VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/10 api 18-21
  • Mea taa ê te oraraa i te Fenua i raro aˈe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea taa ê te oraraa i te Fenua i raro aˈe
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Ua tae mai to Europa
  • E mea taa ê atoa te mau taata
  • Te faahororaa i te pereoo—E taa-ê-raa rahi ïa
  • E mea taa ê atoa te ahuaraˈi
  • Vetahi atu mau taa-ê-raa
  • Te mau fenua mahora rahi
A ara mai na! 1997
g97 8/10 api 18-21

Mea taa ê te oraraa i te Fenua i raro aˈe

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I AUTERALIA

“FENUA I RARO AˈE” (Down Under), e iˈoa teie i matau-roa-hia e te feia reo Beretane i te mau matahiti i mairi aˈenei. I raro aˈe râ i te aha? O te mau fenua ïa i raro aˈe, aore ra i raro mai, i te reni ropu o te fenua. Oia mau, e nehenehe te mau fenua atoa o te Afa fenua Apatoa e parauhia “fenua i raro aˈe.” Teie râ, o Auteralia e o Niu Zelani anaˈe o te mairihia ra i taua iˈoa nei. E tuatapapa teie nei tumu parau ia Auteralia, no roto mai to ˈna iˈoa i te taˈo Latino ra australis, o “pae apatoa” ïa te auraa.

E mea taa ê te oraraa i Auteralia i to te mau fenua e rave rahi no te Afa fenua Apatoerau. E ere noa no to ˈna vairaa i nia i te palaneta nei. E rave rahi atu â mau taa-ê-raa ta te feia ratere e ite nei.

Ua tae mai to Europa

I te matahiti 1788 ra, ua haamata aˈera to Europa i te tae mai i teie fenua aano e te mahana rahi. Ua fano te hoê pǔpǔ pahi taiˈe tei piihia te Nuu Matamua, i roto i te Ooa no Sydney. Te rahiraa o te mau horopatete i nia iho i taua mau pahi ra, e mau mau auri ïa no Beretane, no Irelane, e no Ekosia, o tei afai mai i to ratou reo na muri iho ia ratou. I na matahiti 150 i muri iho, e mau Beretane te rahiraa o te feia i haere mai i Auteralia.

I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua tae maira te mau taata no te mau nunaa ê atu. I teie mahana, e mau tausani “Auteralia apî” no te mau fenua ěê, no Italia e no Heleni mai te rahiraa. Ua anoi mai te feia nunaa ê i ta ratou mau peu i roto i te huru oraraa Auteralia, e ua afai atoa mai ratou i to ratou iho reo e ta ratou huru faahitiraa i te reo Beretane, e tae noa ˈtu i ta ratou mau maa e ta ratou mau peu tumu.

No reira, ua rau te mau huru taˈiraa reo i Auteralia. Tera râ, e tae noa ˈtu i te feia e rave rahi ui to ratou fetii i Auteralia, te vai ra iho â tera taˈiraa reo e tera huru paraparau taa ê ta te mau Auteralia. E pinepine e mea taere rii ratou ia faahiti i te mau vauera Beretane ra a, e, i, o, u, e mea papu ore atoa, no reira e tia ia haamatau maitai hou e taahia ˈi ta ratou parau. Te vai atoa ra te mau pereota matauhia e to Auteralia. Ei hiˈoraa, aita e taa-ê-raa i te Auteralia e tei te poipoi anei aore ra tei te ahiahi, e aroha mai iho â oia e te pii auhoa ra “G’day, mate!” oia hoi “Ia ora, to ˈu hoa!” E pinepine, e ani atoa mai oia e eaha to oe huru, e i reira oia e faahiti mai ai i tera uiraa huru ê roa “How yer goin’, mate, orright?” oia hoi “Eaha to oe huru, to ˈu hoa, maitai anei?,” e ere râ i te mea ohie ia taa ˈtu eaha ta ˈna e parau maira.

E mea taa ê atoa te mau taata

No te ora i roto i teie fenua fifi, e titauhia te aravihi ia faaruru e te huru feruriraa puai. No reira paha te rahiraa o te mau Auteralia e ore ai e haapeapea, ia au i teie pereota ta ratou, “She’ll be right, mate!” oia hoi “E maitai atu iho â oia, e to ˈu hoa!” Oia te auraa, eiaha e haapeapea rahi roa ia farereihia te fifi, no te mea e maitai atu iho â i te pae hopea.

Te na ô ra te omuaraa parau o te buka ra Te mau Auteralia (Beretane) e: “Eita e maerehia ia horoa mai teie nunaa tei haamata mai i roto i te mau fifi auri, e tei riro mai, e piti hanere matahiti i muri iho, ei hoê o te mau nunaa iti itoito roa ˈˈe e te moni roa ˈˈe i te ao nei, i te hoê nunaa taata maere mau e te huru rau. . . . O ratou ïa . . . Te mau Auteralia.”

E rave rahi mau Auteralia o te manaˈo nei e, no roto mai teie taairaa puai i rotopu ia ratou, i to ratou rohiraa ia ora mai ratou i roto i na senekele e piti i mairi aˈenei. Mea au roa na ratou e faahitihiti i te itoito rahi o te mau faehau Auteralia i te Tamaˈi Rahi Matamua ra. Apitihia i te mau nuu no Niu Zelani, ua piihia teie mau faehau mǎtaˈu ore te mau Anzac, ia au i te mau reta matamua o te iˈoa ra Australian and New Zealand Army Corps (Nuu Faehau no Auteralia e no Niu Zelani). Ua pii-atoa-hia ratou te mau “diggers,” oia hoi “feia ǒ,” tera râ, aita i papuhia e no te mea anei e e ǒ na ratou i te mau apoo i te tamaˈi aore ra no te mau heruraa auro no Auteralia, i reira to te mau tane haere-pauroa-raa i te mau matahiti 1800 ra.

Te faahororaa i te pereoo—E taa-ê-raa rahi ïa

I te hiˈoraa o te mau ratere tei matau i te faahoro i te pae atau o te purumu i to ratou fenua, e mea taa ê roa ïa te faahororaa i te pereoo i Auteralia. I taua fenua atoa ra, e faahoro te taata i te pereoo i te pae aui o te purumu.

No reira, mai te peu e, i to outou fenua, e faahorohia i te pae atau, ia haere outou i Auteralia ra, e tia ia outou ia ara maitai ia opua anaˈe outou e haere i te tahi aˈe pae o te hoê purumu pereoo roa. Ua matau hoi outou i te feruri e, ‘a hiˈo i te pae aui, e i te pae atau, e i te pae aui faahou,’ ia na reira râ outou, e fifihia ïa outou. I Auteralia nei, e tia ia outou ia feruri e, ‘a hiˈo i te pae atau, e i te pae aui, e i te pae atau faahou,’ hou outou e haere atu ai. Papu? Maitai roa! Ê, eiaha na tera pae! Ua moehia hoi ia outou e, i teie fenua, e parahi te taata faahoro i te pae atau o te pereoo uira!

E mea taa ê atoa te ahuaraˈi

Mai te peu e, o te tau toetoe i te Afa fenua Apatoerau ra, o te tau veavea ïa i Auteralia. No te pae apatoerau e apatoerau tooa o te râ mai te mau mataˈi veavea e te mǎrô, area te mau tauiraa toetoe atoa, no te pae apatoa mai ïa. I te Afa fenua Apatoerau, no ǒ mai te mataˈi toetoe i te pae apatoerau, area i ǒ nei ra, e tia ia haapao maitai i te mataˈi toetoe rahi no apatoa mai, o te hopoi atoa mai i te tahi mau taime i te hiona e te mau vero hiona.

O Auteralia te fenua rahi mǎrô e te veavea roa ˈˈe o te palaneta nei, e naeahia te mau anuvera i te mau vahi mǎrô no ropu i te 30 teteri. Te anuvera veavea roa ˈˈe i tapaohia, e 53,1 teteri ïa. Te anuvera toetoe roa ˈˈe, e 22 teteri i raro mai i te aore, i pihai iho i te Mouˈa Kosciusko, te mouˈa teitei roa ˈˈe i Auteralia i te tuhaa fenua o te mau mouˈa ra Snowy Mountains.

Ia faaauhia i te Afa fenua Apatoerau, e ere ïa i te mea toetoe i Auteralia. A rave na ia Melbourne, te oire pu o te hau no Victoria. Noa ˈtu e tei te pae apatoa roa o Auteralia teie oire, te anuvera matauhia i te avaˈe toetoe no Tiurai, tei roto ïa i te 6 e tae atu i te 13 teteri. A faaau na râ i teie mau numera e te anuvera matauhia i te avaˈe toetoe no Tenuare i Beijing, i te fenua Taina, oia hoi 10 teteri i raro mai i te aore e tae atu i te 1 teteri, aore ra i New York, i te fenua Marite, oia hoi e 4 teteri i raro mai i te aore e tae atu i te 3 teteri. Hoê â atearaa teie nau oire i nia ˈˈe i te reni ropu o te fenua, ia Melbourne i raro mai i teie reni. No te aha râ e mea mahanahana aˈe i raro mai inaha, ua piri o Auteralia i te fenua toetoe roa ˈˈe i te ao nei—oia hoi o Antarctica?

I roto i te Afa fenua Apatoerau, mea rahi aˈe te fenua e i roto i te Afa fenua Apatoa, mea rahi aˈe te moana. Ua haaatihia o Auteralia e o Niu Zelani i te mau tausani kilometera tuea moana, o te faatupu i te hoê hatua mataˈi mahanahana aˈe e paruru ra ia raua i te mau mataˈi toetoe roa no Antarctica mai, e na te reira ïa e haamahanahana ra i te ahuaraˈi.

No te rahi o te fenua Auteralia, mea taa ê roa ïa te ahuaraˈi mai te hoê pae e i te tahi atu pae o teie fenua. I te mau hau apatoa roa, mea taa ê maitai na tau e maha o te matahiti, e i te tau toetoe, mea maramarama maitai te mau po, mea toetoe, e te hiona rii, area i te ao ra, e mea au maitai e te mahanahana. E pinepine, e au teie mau mahana maitatai no te tau toetoe, i te mau anuvera o te tau veavea i te mau fenua e rave rahi no te Afa fenua Apatoerau. I te mau hau apatoerau râ, e piti noa ïa tau i te matahiti—te tau mǎrô e te maoro e te tau ûa puai. I Darwin, te oire pu o te hau no Tuhaa fenua Apatoerau, e vai noa te anuvera i te matahiti atoa i te area e 32 teteri.

Vetahi atu mau taa-ê-raa

No te veavea o to ratou fenua, ua matau te mau Auteralia i te oomo i te mau ahu mahana. Tera râ, e mea faufaa roa ia tuu i te hoê taupoo pare aano. Mea rahi aˈe te maˈi mariri o te iri i ǒ nei i te tahi atu mau fenua haumǎrû, no te mea mea mahana roa i Auteralia.

Mea rahi â te mau mahora aano i Auteralia, no reira, e rave rahi mau vahi tamaaraa i rapaeau tei faanahohia e te mau tauihaa ineine noa no te tunu-paa-raa i te maa. Mea mama te iˈo animala, no reira, e maa matauhia te toti e te iˈo puaatoro tunu paa. Eaha râ teie mau aparaa rima taa ê e ravehia ra e te mau taata i pihai iho i te umu tunu paa? Te tahirihiri ra ïa ratou i to ratou rima no te tiahi i te mau raˈo! Tera te fifi ia tamaa anaˈe i rapaeau, te mau raˈo e te mau naonao, i te tau veavea iho â râ.

No reira, no te ora i te fenua i raro aˈe, e tia ia haapii i te faaruru i te mau raˈo e te mau naonao, no reira, ua tamauhia te mau paruru naonao i nia i te mau opani no mua e no muri i te rahiraa o te mau fare. I te matamua ra, e oomo na te mau taata i te mau taupoo i faatautauhia te mau oroi mohina i nia i te pare no te tiahi i te raˈo. I teie nei râ tau, te vai ra te mau raau arai manumanu, e aita ˈtura teie mau taupoo e oomo-faahou-hia ra.

Te tahi atu taa-ê-raa, o te mau tiare unauna e te peni rau atoa ïa, e te mau urutiare e te mau tumu raau. Aita râ te noˈanoˈa puai e hâuˈahia ra i te mau vahi no te Afa fenua Apatoerau. I ǒ nei, e tia i te taata mea au na ˈna te tiare, ia tapiri roa ˈtu i to ˈna ihu i nia i te tiare no te hâuˈa i to ˈna noˈanoˈa. E ere iho â ïa mai te reira no te mau tiare atoa no Auteralia. Ei hiˈoraa, te vai nei te tiare daphne e te pitate, te riro ei oaoaraa no to outou ihu. Tera râ, no te rahiraa o te mau tiare no Auteralia, mea mǎrû aˈe to ratou noˈanoˈa i to te mau tiare no te mau vahi toetoe aˈe.

Te mau fenua mahora rahi

O te mahora rahi te tahi vahi taa ê o te oraraa i te fenua i raro aˈe. Ia parau-anaˈe-hia e tei pihai iho noa te hoê vahi aore ra mea atea, e ere ïa hoê â auraa e tei manaˈohia i te rahiraa o te mau fenua no apatoerau. No te atea o te mau oire iti i te tahi e te tahi, e nehenehe oe e tere e rave rahi hora ma te ore e ite i te hoê noa ˈˈe oire iti. Mai te reira iho â râ i taua tuhaa fenua ra i pii-noa-hia te outback. I ǒ nei, e fanaˈohia te mahora rahi e te hau aita e faaauraa, e e nehenehe te ratere e faaî i to ˈna mahaha i te mataˈi mâ e te viivii ore. Teie te tahi tumu raau eucalyptus, oia te niauli. Mea rahi te mau tumu niauli e te mau tumu acacia, i teie mau pae ropu fenua.

I te taime ahiahi, e mataitai atu outou i te hoê toparaa mahana haviti mau. E pouri taue noa râ, no te mea e ere te marumarupo i te mea maoro i teie fenua. E ia po roa anaˈe, e itehia i roto i te raˈi anapanapa e te haviti mau no te pae Apatoa i te mau rahiraa fetia, oia atoa tei piihia te Satauro Apatoa. Te itehia ra te hohoˈa o te mau tumu niauli, a varea ˈi te natura i te taoto, e aita e mea e hautiuti faahou mai te mea ra e mea aano roa ˈtu â te mahora rahi e haaati ra ia outou.

Mai te peu e e taoto outou i raro aˈe i te fare ie, eiaha ia moehia ia tupohe maitai i ta outou auahi hou outou e haere ai e taoto. E mea faufaa roa te reira, no te mea ia ura anaˈe te uruaihere no Auteralia, eita ïa e mau faahou ia tupohe e e haamou oia i te mau mea atoa. Inaha, no te ǎhu, e paaina te mau amaa rauere o te niauli ma te haaparare oioi noa i te auahi i te hoê vitivitiraa riaria mau. I te mau avaˈe ǎhu e te mǎrô o te tau veavea, ua riro te mau auahi uruaihere ei haamǎtaˈuraa tamau no te feia e faaea ra i pihai iho i te mau vahi aihere. E tia ia haapao-etaeta-hia te mau opaniraa e te mau ture no nia i te tuamaraa i te auahi i te vahi mahora.

I te aahiata, e faaarahia outou e te taˈi maniania o te mau manu kookaburra o tei taoto i nia i te hoê tumu niauli, e au to ratou taˈi i te ata oaoa. Ma te maere, e faaˈo atu outou i rapae i to outou fare ie, e e ite outou i te tahi atu mau tumu raau tei î roa i te manu unauna peni rau. Peneiaˈe ua farerei ê na outou e rave rahi o teie mau manu, e oia atoa paha te tahi atu mau animala, mai te kanguru, te koala, te emu, e peneiaˈe atoa te wombat, e au oia i te hoê daba iti. Te mau animala râ o ta outou e ore roa ˈtu e hinaaro e farerei, o te mau ophi ïa e te mau tuituirahonui. Oia, te vai nei i teie fenua vetahi o te mau ophi e te mau tuituirahonui taero roa ˈˈe i te ao nei. Eita râ te rahiraa o teie mau animala e patia mai ia outou mai te peu e eita outou e haapeapea ˈtu ia ratou.

Ua ineine te inuraa taofe na te hiti i te auahi—oia te meˈi puaa e te huero moa farai pani e te tahi tâpû faraoa paapaa. No te mataˈi toetoe rii, ua poia roa outou. A amu noa ˈi outou i ta outou maa e te raˈo na te hiti ia outou, e haamata outou i te feruri i teie tere to outou i te uruaihere, o tei faaite rii ia outou i te rahi o te fenua Auteralia.

Ua hope to outou tere mataitairaa i teie fenua rahi, e te hoˈi ra outou i ǒ outou. Eita e moehia ia outou teie tere i reira to outou matauraa i te mau Auteralia auhoa e to ratou huru oraraa haapeu ore. Mai te rahiraa o te mau ratere, e hinaaro iho â paha outou e hoˈi mai. Teie râ te parau o ta outou e haamanaˈo: Mea taa ê te oraraa i te fenua i raro aˈe!

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 19]

Parakeet and pink cockatoo: By courtesy of Australian International Public Relations; woman: By courtesy of West Australian Tourist Commission

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono