VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/3 api 7-9
  • Fatata roa te hoê ao aita e ohipa ino faahou!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Fatata roa te hoê ao aita e ohipa ino faahou!
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapiiraa e titauhia
  • Nafea te hoê ao apî e tae mai ai
  • Ua fatata roa mai te ao apî a te Atua
  • I afea e tae mai ai te ao apî
    A ara mai na! 1993
  • Pahonoraa i na uiraa e maha no nia i te hopea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • E ora anei teie nei ao?
    E ora anei teie nei ao?
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/3 api 7-9

Fatata roa te hoê ao aita e ohipa ino faahou!

IA HIˈO anaˈe tatou i te huru tupuraa o te ao nei i teie mahana, te itehia ra e mea fifi roa ia ape e ia aratohia i te rave i te mea ino. Oia mau, ua fanauhia mai tatou paatoa ei feia tia ore, e riro iho â tatou i te rave i te mau mea iino. (Te mau arii 1, 8:46; Ioba 14:4; Salamo 51:5) E i te mea hoi e ua tiahihia mai te Diabolo ra o Satani mai nia mai i te raˈi, te tutava uˈana ˈtu â nei oia i te faatupu i te arepurepuraa.—Apokalupo 12:7-12.

E mea ino roa te mau faahopearaa. I roto i te hoê titorotororaa i nia e 4 000 tamarii i Ekosia, ei hiˈoraa, ua itehia e e piti i nia i te toru o te mau tamarii, i rotopu i te mau matahiti 11 e 15, o tei rave aˈena i te mau ohipa iino. Ua faaite mai te hoê titorotororaa i Beretane taatoa e fatata hoê i nia i te toru o te mau taurearea atoa tei ore i tatarahapa i to ratou eiâraa i roto i te mau fare toa. E hau atu i te afaraa o tei faˈi e ahiri e e horoahia mai na ratou e rave rahi roa moni ei tauiraa, e tapea mai ratou i te reira.

Te faataa ra te buka ra Te taime e te taata eiâ (Italia) e no te aha te taata e eiâ ˈi. Te parau ra te buka e “mea iti te hitahita ore” o te feia eiâ e “eita” ratou “e mâha haere noa.” Te parau faahou ra te buka e e ere te rahiraa o te feia eiâ i te mea aravihi, “e imi [noa râ] ratou i to ratou iho maitai ma te taviri i te mau huru tupuraa.”

Te vahi anaanatae, te faaite atoa ra te buka e no te aha e rave rahi mau taata “e ore ai e ofati i te mau ture.” Te faaoti ra teie buka e, te tumu, e ere ïa no to ratou “mǎtaˈu i te mau faautuaraa a te ture, no te mea râ e e mau faufaa morare ta ratou o te tapea nei ia ratou ia na reira.” Ihea roa te taata e nehenehe ai e haapii i teie mau faufaa morare tia?

Te haapiiraa e titauhia

A hiˈo na eaha te haapiihia ra i roto i te mau pu haapurororaa e rave rahi. Ei hiˈoraa, te poroi e haapuroro-pinepine-hia nei e te mau hohoˈa teata e te afata teata oia ïa, e mau peu te haavîraa uˈana, te faaturi, e te haerea hamani ino o te nehenehe e fariihia. Eita ïa tatou e maere e te erehia nei te taata i te hitahita ore. Area te Bibilia ra, te haapii ra oia ma te paari e: “Tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to ˈna i to te feia puai; e tei vi to ˈna ihora aau i tei pau ia ˈna te oire.”—Maseli 16:32.

Ia hiˈohia te mau poroi e haapurorohia nei i teie nei tau, eita e maerehia e e rave rahi o te “ore e nehenehe e faanuu atu i te taime faanavenaveraa.” Inaha, e parau-tahana-noa-hia i te taata e: “A hoo i teie nei, i muri iho e aufau ai.” “A hamani maitai ia oe iho.” “E tia ia oe ia fanaˈo i te mea maitai aˈe.” “A haapao ia oe na mua.” Te faarirohia nei te faanavenaveraa ia ˈna iho ei ohipa matauhia e te tia roa. Tera râ, aita teie huru manaˈo haapao noa ia ˈna iho, e tuea ra e ta te Bibilia e haapii ra no nia i ‘te haapaoraa, eiaha i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.’—Philipi 2:4.

Aita anei outou e manaˈo ra e, te rahiraa o te feia haerea tia ore, te imi noa nei ïa ratou i to ratou iho maitai? Te vahi peapea, te rahi noa ˈtura te mau taata o te taviri nei i te mau huru tupuraa ia faufaahia ratou. Eita ratou e uiui e e mea maitai anei te ohipa ta ratou e rave ra i te pae morare. Teie noa ta ratou fa, ‘Nafea vau ia manuïa ma te ore e roaahia?’

Eaha te titauhia ra? Mai tei faahitihia i nia ˈtu, te titauhia ra te mau faufaa morare. Na te reira e tapea i te taata ia rave i te mau ohipa iino, ia haafaufaa ore i te moˈaraa o te ora, ia ofati i te tura o te faaipoiporaa, ia haapao ore i te mau otia o te haerea maitai, e ia tataahi i te mau tiaraa o vetahi ê. Te feia o te ore e haapii i teie mau faufaa, mai ta te Bibilia e parau ra, “e ere-roa-hia ratou i te manaˈo morare atoa.” (Ephesia 4:19, MN) O te haerea ino o teie feia paieti ore o te haafifi ra ia tatou ia fanaˈo i te hoê ao aita e ohipa ino.

Nafea te hoê ao apî e tae mai ai

Parau mau, e rave rahi mau taata o te tutava nei i te pee i te haerea tia, i te faatura e i te hamani maitai i to ratou taata-tupu, e i te haapae i te mau ohipa opanihia e te ture. Tera râ, e mea haavare ia manaˈo e e rave te mau taata atoa i te ao nei i teie nei tutavaraa. E rave rahi o te ore e na reira, mai te rahiraa o te taata i ora na i te tau o te taata parau-tia ra o Noa, i ore i hinaaro i te rave i te mea tia. I roto i taua ao tei î i te haavîraa uˈana ra, o Noa anaˈe e to ˈna utuafare tei haapae i te haerea paieti ore, e ua fanaˈo ratou i te farii maitai o te Atua. Na roto i te haamouraa i te feia paieti ore i te Diluvi rahi, ua haamau to tatou Poiete i te hoê ao aita e ohipa ino no te hoê area tau.

E mea faufaa ia haamanaˈo e te faatiaraa a te Bibilia no nia i te Diluvi e te haamouraa o te feia paieti ore, e ere noa ïa i te hoê aamu anaanatae. Ua faataa o Iesu Mesia e: “Mai tei te anotau ia Noa ra, oia atoa ia tae i te anotau o te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 17:26; Petero 2, 2:5; 3:5-7) Mai ta ˈna i haamou na i taua ao haavî uˈana ra na mua ˈˈe i te Diluvi, e haamou atoa te Atua i teie ao tei î i te ohipa ino.

Te vai atoa ra teie hiˈoraa no ǒ mai i te hoê taata e nehenehe e tiaturihia, o ta te aposetolo herehia a Iesu ra o Ioane i faahiti: “Te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:17) Ia hope teie nei ao, e haamauhia te hoê ao apî i reira, o ta te Bibilia ïa e parau ra, “E parahi [te Atua] i roto [i te huitaata] ra, e ei taata ratou no ˈna . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.”—Apokalupo 21:3, 4.

No te faataa e mea nafea teie ao apî ia tupu, te na ô atoa ra te Bibilia e: “E tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” (Maseli 2:22) E ia toe noa mai te feia tia i nia i te fenua nei, e tupu ïa teie nei parau tohu a te Bibilia e na ô ra e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11.

I roto i te ao apî a te Atua, eita atoa te mau animala e taehae faahou. Ua tohu te Bibilia e: “Ei reira te luko e parahi atoa ˈi raua o te arenio; e te nemera e te pinia mamoe, e apiti atoa ïa i te taotoraa; e te fanauˈa puaatoro, e te liona apî, e te puaatoro haaporia ra, hoê â amuiraa mai, e na te hoê tamaiti iti e aratai. . . . E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, . . . e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”—Isaia 11:6-9; 65:17; Petero 2, 3:13.

Ua fatata roa mai te ao apî a te Atua

Teie te parau apî oaoa, e fatata roa teie huru oraraa hau i te tupu ati aˈe te fenua nei. No te aha tatou e papu ai? No te mea o ta Iesu i tohu e e tupu na mua noa ˈˈe i te hopea o teie nei ao. Taa ê atu i te tahi atu mau mea, ua tohu oia e: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi.” Ua parau atoa oia e: “No te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te [here].”—Mataio 24:7, 12.

Ua tohu atoa te hoê aposetolo a Iesu e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea [o te ao] nei . . . E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, . . . e [“hitahita,” MN] ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, . . . e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.” (Timoteo 2, 3:1-5) Papu maitai, te ora nei tatou i te “anotau hopea” o teie nei ao! Fatata roa ïa oia i te monohia e te ao apî parau-tia a te Atua!

Na roto i te hoê haapiiraa Bibilia, ua tiaturi te mau mirioni taata e e nehenehe te hoê ao aita e ohipa ino e tupu, e te ohipa nei ratou ia au i te titauraa e ia haapiihia ratou i te mau eˈa o to ratou Poiete, te Atua ra o Iehova. (Isaia 2:3) E hinaaro anei outou e apee atoa ˈtu ia ratou? Ua ineine anei outou i te rave i te tutavaraa no te fanaˈo i te ora i roto i te hoê ao apî aita e ohipa ino faahou?

Ua faaite o Iesu i te mea matamua i titauhia. Ua faataa oia e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” No reira, ua taaihia to outou maitairaa mure ore i nia i to outou haapiiraa i te Parau a te Atua e to outou ohiparaa ia au i ta outou e haapii ra.—Ioane 17:3.

[Hohoˈa i te api 8, 9]

Te faataa ra te Bibilia i te hoê ao apî aita e ohipa ino faahou e te faaite maira oia e nafea tatou e fanaˈo ai i te reira

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono