VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/8 api 8-11
  • A tauturu i ta outou mau tamarii ia ruperupe maitai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A tauturu i ta outou mau tamarii ia ruperupe maitai
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia aupuru-maitai-hia ratou
  • Te haapopouraa
  • Te aparauraa
  • Te arairaa i te riri
  • Te tapearaa i te hau e te faatura
  • Te haapaoraa i te mau hinaaro i te pae varua
  • A haapii i ta oe tamarii mai to tamarii-rii-raa mai â
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • A haapii i ta orua mau tamarii ia here ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/8 api 8-11

A tauturu i ta outou mau tamarii ia ruperupe maitai

NO TE raveraa i te tamarii, e rave rahi mau metua o te maimi nei na te mau vahi atoa i te mau pahonoraa e vai nei hoi i to ratou iho fare. Inaha, e rave rahi mau utuafare e Bibilia ta ratou, tera râ, te vai noa ra i nia i te paepae, aita râ e faaohipahia ra no te haapii e nafea ia rave i te tamarii.

Parau mau, e rave rahi i teie mahana o te ore e tiaturi nei e e buka maitai roa te Bibilia no te aratai i te oraraa utuafare. Te parau nei hoi ratou e aita oia e tano ra no teie nei tau, e buka tahito, aore ra e mea etaeta roa te Bibilia. Tera râ, ia tuatapapahia ma te manaˈo pae tahi ore, e itehia e e buka tano roa te Bibilia no te mau utuafare. E hiˈo anaˈe na e mea nafea râ.

Ia aupuru-maitai-hia ratou

Te faaue ra te Bibilia i te metua tane ia hiˈo i ta ˈna mau tamarii “i te haaatiraa i [ta ˈna] ra amuraa, mai te ohi olive ïa.” (Salamo 128:3, 4) Eita te mau ohi apî e riro mai ei mau tumu raau hotu maitai, mai te peu e eita e atuatu-maitai-hia, eita e horoahia te maa, te repo, e te pape e au. Oia atoa, no te manuïa i te raveraa i te tamarii, e titauhia te tutavaraa e te atuaturaa. Te hinaaro nei te mau tamarii e ia aupuru-maitai-hia ratou e naeahia ˈtu ai i te faito taata paari.

Te huru matamua e titauhia ia tupu teie aupururaa, o te here ïa—i rotopu i na hoa faaipoipo, e i rotopu i te mau metua e te mau tamarii. (Ephesia 5:33; Tito 2:4) E rave rahi mau melo utuafare o te here nei i te tahi e te tahi, tera râ, aita ratou e ite ra i te faufaaraa ia faaite i to ratou here. A feruri na râ: E nehenehe mau anei ta outou e parau e ua paraparau atu outou i te hoê hoa, mai te peu e ua papai atu outou i te rata, tera râ, aita outou i papai i to ˈna vahi nohoraa i nia i te vehi rata, i tuu i te titiro, aore ra i hapono atu? Oia atoa, te faaite ra te Bibilia e, te here mau, e ere noa ïa taua huru hohonu ra e haamahanahana i te mafatu; e tia râ ia faaite roa ˈtu na roto i te parau e te ohipa. (A faaau te Ioane 14:15 e te Ioane 1, 5:3.) Ua horoa mai te Atua i te hiˈoraa, i to ˈna parau-roa-raa i to ˈna here i ta ˈna Tamaiti: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.”—Mataio 3:17.

Te haapopouraa

Nafea te mau metua ia faaite i to raua here i nia i ta raua mau tamarii? A tahi, a imi i te vahi maitai i roto ia ratou. E mea ohie roa ia ite i te hape i ravehia e te tamarii. E faaite mai hoi ratou i to ratou huru tamarii, to ratou ite ore, e to ratou miimii, i te mau mahana atoa na roto e rave rau mau ravea. (Maseli 22:15) Tera râ, e rave atoa ratou e rave rahi mau mea maitatai i te mau mahana atoa. Eaha ïa ta outou e haamatara? Eita te Atua e faaea noa i nia i ta tatou mau hape, tera râ, e haamanaˈo oia i te maitai o ta tatou e rave ra. (Salamo 130:3; Hebera 6:10) Ia na reira atoa na tatou i nia i ta tatou mau tamarii, e tia ˈi.

Te parau ra te hoê taurearea e: “I to ˈu oraraa taatoa i to matou fare, aita vau e haamanaˈo ra e ua haapopouhia mai au—no ta ˈu ohipa i rave i te fare aore ra i te fare haapiiraa.” E te mau metua e, eiaha e ore e tâuˈa i teie hinaaro faufaa roa o ta outou mau tamarii! E tia i te mau tamarii atoa ia haapopou-tamau-hia no te mau mea maitatai o ta ratou e rave ra. E faaiti ïa te reira i te atâtaraa e ia paari mai ratou ma “te taiâ,” i te manaˈoraa e aita ta ratou e ohipa maitai aˈe.—Kolosa 3:21.

Te aparauraa

Te tahi atu ravea no te faaite i to outou here i ta outou mau tamarii, o te peeraa ïa i te aˈoraa i roto i te Iakobo 1:19 e na ô ra e: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” Te haere maira anei ta outou mau tamarii e paraparau ia outou ma te huna ore, e te faaroo mau ra anei outou i ta ratou parau? Mai te peu e ua ite ta outou mau tamarii e e tamaˈi outou ia ratou aitâ ta ratou parau i hope atura, aore ra e riri outou ia faaroo anaˈe outou e eaha mau na to ratou manaˈo, eita paha ïa ratou e faaite faahou mai i to ratou mau manaˈo hohonu. Tera râ, mai te peu e ua ite ratou e e faaroo mau outou, e ohie aˈe ïa ratou i te haere mai e paraparau ia outou.—A faaau e te Maseli 20:5.

Eaha râ mai te peu e e faaite mai ratou i te tahi mau manaˈo o ta outou i ite e aita e tano ra? O te taime anei ïa no te riri atu, no te tamaˈi aore ra no te aˈo atu ia ˈna? Parau mau, ia faaroo anaˈe tatou i te tahi mau parau iria a te tamarii, e ere paha i te mea ohie “ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” Tera râ, a rave faahou na i te hiˈoraa o te Atua i nia i ta ˈna mau tamarii. Te faatupu ra anei oia i te mehameha rahi, e e mǎtaˈu roa anei ta ˈna mau tamarii i te faaite ia ˈna i to ratou mau manaˈo mau? Eita! Te na ô ra hoi te Salamo 62:8 e: “E tiaturi [i te Atua] eiaha e faaea, e te mau taata e! e ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna! o te Atua anaˈe ra to tatou haapuraa.”

No reira, i to Aberahama haapeapearaa no nia i te faaotiraa a te Atua e haamou i te mau oire o Sodoma e o Gomora, aita oia i mǎtaˈu i te parau atu i to ˈna Metua i te raˈi ra e: “Eiaha roa hoi oe e na reira . . . Eiaha ei parau-tia ta te Haava i to te ao atoa nei ia rave?”v. 25 Aita o Iehova i tamaˈi atu ia Aberahama; ua faaroo atu râ Oia ia ˈna e ua tamǎrû atura i to ˈna peapea. (Genese 18:20-33) E mea faaoromai rahi e te mǎrû te Atua, noa ˈtu e e faaite mai ta ˈna mau tamarii i te mau manaˈo o te ore roa ˈtu e tano e o te ore roa ˈtu e au.—Iona 3:10–4:11.

Oia atoa, e tia i te mau metua ia faatupu i te hoê huru ia nehenehe te mau tamarii e faaite ohie noa mai i to ratou mau manaˈo hohonu roa ˈˈe, noa ˈtu e mea hepohepo. No reira, mai te peu e e paraparau mai ta outou tamarii ma te iria, a faaroo atu. Eiaha e tamaˈi atu, a farii râ i te mau manaˈo hohonu o te tamarii e a imi i te mau tumu oia i na reira ˈi. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e parau atu e: ‘E au ra e ua riri oe ia mea. E hinaaro anei oe e faaite mai e eaha te ohipa i tupu?’

Te arairaa i te riri

Parau mau, aita e metua faaoromai mai ia Iehova. E nehenehe e parau e, te tamata nei te mau tamarii i te faaoromai o to ratou mau metua i te faito hopea roa. Mai te peu e e riri outou i ta outou mau tamarii i te tahi mau taime, eiaha outou e haapeapea i te manaˈoraa e peneiaˈe e metua ino outou. I te tahi mau taime, e tano iho â paha e ia riri outou. Inaha, te riri atoa nei o te Atua i ta ˈna mau tamarii, e tae noa ˈtu i tei here-rahi-hia e ana. (Exodo 4:14; Deuteronomi 34:10) Tera râ, te haapii maira ta ˈna Parau ia tatou ia haavî i to tatou riri.—Ephesia 4:26.

Nafea? I te tahi mau taime, e tano ia faafaaea rii ia topa to outou riri. (Maseli 17:14) A haamanaˈo, E tamarii oia! Eiaha e tiai e ia faaite oia i te haerea aore ra i te feruriraa o te hoê taata paari. (Korinetia 1, 13:11) Ia taa ia outou e no te aha râ ta outou tamarii e na reira ˈi, e nehenehe ïa te reira e tamǎrû i to outou riri. (Maseli 19:11) Eiaha ia moehia i te taa-ê-raa rahi i rotopu i te raveraa i te hoê ohipa ino, e te riroraa ei taata ino. Ia tuôtuô noa outou i nia i te hoê tamarii e mea ino oia, e aniani paha oia e, ‘Eaha te faufaaraa ia tamata i te riro ei tamarii maitai?’ Tera râ, ia faatitiaifaro outou i te tamarii ma te here, e tauturu te reira ia ˈna ia haamaitai atu â i muri iho.

Te tapearaa i te hau e te faatura

Hoê o te mau ohipa fifi roa ˈˈe no te mau metua, o te haapiiraa ïa i te tamarii ia tapea i te hau e te faatura. I roto i teie nei ao faatia noa, e rave rahi o te uiui nei e e tano anei ia faahepo i te mau otia i nia i ta ratou mau tamarii. Te pahono ra te Bibilia e: “Na te papai [“raau,” MN] e na te aˈo e haapaari atu; o te tamaiti râ ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama.” (Maseli 29:15) Mea au ore roa na te tahi pae i te parau ra “papai,” aore ra “raau,” no te mea te manaˈo ra ratou e te faahiti ra teie parau i te hamani-ino-raa i te tamarii. Aita râ. Te taˈo Hebera ra “raau,” o te hoê ïa turutootoo, mai tei faaohipahia na e te hoê tiai mamoe no te aratai—eiaha râ no te tairi—i ta ˈna mau mamoe.a No reira, te faahohoˈa ra te raau i te aˈo.

I roto i te Bibilia, te auraa matamua o te aˈo, o te haapiiraa ïa. No reira te buka Maseli e parau ai e maha taime e ‘e faaroo i te aˈo.’ (Maseli 1:8; 4:1; 8:33; 19:27) E tia i te mau tamarii ia haapii, e ia rave ratou i te maitai, e haamauruuruhia ratou, e ia rave ratou i te ino, e roohia ratou i te fifi. E nehenehe te faautuaraa e tauturu ia ratou ia taa e ua hape ratou, area te mau haamauruururaa ra—mai te haapopouraa—e haapuai ïa te reira i to ratou haerea maitai. (A faaau e te Deuteronomi 11:26-28.) E mea maitai ia pee te mau metua i te hiˈoraa o te Atua i te pae no te faautuaraa, no te mea ua parau atu oia i to ˈna nunaa e e faautua oia ia ratou “i te faito e au.” (Ieremia 46:28, MN) E navai noa te tahi parau aˈoraa no te faatitiaifaro i te tahi mau tamarii. Area vetahi atu ra, te hinaaro nei ratou i te tahi mau ravea etaeta aˈe. Tera râ, te faautuaraa “i te faito e au,” e ere roa ˈtu ïa te haapepe-roa-raa i te huru hohonu aore ra i te tino o te tamarii.

No te aˈo i te tamarii ma te aifaito, e tia ia haapii ia ˈna i te mau otia. E rave rahi mau otia tei faataa-papu-hia i roto i te Parau a te Atua. Te haapii ra te Bibilia ia faatura i te mau otia e haaati na i te fenua o te taata. (Deuteronomi 19:14) Te haamau ra oia i te mau otia i te pae tino, ma te faahapa i te hereraa i te ohipa haavî aore ra i te haapeperaa i te tahi taata ma te opua maite. (Salamo 11:5; Mataio 7:12) Te faataa ra oia i te mau otia i te pae taatiraa o te tino, ma te opani roa i te taotoraa i te fetii piri. (Levitiko 18:6-18) Te faahiti atoa ra oia i te mau otia i taaihia i te taata e i to ˈna huru hohonu, ma te opani ia tatou ia pii i te tahi iˈoa haavahavaha aore ra ia faahiti i te tahi atu mau parau faaino i nia ia vetahi ê. (Mataio 5:22) E mea faufaa roa ia haapii i teie mau otia i te mau tamarii—na roto i te parau e te hiˈoraa—no te faatupu i te hoê oraraa utuafare maitai.

Te tahi atu ravea no te tapea i te hau e te faatura i roto i te utuafare, o te taaraa ïa i te tiaraa o te mau melo utuafare. I roto e rave rahi mau utuafare i teie nei mahana, e mea papu ore roa teie mau tiaraa. I roto i vetahi, e faaite paha te hoê metua i to ˈna mau fifi teimaha i te hoê tamarii, e mau fifi hoi o te ore e maraa i te tamarii ia amo. I roto i te tahi atu mau utuafare, na te mau tamarii e faatere, e na ratou e rave i te mau faaotiraa no te utuafare taatoa. Eita te reira e tano e mea ino atoa. E hopoia na te mau metua te haapaoraa i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii nainai—i te pae tino anei, i te pae no te huru hohonu, aore ra i te pae varua—e ere râ na te tamarii e haapao i to te metua. (Korinetia 2, 12:14; Timoteo 1, 5:8) A rave na i te hiˈoraa o Iakoba, o tei faatano noa i te tere o to ˈna utuafare taatoa e te mau apee, ia ore te mau tamarii ia rohirohi roa. Ua taa ia ˈna i to ratou mau otia e ua ohipa oia ia au i te reira.—Genese 33:13, 14.

Te haapaoraa i te mau hinaaro i te pae varua

Aita ˈtu mea faufaa aˈe e oraora maitai ai te utuafare, maoti râ te huru pae varua. (Mataio 5:3) E hiaai rahi to te tamarii i te paeau varua. Mea rahi ta ratou mau uiraa: No te aha tatou e ora ˈi? Na vai i hamani i te fenua e ta ˈna mau animala, mau tumu raau, mau moana? No te aha te taata e pohe ai? Eaha te tupu i muri aˈe i te pohe? No te aha te feia maitatai e roohia ˈi i te ati? Aita e hopea. E pinepine, o te metua te ore e au i te feruri i teie mau uiraa.b

Te faaitoito nei te Bibilia i te mau metua ia horoa i te taime no te haapii i ta ratou mau tamarii i te pae varua. Te faataa ra oia i teie nei haapiiraa ma te parau mahanahana mai te hoê aparauraa tamau i rotopu i te mau metua e te mau tamarii. E nehenehe te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii no nia i te Atua e i ta ˈna Parau ia ori haere amui ratou, ia parahi amui ratou i roto i te fare, i te taime taotoraa—oia, i te mau taime atoa.—Deuteronomi 6:6, 7; Ephesia 6:4.

Aita te Bibilia e faaitoito noa ra ia rave i te hoê porotarama pae varua. Te horoa atoa maira râ oia i te mau mauhaa e hinaarohia ra. Inaha, nafea outou ia pahono i te mau uiraa a te mau tamarii, i faahitihia i nia nei? Tei roto te mau pahonoraa i te Bibilia. Mea maramarama maitai, mea anaanatae, e te horoa maira i te hoê tiaturiraa mau i roto i teie nei ao tiaturi ore. Hau atu râ, e nehenehe te aporaa mai i te paari o te Bibilia e horoa mai na ta outou mau tamarii i te tutau puai roa ˈˈe, te aratairaa papu roa ˈˈe, i roto i teie anotau arepurepu mau. A horoa ˈtu i te reira na ratou, e e ruperupe maitai ïa ratou—i teie nei e a muri noa ˈtu.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Setepa 1992, mau api 28-29.

b Ua faaineinehia te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare no te haapiiraa utuafare e mea rahi ta ˈna mau aratairaa tano maitai no roto mai i te Bibilia, no nia i te faaipoiporaa e te raveraa i te tamarii. Ua neneihia teie buka e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Parau iti faaôhia i te api 11]

A imi i te tahi ravea no te haapopou tamau i ta outou tamarii no te tahi ohipa o ta ratou i rave

[Tumu parau tarenihia i te api 9]

Nafea ia tauturu i te mau tamarii ia ruperupe maitai

• A aupuru ia ratou ma te papu ia ite ratou e mea herehia ratou e mea hinaarohia ratou

• A haapopou tamau ia ratou. A haapapu i te tumu

• A horoa i te tariˈa faaroo

• A faafaaea rii ia riri anaˈe outou

• A haamau i te mau otia papu e te aifaito

• A faatano i te aˈo ia au i te huru o te tamarii tataitahi

• Eiaha e titau hau atu i tei maraa i ta outou tamarii

• A haapao i te mau hinaaro i te pae varua na roto i te haapii-tamau-raa i te Parau a te Atua

[Tumu parau tarenihia i te api 10]

Ua faaite aˈena mai oia

UA TAUTURU te mau faaueraa a te Bibilia i te nunaa o Iseraela i tahito ra, ia fanaˈo i te hoê oraraa utuafare hau aˈe i te teitei i to te mau nunaa e haaati na ia ratou. Te faataa ra te taata tuatapapa aamu ra o Alfred Edersheim e: “I rapaeau atu i te mau otia o Iseraela, eita e nehenehe e parau e te vai ra te oraraa utuafare, aore ra te utuafare iho, ia au i te auraa o ta tatou e horoa ra i teie nau parau.” Ei hiˈoraa, i rotopu i te huiraatira Roma i tahito ra, ua horoa te ture i te mana taatoa i nia i te utuafare, i roto i te rima o te metua tane. E nehenehe hoi ta ˈna e hoo i ta ˈna mau tamarii ei tîtî, e faarave ia ratou i te ohipa teimaha, aore ra e haapohe ia ratou—ma te ore oia e faahapahia.

Ua manaˈo te tahi feia Roma e mea huru ê roa te mau ati Iuda no te mea ua rave maitai ratou i ta ratou mau tamarii. Inaha, ua papai te taata tuatapapa aamu Roma o te senekele matamua ra o Tacite, i te hoê parau faainoraa i te mau ati Iuda, i te na ôraa e “mea hairiiri e te faufau” ta ratou mau peu. Ua faˈi râ oia e: “Te faariro nei ratou i te haapoheraa i te hoê aiû fanau apî ei ohipa taparahi taata.”

Ua horoa te Bibilia i te hoê aveia teitei. Ua haapii oia i te mau ati Iuda e e faufaa rahi te mau tamarii—e tia hoi ia faariro ia ratou ei tufaa no ǒ mai i te Atua iho—e e tia ia rave ia ratou ia au i teie nei manaˈo. (Salamo 127:3) Oia mau, e rave rahi mau ati Iuda o tei pee i teie nei aˈoraa. Te ite-atoa-hia ra te reira i roto iho i to ratou reo. Te papai ra o Edersheim Tane e, taa ê noa ˈtu i te mau taˈo ra tamaiti e tamahine, e iva taˈo to te reo Hebera tahito no te mau tamarii, e tano te taˈo tataitahi i te hoê tau taa ê o te oraraa. Ei hiˈoraa, te vai ra iho â te hoê taˈo no te aiû e ote noa ra i te û mama, e te tahi atu no te tamarii i faaorehia te û. No te mau tamarii paari rii aˈe, te vai ra te hoê taˈo e faaite ra e te paari ra e te puai maira ratou. E no te mau taurearea ra, te vai ra te hoê taˈo teie hoi to ˈna auraa mau, ‘e ueue ia ˈna iho ia tiamâ ˈtu.’ Te faataa ra o Edersheim Tane e: “Papu maitai, te feia o tei haapao maitai i te oraraa o te tamarii inaha ua faahohoˈa roa ratou i te faito tataitahi o te tamarii e paari ra, e nehenehe mau â e parau e, ua here ratou i ta ratou mau tamarii.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono