VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/6 api 26-27
  • I mua i te hoê tupuraa ru

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • I mua i te hoê tupuraa ru
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Tei to ˈu haava manaˈo
  • Ua manuïa te ravea rapaauraa ma te ore e faaohipa i te toto
  • Te faatanoraa ia ˈu i to ˈu huma
  • Ia ore anaˈe e ohie te oraraa
    A ara mai na! 1994
  • Ua farii au i te manaˈo o te Atua no nia i te toto
    A ara mai na! 2003
  • Te mau tâpûraa matamua ma te ore e faaohipa i te toto i nia i te mau Ite no Iehova
    A ara mai na! 1991
  • Toto
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/6 api 26-27

I mua i te hoê tupuraa ru

“E FAAITE atu vau i te parau mau; e puu mariri ai taata to oe. Mai te peu e eita e tâpû-oioi-hia, e faaino oia i te tahi atu mau melo faufaa roa o to oe tino. No reira, te ani nei au e ia tâpûhia to oe avae.”

Ua tairi te mau parau a te taote ia ˈu mai te hoê patete pape toetoe, mai ta matou e parau nei i Pérou. E 21 matahiti noa to ˈu. Hoê avaˈe na mua ˈtu, ua haamata to ˈu turi aui i te mauiui e ua horoahia mai te raau rumati. Tau mahana noa râ i muri iho, eita ta ˈu e nehenehe faahou e tia.

I taua tau ra, te ohipa ra vau ei tavini ma te taime taatoa a te mau Ite no Iehova i roto i te mau mouˈa Andes i ropu ia Pérou. I to ˈu hoˈiraa ˈtu i to ˈu oire tumu i Huancayo, ua haere mâua to ˈu mama i te oire no Lima i te pae miti. I reira, i te 22 no Tiurai 1994, ua tapeahia vau i te fare maˈi rapaau i te mariri ai taata maitai roa ˈˈe o te fenua, i reira to ˈu iteraa i te iˈoa o to ˈu maˈi, te sarcome ostéogénique.

Tei to ˈu haava manaˈo

Ua faaarahia mai au e eita te fare maˈi e rave i te mau tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto. Ua parau roa mai te hoê taote e: “Mea au aˈe na ˈu ia pohe oe i to oe fare, eita râ vau e hinaaro e ia pohe oe i roto i to ˈu nei rima.” Teie râ, ua haere mai te Tomite tuatiraa e te fare maˈi (CLH na roto i te reo Farani), te hoê pǔpǔ Ite no Iehova e faaitoito nei i te tahoê-maitai-raa i rotopu i te fare maˈi e te taata maˈi, no te paraparau no ˈu. Ei faahopearaa, ua faatia te taote tâpû rahi o te fare maˈi e, e nehenehe te hoê taote o to ˈna pǔpǔ e rave i te tâpûraa mai te peu e, ua ineine oia i te amo i taua hopoia ra. Ua farii te hoê taote, e ua faaineinehia ˈtura vau no te tâpûraa.

E rave rahi taata tei haere mai e hiˈo ia ˈu na mua ˈˈe i te tâpûraa. Ua haere mai te hoê perepitero, e ta ˈna Bibilia i nia i te rima, e ua parau mai oia e, e utua to ˈu maˈi no ǒ mai i te Atua ra. Ua faaitoito mai oia ia farii i te huru rapaauraa atoa e nehenehe e faaora ia ˈu. Ua pahono atu vau e, te hinaaro ra vau e auraro i te faaueraa a te Bibilia ‘eiaha e rave i te toto.’—Ohipa 15:19, 20, 28, 29.

Ua haere atoa mai te feia utuutu maˈi ma te mutamuta: “E mea maamaa, mea maamaa mau!” Ua haere atoa mai te mau pǔpǔ taote. Ua hinaaro hoi ratou e ite i taua taurearea ra tei patoi i te farii i te pâmuraa toto no te hoê tâpûraa ta ratou i manaˈo e, e tia iho â ia pâmuhia te toto. Te mau farereiraa faufaa roa ˈˈe râ no ˈu, ia haere mai ïa to ˈu mau hoa kerisetiano e to ˈu mau fetii. Ua maere te feia utuutu maˈi i taua mau farereiraa faaitoito e rave rahi ra.

Ua manuïa te ravea rapaauraa ma te ore e faaohipa i te toto

Tau minuti noa hou vau a faataotohia ˈi, ua faaroo vau i te hoê o te mau taote faataoto i te parauraa e: “E ere na ˈu te hape ia tupu noa ˈtu te fifi!” Ua faatura râ te tahi atu taote faataoto, e to ˈu taote tâpû atoa e te mau faatere fare maˈi, i ta ˈu aniraa eiaha vau ia pâmuhia i te toto. Ta ˈu i faaroo i muri iho, te parauraa mai ïa te taote faataoto e: “Samuel, a ara. Ua oti te tâpûraa.”

Noa ˈtu e ua tâpûhia to ˈu avae taatoa, ua haamata ˈtura vau i te mauiui i te vahi tei reira to ˈu avae na mua ˈˈe. Ua hinaaro vau e tamǎrû i te mauiui na roto i te ǔiraa i to ˈu huha, aita faahou râ. Te ite ra vau i taua tupuraa huru ê ra piihia mauiui moemoeâhia. E mauiui mau râ, e mea puai, noa ˈtu e ua tâpûhia te melo no reira mai hoi te mauiui i to ˈu manaˈoraa.

I muri iho, ua tabulahia vau no te ravea rapaauraa parauhia chimiothérapie. Hoê faahopearaa o teie huru rapaauraa, te toparaa ïa te mau toropuru uteute e te uouo e te mau plaquettes, taoˈa faufaa roa no te haapaari i te toto. Te auraa ra, e tia ïa ia faaara i te hoê pǔpǔ taote apî e, eita vau e farii i te mau pâmuraa toto. Ua haere faahou mai te CLH e paraparau i te feia faatere, e ua farii te mau taote e rapaau ia ˈu ma te ore e faaohipa i te toto.

Ua roohia vau i te mau faahopearaa matauhia o te chimiothérapie—ua marua to ˈu rouru e ua manuanuhia vau, ua pihae au, e ua hepohepohia to ˈu feruriraa. Ua faaara-atoa-hia mai au i te atâtaraa e 35 i nia i te hanere ia tupu te hoê taheraa toto i roto i to ˈu roro. Ua ani roa ˈtura vau i te hoê taote e, eaha te mea e haapohe ia ˈu—te mariri ai taata aore ra te chimiothérapie.

I muri iho, ua parau mai te mau taote e eita ta ratou e nehenehe e horoa mai i te piti o te tuhaa raau, mai te peu e eita e haamaraa-na-mua-hia to ˈu faito toto na roto i te hoê pâmuraa toto. Ma te riri, ua parau mai te hoê taote e ahiri e e nehenehe ta ˈna, e faataoto oia ia ˈu e e pâmu oia ia ˈu i te toto. Ua pahono atu vau e, hou vau a vaiiho ai i te reira ia tupu, e faaea roa vau i te chimiothérapie. Ua faaite te taote i to ˈna faahiahia no to ˈu tiaraa aueue ore.

Ua farii au i te rave i te taoˈa érythropoïétine no te faarahi i to ˈu faito toto. I te horoaraahia mai teie taoˈa, ua maraa to ˈu faito toto. I muri iho, ua patiahia mai te raau o te chimiothérapie e rave rau mahana. Ua tarava noa vau ma te manaˈo e, ‘E faatupu anei te faito raau i te taheraa toto i roto i to ˈu roro?’ Auaa râ hoi ua oti te rapaauraa atoa e aita e ati i tupu.

Na mua ˈˈe i to ˈu tâpûraahia, e peu matauhia na te fare maˈi ia faahoˈi i te taata e ore e farii i te pâmuraa toto. Ua taui râ teie peu. Inaha, te mahana i muri noa iho i to ˈu tâpûraahia, ua rave to ˈu taote tâpû i te tahi atu tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto, e ere râ hoi te taata maˈi i te Ite no Iehova! I teie nei, e rave rahi taote no taua fare maˈi ra te rave amui nei i te ohipa e te CLH, e ua farii ratou i te rave i te feia maˈi e maiti nei i te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto.

Te faatanoraa ia ˈu i to ˈu huma

Mai to ˈu tamariiriiraa mai â, ua haapiihia vau i te mau eˈa o te Atua. Ua papu ia ˈu e na te reira i tauturu ia ˈu ia tapea i to ˈu mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia i roto i teie tupuraa ru. I te mau taime i mairi aˈenei râ, ua peapea vau no te mea aita ta ˈu i nehenehe e tavini i te Atua i roto i te faito ta ˈu i hinaaro. Ua faaite au i to ˈu mau manaˈo i to ˈu metua tane fetii, e matahiapo kerisetiano oia. Ua faahaamanaˈo mai oia e ua roo-atoa-hia te aposetolo Paulo i te mea ta ˈna i pii ‘te hoê tara i roto i to ˈna tino’ e ua faataupupu te reira ia ˈna ia tavini i te Atua mai ta ˈna i hinaaro. Tera râ, ua rave Paulo i tei maraa ia ˈna. (Korinetia 2, 12:7-10) Ua tauturu rahi mai te mau parau a to ˈu metua tane fetii ia ˈu.

Aita i maoro iho nei, ua tamauhia to ˈu avae haavare. Maitai e e tauturu teie ravea ia ˈu ia tavini hau atu â i to tatou Atua ra o Iehova. Ua mauruuru roa vau i te mea e ua tapea vau i te hoê haava manaˈo maitai i te roaraa o te tupuraa ru ta ˈu i faaruru. Te tiaturi nei au e mai te peu e e tapea noa vau i to ˈu haapao maitai, e haamauruuru mai Iehova ia ˈu na roto i te horoaraa mai i te hoê tino oraora maitai e te ora mure ore i nia i te hoê fenua te riro ei paradaiso, i reira e ore roa te mauiui e te peapea.—Apokalupo 21:3, 4.—Faatiahia e Samuel Vila Ugarte.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono