VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/4 api 24-25
  • Te feia tariˈa turi—Te arue nei ratou ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te feia tariˈa turi—Te arue nei ratou ia Iehova
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • O vai tei tae mai?
  • Ua maere te feia mataitai
  • Ua matara te hoê aua apî
  • E faaitoito anaˈe i te farerei i te feia tariˈa turi o ta tatou tuhaa fenua
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • E nafea te Atua e haapao ai i te feia tariˈa turi?
    Tumu parau rau
  • E haamâha tatou i te mau hinaaro pae varua o te feia tariˈa turi
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
  • Ua haamaitai Iehova i te ohipa a to ˈu nei rima
    Aamu o te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/4 api 24-25

Te feia tariˈa turi—Te arue nei ratou ia Iehova

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I NIGERIA

E RAVE rahi matahiti to te mau Ite no Iehova no Nigeria farereiraa i te fifi no te haapii i te Bibilia i te feia tariˈa turi. Te tumu, o te itiraa ïa o te mau Ite i ite i te reo aparaa rima. Te taui nei râ te huru tupuraa. Te rahi noa ˈtura te mau Ite o tei haapii i te reo aparaa rima e o te poro nei i te huiraatira tariˈa turi. Te hoê taahiraa avae faufaa roa i ravehia i roto i teie tupuraa, o te hoê tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova ïa i tupu i Nigeria i te matahiti 1995 ra.

“E taa ia oe e te vai ra te tahi oaoa taa ê,” o te parau ïa a te hoê tia i tae mai i taua tairururaa ra, i Ota, i Nigeria. “Ua itehia te putapû e te faahiahia rahi,” o ta te tahi ïa i parau. Eaha te tumu? A tahi ra ïa i Nigeria i hurihia ˈi te porotarama taatoa na roto i te reo aparaa rima. I teie anaˈe tairururaa i nia i na tairururaa e 96 i tupu i Nigeria taatoa i te matahiti 1995 ra, te raveraahia teie ohipa.

I rotopu i te mau tausani taata i tae mai, e 43 ïa feia tariˈa turi, e ua parahi ratou i te pae aui o te tahua, i nia i te mau parahiraa matamua. I nia ˈˈe ia ratou, ua tamauhia te hoê iri rahi uouo e te mau reta uteute e na ô ra, “Reo Aparaa Rima.” Ua oaoa roa te mau tia tariˈa turi i te taeraa mai i reira. Ua papai mai hoê o ratou e: “Te papai atu nei au ma te oaoa rahi e te roimata. Aita i maoro iho nei, ua paruparu rii to matou manaˈo i to matou faaroorooraa e te fanaˈo ra to matou mau taeae kerisetiano i te mau faanahoraa pae varua i roto i te tahi atu mau fenua, aita râ matou. Aita ïa matou i ite i taua taime ra e, e fanaˈo atoa matou i taua mau haamaitairaa ra, i ǒ matou nei.”

O vai tei tae mai?

Ua haere mai te feia tariˈa turi no te mau tuhaa atoa o Nigeria. Ua afai mai te hoê Ite tariˈa turi e toru o ta ˈna feia haapii Bibilia. E hitu avaˈe to te tahi pǔpǔ feia tariˈa turi, tei ratere 1 400 kilometera haere e hoˈi mai, haaputuraa i te moni no te faurao. Tera râ, i te taime haereraa i te tairururaa, aita ratou i nehenehe e tarahu i te hoê pereoo a te taiete faurao a te hau, no te mea e tau oroa ïa. I to te faatereraa a te hau iteraa i to ratou fifi, ua horoa maira oia e 13 000 moni Nigeria (fatata 15 200 farane) no te tauturu ia ratou ia noaa i te faurao ê!

Ua ratere te mau utuafare e tamarii tariˈa turi ta ratou, no te tae mai i teie tairururaa otahi. Ua faarooroo te hoê vahine no te mataeinaa i te parau no teie tairururaa, e ua haere atoa mai oia e ta ˈna tamaiti tariˈa turi. Aita raua i ite maitai i te reo aparaa rima. No to raua râ putapû rahi i te ohipa o ta raua i ite, ua opua raua i teie nei e haapii i te reo aparaa rima.

I nia i te mau tausani taata i tae mai, ua ratere roa mai vetahi e rave rahi kilometera no te ite noa e mea nafea te feia tariˈa turi ia “faaroo” i te porotarama. I te Sabati, 13 936 taata i tae mai—te numera rahi roa ˈˈe ïa i na tairururaa mataeinaa e 96 i tupu i Nigeria. Ua oaoa roa te mau tia tariˈa turi i te tahoêraa mai i roto i teie nahoa rahi.

Ua maere te feia mataitai

E rave rahi feia tariˈa turi, a tahi ra ratou e “faaroo” ai i te parau apî maitai na roto i te reo aparaa rima. E te feia e faaroo maitai ra, a tahi ra ïa ratou e ite ai i te reo aparaa rima. Ua parau te hoê tia e ua hitimahuta oia i te iteraa e ua hurihia te porotarama taatoa—te mau himene, te mau pure, te mau parau faaite, e tae noa ˈtu te darama! “Ua putapû roa matou,” o ta te tahi ïa tia i parau.

Ua itehia te oaoa o te mau tia tariˈa turi na roto i to ratou himeneraa. Ma te aau tae, ua faaohipa ratou i to ratou rima no te arue ia Iehova. E te feia faaroo maitai, ua horuhoru roa to ratou aau i te mataitairaa i te feia tariˈa turi ia “himene.” E rave rahi tei hihi-taˈi-hia. Ua faaroohia te hoê tia i te piiraa e, “E Iehova e!” ma te aau mehara. I te hoê taime, i te otiraa te hoê himene, ua popou taue noa ihora te feia i parahi i pihai iho i te tuhaa reo aparaa rima.

I muri aˈe i te oreroraa parau bapetizoraa, i te tiaraa mai te feia e opua ra e bapetizo, ua tia atoa mai te hoê taurearea i roto i te tuhaa reo aparaa rima. Ua parare te mau omuhumuhu oaoa na roto i te feia i tae mai, i to ˈna raveraa i te aparaa rima “e” no te pahono i na uiraa e piti i uihia mai e te taata orero.

Auê te mau tia tariˈa turi i te oaoa e, i te farereiraa i to ratou mau taeae e mau tuahine no te tahi atu mau tuhaa o te fenua! Ua hautiuti te mau rima e te mau rima rii ma te vitiviti a farerei ai te feia tariˈa turi i te tahi e te tahi. Mea rahi te mau aroharaa rima e te mau aitauiraa vahi nohoraa.

E iva feia huri na roto i te reo aparaa rima tei haere mai no ǒ mai i te mau tuhaa huru rau o te fenua. Mea nehenehe mau â ia mataitai i to ratou rima ia apa ma te ieie i te mau oreroraa parau e te mau himene taatoa. Ua haamauruuruhia ratou no ta ratou mau tutavaraa na roto i te mau tauahiraa, te mau aroharaa rima, e te mau haapopouraa. Ua haerehia mai ratou e ui e: Nafea to oe haapiiraa i te reo aparaa rima? Nafea vau ia haapii atoa? Te vai ra anei te mau buka no te haapii i teie reo?

Ua matara te hoê aua apî

No te feia tariˈa turi, te hoê taime faufaa roa o te tairururaa, o te matararaa mai ïa te ripene video na roto i te reo aparaa rima o te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore. E rave rahi atu â o tei faaitoitohia ia haapii i te reo aparaa rima e, na roto i te tauturu a teie ripene haapiiraa, ia poro i te feia tariˈa turi i Nigeria taatoa. Na te tairururaa i faaitoito e rave rahi ia na reira.

“Na mua ˈˈe, ia farerei anaˈe matou i te hoê taata tariˈa turi i roto i te taviniraa, e haere noa ˈtu matou i te fare i muri iho,” o ta te hoê tuahine ïa i parau. “I teie nei râ, ua ite matou e eaha te tia ia rave.” Te manaˈohia ra e e pae mirioni feia Nigeria tariˈa turi, no reira mea rahi te ohipa. Ua parau te hoê taeae e: “E haamataraa noa teie. I teie nei, e tia ia matou ia atuatu i teie aua apî otahi roa.”

I roto i te mau avaˈe i muri aˈe i te tairururaa, o te ohipa mau ïa i tupu. Te ravehia nei te mau tutavaraa amui no te haapii i te mau parau mau a te Parau a te Atua i te mau mirioni taata tariˈa turi no Nigeria. Mea hinaarohia e ia haapii atoa ratou i te parau apî maitai o te ao apî i mua nei, i raro aˈe i te Basileia o te Atua inaha, i reira te mau rapaauraa semeio e tupu ai e “e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra.”—Isaia 35:5.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono