Te mau vea o te hau i Europa Hitia o te râ
UA FAAROO te feia tariˈa turi! Ua tiamâ te feia i tapeahia! Aita e ohipa aˈe ta te mau mutoi! Eaha râ teie mau parau? Te faahiti ra ïa matou i te ohipa i tupu iho nei i te mau tairururaa nunaa a te mau Ite no Iehova i Europa Hitia o te râ, i te mau avaˈe Tiurai e Atete 1996.
“Te mau vea o te hau a te Atua,” o te upoo parau ïa o te porotarama, e e rave rahi taata o tei ite e, noa ˈtu te arepurepuraa rahi i faatupuhia e te mau upoo haapaoraa i Rumania,a te fanaˈo mau nei te mau Ite no Iehova i te hau e noaa mai na roto i te iteraa e o vai te Atua e o Iesu Mesia.—Isaia 26:2, 3; Philipi 4:7.
Ua tupu te mau tairururaa i Prague, Repubilita no Tekolovakia; i Budapest, Honegeria; i Varsovie e Lodz, Polonia; i Tallinn, Estonie; e i Brasov e Cluj-Napoca, Rumania.
Ua tae mai te mau tia no te mau fenua ěê e rave rahi i teie mau tairururaa e ua amui mai te mau huru nunaa atoa i taua mau taime ra. I Prague, ua tae mai te mau pǔpǔ rarahi no te mau Hau Amui no Marite mai, no Helemani, no Polonia e no Tapone. Te faataa ra te hoê tumu parau no ǒ mai i te amaa a te Taiete Watch Tower i Tekolovakia e: “Ua faaitoito-rahi-hia matou e taua rahiraa feia haamori taiva ore a te Atua ra o Iehova no te ara mai. Ei hiˈoraa, e mau pionie te rahiraa o te mau tia Tapone, e ua faanehenehe to ratou mau ahu mâ maitai e to ratou nahonaho i te vahi ratou e parahi ai i roto i te tahua tuaro. Ua tapao atoa mai matou i te mahanahana o te mau tia no Polonia, te aau mehara o te mau taeae no Slovaquie, te aau horoa noa o te mau Helemani, e te mafatu aroha noa o te mau Marite. Ua riro pauroa ratou ei haapiiraa na matou.”
Eaha te manaˈo o te feia i amui apî mai no nia i te mau tairururaa? Ua haere atoa mai te hoê taata e 85 matahiti to ˈna, e aivanaa oia, e papai buka e e ihiparau atoa, noa ˈtu to ˈna maˈi omaha tihota e te hoê avae pepe. E ono paha avaˈe to ˈna haapiiraa i te Bibilia i nia i te buka ra Te ite. I te roaraa o te porotarama, ua haamau oia i to ˈna feruriraa, eiaha i nia i te mau paeau ihiparau e tarame o te mau oreroraa parau, i nia râ i te tahi atu mea. “Auê te faahiahia e!” o ta ˈna ïa i pii hua. “E mea puai aˈe te here e te faatura i rotopu ia outou e o outou iho, i te mau parau.”—Ioane 13:34, 35; Korinetia 1, 13:1-8.
Ua oaoa roa te mau ratere i to ratou mataitairaa i te mau vahi tahito no Prague e i te pororaa i te mau taime faanaho-ore-hia. I te hoê aorai i te pae apatoa no Prague, ua tiai te hoê Ite Marite, e auvaha paruru ta ˈna tane, i nia i te pare o te aorai no te opere i te mau api parau iti na roto i te reo Tekolovakia na te feia atoa e paiuma mai i te mau eˈa. Ua opere te tahi pae i te mau api parau iti i to ratou farereiraa i te hoê pǔpǔ tamahine haere haapiiraa i haere mai e mataitai i te hoê menema tahito ati Iuda. Oia mau, ua operehia te tahi mau papai na te mau aratai pǔpǔ ratere e te feia faahoro pereoo uta taata atoa.—Petero 1, 3:15.
Ua papai te hoê vahine aratai ratere o tei faaite i to ˈna mauruuru no te mau Ite e to ratou haerea, e: “Aitâ vau i farerei aˈenei i te mau taata mai teie te auhoa e te mahanahana i to ˈu oraraa taatoa. Noa ˈtu e e Katolika vau, ua faahiahia roa vau i to outou haerea pae varua. Ua faaite pauroa mai outou e te vai mau nei te tiaturiraa no a muri aˈe. Mauruuru roa no to outou maitai. Ia haamaitai te Atua ia outou!”
I te Mahana pae i Prague, ua parahi noa te mau utuafare fetii i raro aˈe i te ûa rahi i te tahua tuaro, ma te apo mai i te maa pae varua i vauvauhia na te mau taata orero no te fenua iho e no te ara mai. E rave rahi aiû iti o tei afai-atoa-hia mai e no reira, ia ore te tahi ati e tupu i roto i te mau eˈa haereraa taata, ua faanahohia te hoê vahi vairaa pereoo pêpe taa ê i rapaeau atu i te tahua tuaro.
Ua hau atu i te 22 000 taata o tei haere mai i te tairururaa no Prague, e e 432 mau Ite i pûpû-apî-hia o tei bapetizo, oia atoa e piti taata na nia i te pereoo huira e e pae taata huma.
Ua “faaroo” te feia tariˈa turi i Budapest
I na pae e piti o te Anavai Danube, te tia ra te oire nehenehe mau ra o Budapest, o tei farii i te tairururaa nunaa i te avaˈe Tiurai ra. E 23 893 rahiraa taata i tae mai, tei roto atoa e 3 341 tia no ǒ mai 11 fenua taa ê atu ia Honegeria.
I raro aˈe i te hoê fare iˈe i pihai atu i te tahua oreroraa, ua hurihia te porotarama taatoa no te feia tariˈa turi, tau 100 hoi tei tae mai. I roto i te poroi fariiraa i te mau tia atoa e reo ê atu to ratou i to Honegeria, o te feia tariˈa turi iho â râ tei farii-popou-hia, na roto i teie mau parau: “Te vai nei te hoê reo aita matou e hinaaro nei e haamoe i te faahiti, e hurihia hoi te porotarama taatoa na roto i taua reo ra, o te reo aparaa rima ïa. Te oaoa nei matou i te fariiraa i te feia tariˈa turi i ǒ nei.”
Te tufaraa i te parau mau na vetahi ê
I taua mau tairururaa nei, ua matara mai te mau papai Bibilia apî, mai te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. I te noaaraa mai teie nei buka, ua paiuma ˈtura te mau tia Farani i nia i te hoê pereoo uta taata no te hoˈi atu i to ratou hotela. A tere noa ˈi ratou, ua ite atura ratou i te hoê vahine e te hoê tane faaipoipo-apî-hia e ta raua mau manihini. Ua ani atura te mau taeae i te taata faahoro ia tapea. Pou maira te hoê Ite, horoa ˈtura i teie buka apî na roto i te reo Honegeria na teie nau feia faaipoipo-apî-hia. Ua farii raua ma te oaoa e i reira iho, ua heheu raua i te buka. Tera paha te buka matamua i operehia i muri aˈe i to ˈna matararaa mai!
E Katolika, e Communiste, e i muri iho, e Ite
Ia taiohia te mau 510 taata i bapetizohia i taua tairururaa nei, ua hau atu ïa i te 2 % o te feia i tae mai. E toru o teie mau Ite apî o tei tapea-noa-hiâ i te fare auri, inaha ua mau ratou no te tahi mau ohipa iino o ta ratou i rave hou ratou i haapii ai i te parau mau a te Bibilia. Te haere tamau nei te mau taeae e farerei ia ratou e te faatere nei ratou i te mau haapiiraa Bibilia e vetahi atu feia. I te hoê fare auri no Budapest, fatata e 50 mau haapiiraa Bibilia e faaterehia nei e te mau mau auri.
Ua faarue te hoê taata o tei haere i te fare haapiiraa Katolika Bénédictin i te faaroo i roto i te Ekalesia Katolika e, i te 20raa o to ˈna matahiti, ua riro maira oia ei melo no te Pǔpǔ Communiste. I muri iho, ua faaô atura oia i roto i te nuu e ua naeahia ia ˈna te tapao piti. Ei melo no te Nuu a te mau Rave ohipa, ua tufa oia i te haapiiraa politita a Marx e a Lénine i te fare haapiiraa tuatoru. Ua anaanatae oia i te poroi Communiste ra “tiamâraa, autaeaeraa, aifaitoraa.” Teie râ, i to ˈna iteraa i te feia mana i te haapao-ore-raa i te poroi ra “faatereraa na te nunaa,” ua feaa ˈtura to ˈna manaˈo no nia i te Communisme. Ua manaˈo hoi oia e aita hoê mea e afaro ra. I te pae hopea, ua tatuhaahia oia. I te patotoraa mai te mau Ite i to ˈna opani, ua ineine noa oia i te faaroo. Te faatia ra oia e: “I te taime matamua to ˈu haereraa i te Piha no te Basileia, to ˈu iteraa e ua itea mai ia ˈu i ǒ nei te autaeaeraa mau. Ua haaatihia vau i te here o te mau pǐpǐ mau a te Mesia. E maha matahiti tei titauhia ia riro mai au, te hoê Communiste, ei Ite. Ua maiti râ vau i te parau mau.” Ua bapetizohia oia i te tairururaa.
No te mau mutoi, e ere hoê â huru ia rave i te ohipa i te hoê tairururaa. Ua parau te hoê mutoi tei tonohia no te haapao i te vahi tomoraa o te tahua tuaro e, e mea fifi roa ia tiai i te mau tairururaa a te mau Ite. No te aha? No te mea e e tere maitai te mau ohipa atoa, e mea fifi roa no te mau mutoi ia ore e varea i te taoto!
Te mau parau haapopou a te mau vea i Polonia
E piti tairururaa nunaa i faatupuhia i Polonia, e ua hau atu i te 20 000 taata i tae mai i Varsovie, te oire pu, e fatata 12 000 i Lodz, te piti o te oire rahi roa ˈˈe i Polonia.
Teie te mau parau i faahitihia i roto i te vea matamua no Varsovie, Życie Warszawy: “‘E parau apî maitai te tia ia poro-haere-hia! E parau apî ïa no te hau, no te hau mau. Na to tatou here ia Iehova e i to tatou taata-tupu e turai ia tatou ia tamau noa i te poro ma te ore e faaea e tae roa ˈtu i te taime e parau ai te Atua e ua oti te ohipa,’ o ta Carey Barber ïa i faaite, e melo oia no te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova.”
Ua parau te hoê taata papai a te vea ra Sztandar Młodych e: “E piti mahana to te mau 12 000 tiahapa Ite no Iehova putuputuraa i te hoê rururaa faaroo i te Tahua tuaro Legia, i Varsovie. Ua itehia te nahonaho maitai, e noa ˈtu e ua hiˈohiˈo maitai au, aita vau i ite aˈe i te tahi pereoo mutoi aore ra i te mau pǔpǔ mutoi hiˈopoa.
“Te parauhia nei tatou e, fatata pauroa to Polonia e Katolika anaˈe ïa. Tera râ, ia ruru anaˈe ta tatou mau ui apî Katolika i roto i teie nei tahua, e haere mai iho â te hoê nuu mutoi rahi, ma te ineine i te ohipa.
“E mea peapea mau â ia ite e, teie feia i patoi i te haapaoraa Katolika, te feia faaroo amaha, aore ra te tahi atu iˈoa i mairihia i nia ia ratou [te mau Ite no Iehova], e nehenehe ta ratou e tairuru ma te nahoa rahi e eita roa ˈtu ratou e haapeapea i te hau e te vai-maitai-raa o te huiraatira, area ta tatou iho mau ui apî Katolika ra, ia haaputu anaˈe ratou, e mea atâta roa ïa e e titauhia te paruru a te mau mutoi ia ore to ratou huanane ia faatupu i te ati. E tia mau â ia tatou ia feruri.”
Ua bapetizo-atoa-hia te feia faaroo apî i reira, e 462 feia i bapetizohia i Varsovie e e 278 i Lodz. Hoê o ratou, o Sylwia ïa, 19 matahiti to ˈna, mea riri roa na ˈna te mau Ite na mua ˈˈe. I te hoê mahana ûa, ua haafatata maira te hoê Ite ia ˈna i nia i te aroâ. “Aita vau i faaroo atu ia ˈna, e ua haere atura vau. Ua farii râ vau ia haere mai te hoê potii i raro aˈe i ta ˈu fare amarara. E Ite no Iehova atoa oia! Ua parau maira oia e e afai mai oia na ˈu te buka ra Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques. No te faatura noa ˈtu ia ˈna, ua faaite atu vau i to ˈu vahi faaearaa, e . . . ua bapetizohia vau i teie mahana!”
E faaiteraa rahi i te fenua iti no Estonie
O Estonie, Lettonie, e o Lituanie, te mau Hau no Baltique. Tau 1,5 mirioni anaˈe te huiraatira no Estonie, e fatata e 450 000 feia e faaea nei i te oire pu. E piti tairururaa i tupu i reira i te avaˈe Atete 1996.
No te faufaa o teie mau putuputuraa rarahi, ua parau te hoê vea e: “Ua î roa o Tallinn i te faaroo a te mau Ite no Iehova. Te parauhia ra e ua haaputuputu mai ta ratou tairururaa i Linnahall i te nahoa taata rahi roa ˈˈe o te mau haapaoraa atoa i faatupuhia aˈenei i Estonie.” Ua î pauroa te mau hotela i te mau Ite.
Ua faahiti o Taeae Carey Barber i muri aˈe i roto i ta ˈna tabula e: “Eita e maerehia e ua au roa te mau taeae no Filelane e vetahi atu i tonohia i Estonie, i teie fenua. Ua rave-ino-hia e ua haavîhia teie fenua iti haviti mau ra na te mau nunaa puai aˈe e ua faaoromai oia i te mauiui rahi. I teie nei, te tiai ru nei . . . te nunaa no Estonie i te tau a muri ia fanaˈohia i te hau e te vai-maitai-raa tamau no ǒ mai ia Iehova ra.” Ua hau atu i te 3 100 Ite itoito i Estonie, te paraparau nei te afaraa i te reo Rusia.
Ua farii te mau tairururaa i te feia no Estonie, to Estonie reo Rusia e to Lettonie, to Lituanie, e te mau tia ratere no ǒ mai 15 fenua, e tae noa ˈtu 155 no Beretane e e 300 no Filelane.
Ua “faaroo” atoa te feia tariˈa turi i Estonie
E toru matahiti i mairi aˈenei, ua haere te hoê matahiapo tariˈa turi no Filelane i Tallinn, Estonie, no te ite e eaha ta ˈna e nehenehe e rave no te tauturu i te feia tariˈa turi i taua fenua ra. Aita oia i matau i te hoê noa ˈˈe taata tariˈa turi i reira, no reira ua haere atura oia i te fare putuputuraa a te feia tariˈa turi i Tallinn, e te mau vea ra Te Pare Tiairaa e vetahi atu mau papai. Ua farii mai te feia tariˈa turi no Estonie ia ˈna e ua anaanatae ratou i te iteraa e eaha ta ˈna i afai mai. Ua opere pauroa oia i te mau papai i taua farereiraa matamua ra, e ua papai oia i te mau iˈoa e te mau vahi nohoraa o te feia i anaanatae, e 70 rahiraa iˈoa.
Noa ˈtu e ua hinaaro fatata ratou pauroa i te hoê haapiiraa Bibilia, ua taa maitai i te taeae e eita e maraa ia ˈna ia faatere i teie mau haapiiraa atoa. Ua maiti atura oia i te mau taata i anaanatae roa ˈˈe. I muri noa iho i to ˈna tere matamua i Estonie, ua noaa ia ˈna e 30 haapiiraa Bibilia e e 40 atu â taata o te tiai noa ra! I teie nei, e maha feia huri na roto i te reo aparaa rima no te feia tariˈa turi i Tallinn.
“Te hoê pene apî i roto i te faatiaraa parau a te Faufaa Apî”
Te rave ra te hoê Ite i te ohipa fariiraa i te mau tia no te tairururaa i te vahi tapaeraa ferry. Ua haafatata ˈtura oia i te hoê vahine aratai ratere no Estonie e ua ani atura ia ˈna e eaha to ˈna manaˈo no nia i teie tairururaa rahi. Ua parau maira te aratai ratere e ua aratai oia e rave rahi pǔpǔ Ite no te mau fenua huru rau no Europa, e ua tapao oia e, i te mau taime atoa, ua faaite te mau Ite i te haerea maitai e e feia maitatai ratou. Ua titau-manihini-hia oia ia haere mai e hiˈo i te amaa a te Taiete Watch Tower i te Aroâ Puhangu, e ua maere oia i te iteraa i te nahonaho maitai e te maitai e te oaoa o te mau taurearea. Aita hoi oia e taa ra e no te aha te mau Ite e patoi-uˈana-hia ˈi e e pari-haavare-hia ˈi, inaha te faaite ra te mau tupuraa mau e ua hape teie mau pariraa. Ua parau oia e: “I to ˈu nei manaˈoraa, ua riro ta outou ohipa, ta outou taviniraa, mai te hoê pene apî i roto i te faatiaraa parau a te Faufaa Apî.”
Papu maitai, ei mau vea o te hau a te Atua, te hinaaro nei te mau Ite no Iehova e haamau i te hoê roo maitai na te ao nei na roto i to ratou haerea faatura e to ratou maitai i nia iho i te feia ěê. (Petero 1, 3:16) Te faaite ra teie mau tairururaa i tupu i Europa Hitia o te râ e, noa ˈtu te faaino e te haavare a te mau enemi faaroo e te mau apotata, te fanaˈo nei te mau Ite no Iehova i te haamaitairaa a te Atua a faaite ai ratou i te poroi no te hau ta teie ao tamaˈi e te feii e hiaai rahi nei.—Isaia 2:2-4; Mareko 13:10.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te mau tairururaa i tupu i Rumania, a hiˈo i te tumu parau ra “Ua faatupuhia te mau tairururaa i Rumania noa ˈtu te mau patoiraa,” i roto i te A ara mai na! o te 22 no Febuare 1997 (Farani). No te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te porotarama i vauvauhia, a hiˈo i te tumu parau ra “Ua putuputu te mau vea o te hau a te Atua,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tenuare 1997.
[Hohoˈa i te api 17]
Noa ˈtu te ûa, ua faaroo maite te mau utuafare i te porotarama
[Hohoˈa i te api 18]
Te mau Ite Polonia oaoa e te mau vea apî i matara mai
[Hohoˈa i te api 19]
Te mau Ite oaoa no Estonie e to ratou ahu tumu