To ˈu faarueraa i te ohipa ino—“E yakuza vau na mua ˈˈe”
“PAPA, ia hoˈi mai oe i te fare, e haere pauroa anaˈe tatou i te putuputuraa. E tǎpǔ anei oe i te reira?” Ua hapono mai te piti o ta ˈu tamahine i teie nei rata, i te tau a mau ai au i te auri no te toru o te taime. Ua haere tamau na oia i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova na muri iho i ta ˈu vahine. I te mea e o te mau rata anaˈe i faataehia mai e to ˈu utuafare ta ˈu tamahanahanaraa, ua tǎpǔ atura vau e rave i ta ˈna i ani mai.
‘No te aha vau i pee ai i te hoê oraraa ohipa ino e faaatea ê nei ia ˈu i to ˈu utuafare?’ o ta ˈu ïa i manaˈonaˈo. Ua haamanaˈo atura vau i te tau o to ˈu tamarii-rii-raa ra. Hoê ahuru ma vau avaˈe noa to ˈu i te poheraa o to ˈu metua tane, no reira, aita vau e haamanaˈo ra i to ˈna hohoˈa mata. I muri iho, ua faaipoipo faahou to ˈu metua vahine e piti taime. Ua faahuehue roa teie huru oraraa utuafare ia ˈu, e i te fare haapiiraa tuarua, ua haamata ˈtura vau i te amuimui i roto i te mau taurearea ohipa ino. Riro mai nei au ei taurearea ino e e pinepine au i te taputô i rapaeau i te fare haapiiraa. I te pitiraa o ta ˈu matahiti i te fare haapiiraa tuarua, ua faanahonaho atura vau i te hoê pǔpǔ taurearea haapii no te taputô e te tahi atu pǔpǔ. No teie tumu, ua tapeahia vau e ua tonohia vau i te hoê fare faatitiaifaroraa no te tahi taime.
E au hoi au i te hoê popo e titapou atura i roto i te hoê oraraa haavî uˈana. Aita i maoro, ua haaputu atura vau i te hoê pǔpǔ taurearea ohipa ino, e ua ǒri noa matou na pihai iho i te pu a te hoê pǔpǔ piihia yakuza. I te 18raa o to ˈu matahiti, riro roa mai nei au ei melo no teie nei pǔpǔ. I te 20raa o to ˈu matahiti, ua tapeahia vau no te mau ohipa haavî uˈana e rave rau, e ua faautuahia vau e toru matahiti i roto i te fare auri. A tahi, ua mau vau i te Fare auri na te mau Taurearea i Nara, aita râ to ˈu huru i maitai aˈe. Tonohia ˈtura vau i te tahi atu fare auri, na te mau taata paari ïa. Ua ino roa ˈtu râ to ˈu huru e i te pae hopea, ua afaihia ˈtura vau i te hoê fare auri na te mau taparahi taata etaeta i Kyoto.
‘No te aha vau e rave noa ˈi i teie mau ohipa iino?’ o ta ˈu ïa i aniani ia ˈu iho. Ia feruri anaˈe au i teie nei, te taa ra ia ˈu e te tumu, o to ˈu ïa feruriraa maamaa. I taua tau ra, ua manaˈo vau e e tapao te reira e e aito vau, e tane mau vau. I to ˈu matararaa mai i te fare auri i te 25raa o to ˈu matahiti, ua faatura mai to ˈu mau hoa ohipa ino ia ˈu mai te hoê taata rahi. I teie nei, ua matara te eˈa i mua ia ˈu no te titau i te hoê tiaraa teitei i roto i te ao o te ohipa ino.
Te huru o to ˈu utuafare
Ua faaipoipo vau i taua area taime ra, e ua fanau aˈera mâua ta ˈu vahine e piti tamahine. Aita râ to ˈu oraraa i taui. Ua haere noa vau e ua hoˈi mai i rotopu i to ˈu fare e te fare mutoi—ua taparahi e ua taviri atoa vau i te taata. Na roto i teie mau ohipa iino atoa, ua rahi noa ˈtu te faatura o to ˈu mau hoa ohipa ino e te tiaturi o te paoti rahi ia ˈu. I te pae hopea, ua tapae atura to ˈu “tuaane” yakuza i te upoo o te pǔpǔ e oia ˈtura te paoti rahi. Ua oaoa roa vau i te mea e o vau te piti o te raatira.
‘Eaha te manaˈo o ta ˈu vahine e ta mâua na tamahine i to ˈu nei oraraa?’ o ta ˈu ïa i manaˈonaˈo. Ua haama paha ratou i te mea e e tane faaipoipo e e metua tane au tei rave i te ohipa ino. Ua mau faahou vau i te auri i te 30raa o to ˈu matahiti e i muri iho â, i te 32raa o to ˈu matahiti. I tera râ taime, e mea teimaha roa ia faaoromai i te utua e toru matahiti fare auri. Aita hoi ta ˈu nau tamahine i faatiahia ia haere mai e hiˈo ia ˈu. Ua moemoe roa vau i te paraparauraa e te tauahiraa ia raua.
Fatata i te omuaraa o teie utua fare auri hopea, ua haamata ˈtura ta ˈu vahine i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I te mau mahana atoa, ua papai mai oia ia ˈu no nia i te parau mau o ta ˈna e haapii ra. ‘Eaha teie parau mau ta ta ˈu vahine e faahiti noa ra?’ o ta ˈu ïa i uiui noa. Ua taio vau i te Bibilia taatoa i te tau a mau ai au i te auri. Ua feruri au i te parau a ta ˈu vahine i roto i ta ˈna mau rata no nia i te hoê tiaturiraa no te tau a muri e no nia i te opuaraa a te Atua.
Ua au roa vau i te tiaturiraa e e ora te taata e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei, no te mea ua riaria vau i te pohe. Ua manaˈo hoi au e, ‘Ia pohe anaˈe oe, o oe ïa tei pau.’ Ia feruri anaˈe au i teie nei, te taa ra ia ˈu e, na te mǎtaˈu i te pohe i turai ia ˈu ia hamani ino ia vetahi ê hou ratou e hamani ino mai ai ia ˈu. Na roto atoa i te mau rata a ta ˈu vahine to ˈu iteraa i te faufaa ore o ta ˈu fa, oia hoi te titauraa i te tiaraa i roto i te ao o te pǔpǔ ohipa ino.
Noa ˈtu râ, aita vau i opua e haapii i te parau mau. Ua pûpû ta ˈu vahine ia ˈna iho ia Iehova e ua riro maira oia ei Ite bapetizohia no ˈna. Noa ˈtu e i roto i ta ˈu rata, ua farii au i te haere i ta ratou mau putuputuraa, aita vau i manaˈo e riro ei Ite no Iehova. Ua manaˈo hoi au e ua atea ê roa ta ˈu vahine e ta mâua nau tamahine ia ˈu, e ua faarue mai ratou ia ˈu i muri.
Te matararaa mai i te fare auri
Ua tae maira te mahana i matara ˈi au. I te uputa o te Fare auri no Nagoya, e rave rahi feia ohipa ino o tei haere mai no te farii ia ˈu. I roto râ i te nahoa taata rahi, ua imi noa vau i ta ˈu vahine e ta ˈu nau tamahine. I to ˈu iteraa ˈtu i ta ˈu nau tamahine, o tei rahi roa i taua maororaa e toru matahiti e te afa ra, ua putapû-roa-hia vau ma te hinaaro e taˈi.
E piti mahana i muri aˈe i to ˈu hoˈiraa ˈtu i te fare, ua tapea vau i ta ˈu parau i tǎpǔ i te piti o ta ˈu tamahine, e ua haere atura vau i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova. Ua hitimahuta vau i te iteraa i te oaoa o te feia atoa i putuputu mai. Ua farii popou mai te mau Ite ia ˈu, noa ˈtu e aita vau i afaro maitai i teie nei vahi. I to ˈu faarooraa e ua ite aˈena te feia i farii mai na ia ˈu e e taata ohipa ino vau, ua hitimahuta vau. Ua taa râ ia ˈu i to ratou aau mahanahana, e ua putapû vau i te oreroraa parau Bibilia i vauvauhia. No nia ïa i te mau taata e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei.
Ua peapea roa vau i te manaˈoraa e e tapae atu ta ˈu vahine e ta mâua nau tamahine i roto i te Paradaiso, area o vau ra, e haamouhia ïa vau. Ua feruri hohonu vau i nia i te ohipa e tia ia ˈu ia rave no te ora e a muri noa ˈtu e to ˈu nei utuafare. Ua haamata ˈtura vau i te feruri e faaea i to ˈu oraraa taata ohipa ino, e ua haamata ˈtura vau i te haapii i te Bibilia.
Te faarueraa i to ˈu oraraa ohipa ino
Ua faaea ˈtura vau i te haere i te mau putuputuraa a te pǔpǔ e ua tâpû atura vau i te mau taairaa atoa e te yakuza. E ere i te mea ohie ia taui i to ˈu huru feruriraa. Mea au roa hoi na ˈu ia faahoro i to ˈu pereoo rahi no te fenua ê mai—no te faatiatiaraa ia ˈu iho. E toru matahiti tei titauhia ia ˈu, no te taui i to ˈu pereoo e no te rave mai i te hoê huru pereoo haehaa aˈe. E peu matauhia atoa e au, ia tamata i te imi i te ravea ohie roa ˈˈe. I to ˈu râ haapiiraa i te parau mau, ua taa ˈtura ia ˈu e e tia ia ˈu ia taui. Te na ô ra râ te Ieremia 17:9 e: “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei.” Ua ite hoi au e eaha te mea e tia ia rave, mea fifi roa râ na ˈu ia faaohipa i te mea o ta ˈu e haapii ra. E au hoi ta ˈu mau fifi i te hoê mouˈa rahi. Ua hepohepo vau, e e rave rahi taime to ˈu manaˈoraa e faaea i te haapiiraa e e faarue i te opuaraa e riro mai ei Ite no Iehova.
I reira, ua titau manihini ihora te taata i faatere i ta ˈu haapiiraa Bibilia, i te hoê tiaau ratere o tei farerei i te hoê â huru oraraa e to ˈu, ia haere mai e horoa i te hoê oreroraa parau huiraatira i roto i ta matou amuiraa. Na Akita roa mai oia i te haereraa mai i Suzuka, e 640 kilometera ïa te atea, no te faaitoito ia ˈu. I muri iho, i te mau taime atoa e paruparu ai au e e opua ˈi au e faaea, e tae mai iho â te hoê rata no ǒ mai ia ˈna ra, e ani maira ia ˈu e te haere noa ra anei au na nia i te eˈa o te Fatu.
Ua tamau noa vau i te pure ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu ia tâpû i to ˈu mau taairaa atoa e te yakuza. Ua tiaturi au e e pahono mai o Iehova i ta ˈu pure. I te avaˈe Eperera 1987, ua nehenehe atura ta ˈu e faarue i te faanahonahoraa yakuza. I te mea e no ta ˈu ohipa, e tere na vau na te ara i te mau avaˈe atoa, ma te vaiiho mai i to ˈu utuafare, ua rave maira vau i te hoê ohipa apî ei taata tiai fare. Ua vatahia ïa vau i te mau avatea no te rave i te mau ohipa pae varua. A tahi ra i noaa ˈi ia ˈu te hoê vehî rata moni ohipa. Aita i rahi, tera râ, ua oaoa roa vau.
I te tau e o vau te piti o te raatira i roto i te faanahonahoraa yakuza, mea rahi ta ˈu taoˈa materia, tera râ, i teie nei, e mau faufaa pae varua ta ˈu e fatu nei o te ore e morohi. Ua ite au e o vai o Iehova. Ua ite au i ta ˈna mau opuaraa. Te ora nei au ia au i te mau faaueraa tumu. Te fanaˈo nei au i te mau hoa mau o te haapao nei ia ˈu. I roto i te ao a te yakuza, mai te mea ia hiˈohia e mea haapao te feia ohipa iino i te tahi e te tahi, tera râ, aita hoê yakuza, aita hoê aˈe, o te faatusia ia ˈna no te tahi pae.
I te avaˈe Atete 1988, ua faataipe au i ta ˈu euhe ia Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape, e i te avaˈe i muri iho, ua haamata ˈtura vau i te horoa e 60 aˈe hora i te avaˈe no te faaiteraa ia vetahi ê i te parau mau o tei taui i to ˈu nei oraraa. Ua rave au i te taviniraa ma te taime taatoa mai te avaˈe Mati 1989 mai â, e i teie nei, te fanaˈo nei au i te hopoia taa ê e riro ei tavini tauturu i roto i te amuiraa.
Ua manuïa vau i te haapae i te mau peu atoa o to ˈu oraraa yakuza tahito. Te toe nei râ hoê. O te hoê ïa tatau i nia i to ˈu tino e faahaamanaˈo ra ia ˈu, e i to ˈu atoa utuafare e ia vetahi ê, e e yakuza vau na mua ˈˈe. I te hoê mahana, ua hoˈi mai ta ˈu tamahine paari i te fare mai te fare haapiiraa mai, ma te taˈi i te na ôraa mai e, eita oia e haere faahou i te haapiiraa no te mea ua parau mai to ˈna mau hoa ia ˈna e, e yakuza vau e e mau tatau to nia ia ˈu. Ua paraparau maitai au e ta ˈu nau tamahine no nia i teie ohipa, e ua papu atura ia raua i te huru tupuraa. Te tiai nei au i te mahana i reira te fenua e riro mai ai ei paradaiso e “hoˈi [to ˈu tino] i tana apîraa ra.” I reira ïa ta ˈu mau tatau e e 20 matahiti oraraa yakuza e riro ai ei mea no tahito ra. (Ioba 33:25; Apokalupo 21:4)—Faatiahia e Yasuo Kataoka.
[Hohoˈa i te api 20]
Te tiai nei au i te mahana i reira ta ˈu mau tatau e tumâhia ˈi
[Hohoˈa i te api 22]
O vau e to ˈu nei utuafare i te Piha no te Basileia