi o ˈna. Ua faataa te peretiteni o te Fare moni a te Ao e: “E rave te mau vahine e piti i nia i te toru o te ohipa o te ao nei. . . . Tera râ e noaa ia ratou hoê noa i nia i te ahuru o te moni e aufauhia na te ao nei e e fatu ratou iti aˈe i te 1 % o te mau faufaa o te ao. O ratou te mea veve roa ˈˈe i rotopu i te feia veve o te ao nei.”

Ia au i te hoê parau faataa a te mau Nunaa Amui, hau atu i te 70 % o te 1,3 miria huiraatira o te ao e ora ra i roto i te veve rahi e mau vahine ïa. “E te ino roa ˈtura,” ta te parau faataa e na ô faahou ra. “Te numera o te mau vahine o te mataeinaa e ora ra i roto i te veve taatoa ua maraa ïa fatata e 50 % i na matahiti e piti ahuru i mairi. Te rahi noa ˈtura te mau vahine iho â râ o te ora ra i roto i te veve.”

Te mea ino roa ˈtu i te veve teimaha o te haavîraa uˈana ïa o te vavahi ra i te oraraa o e rave rahi vahine. Ua manaˈohia hoê hanere mirioni tamahine, te rahiraa no Afirika, o tei tâpûhia te teo. Ua parare roa te mafera, te hoê ïa hamani-ino-raa e mea varavara hoi te mau papai haapapuraa i roto i vetahi mau vahi, noa ˈtu e te faaite ra te mau maimiraa e i roto i vetahi mau fenua 1 vahine i nia i te 6 i maferahia i roto i to ˈna oraraa. E haafifi te mau tamaˈi i te tane e te vahine atoa, teie râ te rahiraa o te feia horo o te faahepohia e faarue i to ratou mau fare e mau vahine ïa e e mau tamarii.

Mau metua vahine e mau metua faaamu

Te hopoia no te haapaoraa i te utuafare, mea pinepine tei nia ïa i te metua vahine hau atu â. E rave maoro hoi o ˈna i te ohipa, e mea pinepine o ˈna anaˈe iho te faaamu ia ratou. I vetahi mau mataeinaa no Afirika, fatata te afa o te mau utuafare, o te mau vahine te upoo. I roto i vetahi mau vahi i te pae Tooa o te râ, o te mau vahine ïa te upoo i roto i te hoê tuhaa rahi o te mau utuafare.

Hau atu, i roto iho â râ i te mau fenua navai ore, te mea matauhia o te mau vahine ïa te rave i te mau ohipa teimaha roa, mai te tieraa i te pape e te vahie. I te faaoreraahia te ururaau e te pauraa te aihere i te nǎnǎ, riro maira teie mau ohipa ei mea fifi roa. I roto i vetahi mau fenua o te atihia i te paˈurâ, e haamâuˈa te mau vahine e toru hora e hau atu i te mau mahana atoa i te imiraa i te vahie e e maha hora i te mahana i te tieraa i te pape. Ia oti anaˈe teie ohipa teimaha i reira noa ratou e haamata ˈi te ohipa e titauhia ra ia ratou ia rave i te fare aore ra i roto i te faaapu.

Papu, o te mau tane e te mau vahine teie e mauiui ra i te mau pae fenua i reira te veve, te pohe poia, aore ra te tamaˈi e tupu ai i te mau mahana atoa. Teie râ te mauiui hau roa ˈtu â ra te mau vahine. E taui anei teie huru tupuraa ia tae i te hoê mahana? Te vai ra anei te hoê tiaturiraa e i te hoê mahana e faaturahia e e haapao-maitai-hia te mau vahine i te mau vahi atoa? Te vai ra anei te hoê mea o ta te mau vahine e nehenehe e rave i teie nei â no te haamaitai i to ratou oraraa?

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 5]

E taiata te mau tamahine—O vai te parihia?

I te mau matahiti atoa, te manaˈohia ra hoê mirioni tamarii—e mau tamahine te rahiraa—o te faahepohia ra aore ra o te hoohia ra no te taiataraa. Te haamanaˈo ra o Araya,a o tei haere mai mai Asia Apatoa hitia o te râ, i te ohipa i tupu i nia vetahi o to ˈna mau hoa haere haapiiraa. “Ua riro o Kulvadee ei tamahine taiata, 13 noa matahiti to ˈna. E tamahine maitai o ˈna, e pinepine râ to ˈna metua vahine i te taero e i te matau i te pere poker aita ˈtura to ˈna e taime no te haapao i ta ˈna tamahine. Ua faaitoito te metua vahine o Kulvadee ia ˈna ia imi i te moni na roto i te haereraa na muri iho i te mau tane, e aita i maoro, te ohipa ra oia ei tamahine taiata.

“Ua haere mai o Sivun, te tahi atu hoa tamahine o ta ˈu piha haapiiraa, mai te pae apatoerau o to ˈu fenua. I to to ˈna nau metua hopoiraa ia ˈna i te oire pu ia ohipa ei tamahine taiata, 12 noa matahiti to ˈna. E tia ia ˈna ia rave i te ohipa e piti matahiti ia pee te tarahu o tei tarimahia e to ˈna na metua. E ere o Sivun e o Kulvadee anaˈe—ua riro e 5 o te 15 tamahine o ta ˈu piha haapiiraa ei mau tamahine taiata.”

E mau mirioni feia apî mai ia Sivun e o Kulvadee. “Ua riro te tapihaa i te pae taatiraa ei matete rahi roa e e puai to ˈna iho,” o ta Wassyla Tamzali, no te UNESCO (Faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui i te pae Haapiiraa, te Ite aivanaa, e te Ihotumu) e autâ ra. “Te hooraa ˈtu i te hoê tamahine 14 matahiti e ohipa matau-roa-hia ïa, e pinepine i te ravehia.” E ia oti i te hoohia teie mau tamahine i te tîtîraa o te taatiraa i te pae tino, te aufauraa ia pee te moni hoo, fatata ïa aita e ravea. O Manju, o tei hoohia ˈtu e to ˈna metua tane i te 12raa o to ˈna matahiti, e tia â ia ˈna ia aufau 300 dala Marite, i muri aˈe e hitu matahiti taiataraa. “Aita ta ˈu e ravea aˈe—ua topa vau i roto i te marei,” o ta ˈna e faataa ra.

Ua fatata hoê â faito fifi te aperaa i te SIDA no te mau tamahine i te aperaa i te mau fatu e faatîtî ra ia ratou. Te faataa ra te hoê maimiraa i ravehia i Asia Apatoa hitia o te râ e 33 % o teie mau tamarii taiata tei peehia e te tirotiro o te SIDA. Ia tamau noa te pae miria dala Marite tapihaa o te taiataraa i te hoona, e mauiui tamau noa ïa teie mau tamahine.

O vai te parihia no teie peu hairiiri mau? Papu, o te feia ïa e hoo mai aore ra e hoo atu i te mau tamahine no te taiataraa te tuhaa rahi o te pariraa. E tia atoa râ ia faautuahia te mau tane faufau o te rave ra i te mau tamahine no te haamâha i to ratou mau hinaaro taatiraa tiaa. No te mea e ahiri aita teie feia taiata, eita ïa e itehia teie mau tamahine i te taiataraa.

[Nota i raro i te api]

a * Ua tauihia te mau iˈoa.

I te mau matahiti atoa fatata hoê mirioni potii o tei faahepohia e taiata

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

Mahana ohiparaa a te hoê vahine no Afirika i Ropu

E ara te vahine i te hora ono e e faaineine o ˈna i te maa no te poipoi no te utuafare e no ˈna iho, o ta ratou hoi e amu i te ropuraa o te poipoi. Ia oti anaˈe ia ˈna i te tie i te pape i te hoê anavai tapiri, e haere o ˈna i ta ˈna tuhaa faaapu—peneiaˈe hoê hora te atea ia taavae.

Ia piri te hora maha i te ahiahi, te utaru ra oia, te hutihuti noa ra o ˈna i te aihere, aore ra te faarari ra o ˈna i te faaapu, ma te faaea rii noa no te amu tau maa o ta ˈna i hopoi mai. E faaohipahia na piti hora hopea maramarama no te tâpû i te vahie e no te haapue i te maniota aore ra te tahi atu mau pota no te utuafare—e e amo hoi o ˈna i te taatoaraa e tae atu i te fare.

Te mea matauhia, e tae o ˈna i te fare i te toparaa mahana. I teie nei e haa o ˈna no te faaineine i te maa no te po, te hoê ohipa e piti aˈe hora aore ra hau atu te pau. E puˈahia te aahu i te Sabati i te anavai o taua vahi ra e i muri iho e aurihia te mau aahu mǎrô.

E varavara te tane i te haamauruuru no teie ohipa teimaha aore ra i te faaroo i to ˈna mau manaˈo. Eita te tane e tâuˈa aˈe i te tâpûraa i te mau tumu raau aore ra te tutuiraa i te raau rii o te ururaau ia nehenehe te vahine e faaineine i te fenua no te faaapu, tera noa ïa o ta ˈna e rave. I te tahi taime, e afai o ˈna i te mau tamarii i te anavai e faahopu ia ratou, e e haere paha o ˈna e auau i te animala aore ra e taiˈa rii. Tera râ e pau te rahiraa o te mahana i te tauaparauraa e te tahi atu mau tane o te oire iti.

Ia maraa anaˈe i te hoê tane, i muri aˈe tau matahiti, e hopoi mai o ˈna i te fare i te hoê potii ei vahine apî na ˈna, o ta ˈna e here roa. E e titau-noa-hia râ ta ˈna vahine matamua ia tamau noa i te rave i te ohipa mai tei matauhia, e tae roa ˈtu i te taime e maˈihia ˈi o ˈna e a pohe atu ai.

E amo te mau vahine no Afirika i te hoê tuhaa ohipa teimaha roa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono