Te pohe ra te mau ǎau—Na te taata anei te hape?
UA FAATAA mai te Apooraa Nunaa no nia i te mau Ǎau i tupu i te matahiti 1992 ra e, na te taata i haapohe, na roto i te faaino-roa-raa ˈtu aore ra na roto i te tahi atu ravea, i te faito e 5 tae atu i te 10 % o te mau ǎau ora o te ao nei, e eita e ore e e 60 % â o te pohe atu i roto i na matahiti e 20 aore ra e 40 i mua nei. Ia au i te parau a Clive Wilkinson no te Pu Ihimiti no Auteralia, te mau ǎau anaˈe i te mau vahi moemoe o te vai oraora maitai noa râ. Ua faaite te vea ra USA Today e, te mau vahi i reira ua ino “te mau ǎau, i Asia, o Tapone ïa, Taiwan, Philipino, Indonésie, Singapour, Sri Lanka, e Inidia; i Afirika, o Kenya, Tanzanie, Mozambique, e Madagascar; e i Marite, te République Dominicaine, o Haiti, Cuba, Jamaïque, Trinité-et-Tobago, e Floride. Mea taa ê te mau tumu o te inoraa, tera râ, te itehia nei i roto i taua mau fenua atoa ra, te maraaraa rahi o te huiraatira e faaea ra na te pae miti e te mau ohipa e rave-hua-hia no te faarahi na te pae miti.”
Mea matauhia, e tupu maitai te mau ǎau i roto i te mau miti ma te faito anuvera ra e 25 tae atu i te 29 teteri Celsius, ia au i to ratou mau vahi. Tera râ, te faito anuvera taotiahia ia oraora maitai te toˈa, mea piri roa ïa i te anuvera atâta. Ia maraa noa ˈtu te anuvera hoê noa ˈˈe teteri aore ra e piti i nia ˈˈe i te otia teitei roa ˈˈe matauhia i te tau veavea, e pohe ïa te toˈa. Noa ˈtu e e nehenehe e itehia te mau tumu taa ê no te uouoraa te toˈa e to ˈna poheraa i te tahi mau vahi, e rave rahi aivanaa o te manaˈo nei e, te tumu hoê roa na te ao nei, o te mahanahanaraa ïa te fenua. Ua faataa mai te vea ra Scientific American i te parau no nia i teie faaotiraa: “Ua tuea noa te mau tabula parau no te matahiti 1987 no nia i te uouoraa te toˈa e te tapitapiraa e rahi noa ˈtura no nia i te mahanahanaraa o te fenua. Eita ïa e maerehia i te mea e ua faaoti vetahi mau aivanaa e te tahi atu feia hiˈopoa e, ua riro te mau ǎau mai te manu iti [i ravehia e te feia heru] i raro i te mau heruraa arahu [ei faaararaa ia ratou, inaha e pohe teie manu iti ia naeahia te hoê vahi mǎhu taero]—te tapao faaiteraa matamua o te maraaraa o te anuvera o te moana na te ao nei. Noa ˈtu e e au ra e na te mahanahanaraa te miti te tumu e uouo ai te toˈa, eita râ e nehenehe e haapapu roa e o te mahanahanaraa o te fenua te tumu i teie nei taime.”
Ua faaite te vea ra U.S.News & World Report e: “Ua turu te mau tuatapaparaa i ravehia aˈenei i te mau motu Caraïbes e, na te mahanahanaraa taue o te moana i faatupu i te uouoraa iho nei o te mau toˈa.” Ua faaau o Thomas J. Goreau, raatira o te Amuitahiraa no te mau Ǎau o te Ao nei, ma te peapea i te ati o te mau ǎau e te huˈaraa te ururaau haumi no Amazonie. “E 50 matahiti i mua nei, e toe mai paha te tahi ururaau haumi,” o ta ˈna ïa i parau, “tera râ, ia hiˈohia te vitivitiraa o te poheraa te mau ǎau i teie mahana, i roto i te hoê â faito matahiti, aita ïa e toˈa faahou.”
Te poheraa te toˈa na te ao nei—E rave rahi tumu
Na te Pae miti Patitifa i Marite no Ropu, e 95 % o te mau toˈa tei pohe i te matahiti 1983 ra. Ua tupu te hoê â uouoraa, e ere râ i roto i tera faito, i te hoê â taime, i te pae ropu e i te pae tooa o te râ o Patitifa. Ua roohia te Ǎau Rahi no Auteralia i te uouoraa ino mau e te mau vahi atoa i roto i te mau moana Patitifa e Inidia. Ua tapao atoa o Thaïlande, Indonésie, e te mau Motu Galapagos i teie faainoraa. I muri iho, ua tupu te uouoraa rahi i pihai iho ia Bahamas ma, Colombie, Jamaïque, e Porto Rico e tae noa ˈtu i te pae apatoa no Texas e i Floride, i te mau Hau Amui no Marite.
E au ra e te ino atura te mau ǎau atoa na te ao nei. Ua tapao mai te vea ra Natural History e: “I roto i te area taime poto noa te tuatapaparaahia te mau faanahoraa ora o te ǎau, aita i itehia aˈenei te uouoraa [te toˈa] i roto i te faito i tupu iho nei. Ua hiˈopoa o Peter Glynn, taata tuatapapa ihiora i te Fare haapiiraa tuatoru no Miami, i te mau toˈa e 400 matahiti to ratou i te pae hitia o te râ no Patitifa, i uouo-roa-hia e aita i itea mai ia ˈna te mau haapapuraa no te mau ati mai tera te huru i mutaa ihora. Te faaite ra te uouoraa ino mau e, ua haafifi rahi roa te mahanahanaraa i tupu i te mau matahiti 1980 ra, i te mau ǎau e peneiaˈe te faaite maira e eaha te roohia a muri aˈe i nia i te mau ǎau, mai te peu e e mahanahana noa ˈtu â te fenua nei. Te vahi peapea, eita e ore e e maraa noa ˈtu â te mahanahanaraa o te fenua e te inoraa o te vahi nohoraa natura, ma te faarahi atoa i te pinepineraa o te mau tau uouoraa toˈa na te ao nei.”
Ua faahiti te vea ra U.S.News & World Report i te tahi atu paha tumu: “Peneiaˈe o te rairairaa te ozone, o te paruru ra hoi i te mau mea ora i te faainoraa o te mau hǐhǐ ultraviolet, te tahi tumu no te poheraa te mau ǎau i tupu iho nei.”
I te mau pae miti, tei reira te afaraa o te huiraatira o te ao nei i te faaearaa, ua faaino rahi mau â te haapao ore o te taata i te mau ǎau. Ua faaite mai te hoê tuatapaparaa i ravehia e te hoê porotarama (World Conservation Union and the United Nations Environment Programme) e, ua faaino aore ra ua haamou roa te taata i te mau tuhaa ǎau rahi i roto e 93 fenua. E rave rahi fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa, o te faarue nei i ta ratou mau pape ino i roto roa i te moana, ma te haaviivii atu ia ˈna.
Te tâpûhia nei te mau tumu ati, e ora nei hoi i roto i te miti e na ratou e titiˈa i te mau reporepo, ei vahie. Te vavahihia nei e te heruhia nei te mau toˈa ei taoˈa paturaa fare. I Sri Lanka e i Inidia, ua faahuˈahuˈahia te mau tuhaa ǎau taatoa ei tima. Te tutau nei te mau pahi e te mau poti i nia i te ǎau aore ra te haere nei na nia iho, ma te faahuˈahuˈa roa i te toˈa.
Ua faatia te vea ra National Geographic i te ohipa i tupu i te hoê aua natura a te hau no Floride (John Pennekamp Coral Reef State Park): “Te haaviivii nei to ratou mau poti i te pape e te mau mea atoa i roto, e ta ratou mau taoˈa arahu e ta ratou mau pape ino. Te faairi nei te mau pairati mauˈa i te pahi i nia i te ǎau. Te faarue nei ratou i ta ratou mau pehu i roto i te miti, te mau farii uraina, te mau mohina aluminium, te hapaina, te puohu uraina, te mau mohina, e te mau metera taura taiˈa tafifi. Eita teie mau pehu e ore noa—inaha hoi, eita roa e pau.”
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 16]
By courtesy of Australian International Public Relations
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 17]
Courtesy of Bahamas Ministry of Tourism