VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/5 api 14-15
  • E nehenehe anei te mau kerisetiano e ori?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe anei te mau kerisetiano e ori?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ravea paraparauraa atoa te ori
  • Te ori—te tano e te tano ore
  • Mea tano anei aore ra eita—Nafea ia ite
  • Te mau hiroa tumu o te fenua e te mau faaueraa tumu Kerisetiano—Te tuati ra anei?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
A ara mai na! 1996
g96 8/5 api 14-15

Ia au i te Bibilia

E nehenehe anei te mau kerisetiano e ori?

“EITA ta ˈu e nehenehe e mataitai i teie mea. E haere au i rapae,” o ta te hoê tane apî ïa i parau mǎrû atu i ta ˈna vahine a tia ˈi oia i nia e a faarue ai oia i te piha no te hahaere na rapaeau i te hoê po haumǎrû. Ua haamâ oia.

Ua titau manihini mai te tahi mau hoa ia raua ta ˈna vahine i te hoê amuimuiraa. Ua manaˈo te mau fatu fare e faanaho i te tahi mau ori e e toru atoa vahine o te ori mai. Aita te toea o te feia mataitai i aueue. Eaha hoi oia i huru ê roa ˈi? Aita anei teie feia ori i faaite noa i te putapûraa o to ratou aau e te oaoa o te tiamâraa o te ori? E hiˈopoa anaˈe i te parau no te ori ia au i te manaˈo kerisetiano.

E ravea paraparauraa atoa te ori

Hoê ravea faaohipahia e te taata no te paraparau, o te mau ǎparaa aore ra te mau hautiraa ïa o te tino. Ei hiˈoraa, ia haere ratou i te hoê fenua ê, e rave rahi ratere o te hitimahuta i te iteraa e, te hoê ǎparaa rima o ta ratou i manaˈo e aita e ino, e auraa taa ê ïa i taua vahi ra—peneiaˈe e auraa tia ore roa. Ua faatia mai te hoê mitionare tahito o tei tavini na i Solomona ma, i Malaisie, e i Papua Niu Guinea, e: “I te tahi mau vahi, e auraa to te tahi mau hautiutiraa o te tino i te pae no te taatiraa. Ei hiˈoraa, ia parahi anaˈe te hoê vahine i nia i te tahua, eita e tia i te hoê tane ia haere na nia ˈtu i to ˈna avae. Oia atoa, eita e tia i te hoê vahine ia haere na mua i te hoê tane e parahi ra i nia i te tahua. I roto i na hiˈoraa e piti nei, e ô mai iho â te manaˈo i te pae taatiraa.” Noa ˈtu e ua ite tatou aore ra aita, e auraa to te mau hautiutiraa o to tatou tino. Eita ïa e maerehia i te mea e, i te roaraa o te aamu, ua faaohipahia te ori ei ravea paraparauraa.

E nehenehe te mau huru putapû atoa e faaitehia na roto i te ori—te oaoa e te umere o te hoê oroa, aore ra te teiaha o te mau peu e te mau tutuu faaroo. (Samuela 2, 6:14-17; Salamo 149:1, 3) Te na ô ra Te buka parau paari Britannica apî (beretane) e: “E paraparau atu te taata ori e te feia mataitai na roto e piti ravea, na roto anei i te faaiteraa i to ˈna mau manaˈo hohonu i nia i to ˈna tino e to ˈna hohoˈa mata atoa, aore ra na roto i te huru paraparauraa fifi roa o te hautiraa mamû noa e te ǎparaa.” Mea ohie roa ia taa i te auraa o te tahi mau ori. Area vetahi ra, o te feia ite anaˈe te taa i te auraa. Ei hiˈoraa, i roto i te ori tapǔpǔ (parauhia ballet classique), ia tuuhia te rima i nia i te mafatu, te auraa ra, o te here ïa, area te faatororaa i te rima tapea o te rima aui, o te faaipoiporaa ïa. I roto i te ori teata tinito, te auraa o te haereraa ma te faaohu, o te hoê ïa tere, area te faaohuraa na nia i te tahua ma te tapea i te hoê hui tarava, oia ïa te haereraa na nia i te puaahorofenua; te hoê reva ereere e afaihia i te tahi aˈe pae o te tahua, e vero ïa, area te hoê reva ninamu teatea ra, e mataˈi haumǎrû ïa. No reira, e paraparau te tino na roto i te mau hautiutiraa e te mau ǎparaa o te ori. Mea tano noa anei râ ta ˈna poroi?

Te ori—te tano e te tano ore

E nehenehe te ori e riro ei faaanaanataeraa e ei faaetaetaraa tino nehenehe roa. E nehenehe oia e riro ei peu mâ e te tiamâ, e tapao no te farii-popou-raa i te oaoaraa o te oraraa aore ra te mauruuru i te maitai o Iehova. (Exodo 15:20; Te mau tavana 11:34) Mea au roa vetahi mau ori tapǔpǔ e te mau ori tumu o te fenua. I roto i ta ˈna parabole o te tamaiti i haere i te fenua atea, ua faahiti atoa Iesu i te hoê pǔpǔ ori, peneiaˈe e pǔpǔ tarahuhia, ei tuhaa no te oroa. (Luka 15:25) Aita ïa te Bibilia e opani ra eiaha roa ia ori. Teie râ, te faaara nei oia no nia i te faatupuraa i te mau manaˈo e te mau hinaaro tia ore. Tera te tumu vetahi mau huru ori e ore ai e au, e mea atâta atoa no to tatou huru pae varua. (Kolosa 3:5) Mai mutaa ihora mai â, ua faaohipahia te ori i te tahi taime, no te faaiteite i te peu taatiraa tino e no te tahi mau opuaraa iino atoa.—A faaau e te Mataio 14:3-11.

Ua ite to tatou Enemi, te Diabolo ra o Satani, e ua riro te anoiraa i te ori e te mau manaˈo tano ore, ei mauhaa puai mau i roto i to ˈna rima. (A faaau e te Iakobo 1:14, 15.) Ua ite maitai oia i te haviti o te tino e ori ra e nafea oia ia faaaraara i te mau hiaai i te pae taatiraa. Ua faaara te aposetolo Paulo e te imi nei Satani i te ravea no te faahema ia tatou, ia ‘faainohia to tatou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei.’ (Korinetia 2, 11:3) A feruri na i te oaoa o te Diabolo ahiri e, na roto i to tatou mataitairaa aore ra to tatou apitiraa i roto i te ori au ore, e vaiiho tatou i to tatou feruriraa ia topa i roto i te marei o te manaˈo viivii i te pae taatiraa o te tino. E oaoa roa ˈtu â oia ahiri e e ore to tatou mau hiaai e vî faahou e e topa roa ˈtu tatou i roto i te haerea tano ore. Ua faaohipa oia i te hautiraa o te tino e te ori no teie opuaraa i tahito ra.—A faaau e te Exodo 32:6, 17-19.

Mea tano anei aore ra eita—Nafea ia ite

No reira, noa ˈtu e na te hoê pǔpǔ e ori, aore ra te hoê tane e te hoê vahine, aore ra e te hoê anaˈe taata, mai te peu e e faatupu te mau ǎparaa i te mau manaˈo viivii i roto ia outou, mea ino ïa taua ori ra no outou, noa ˈtu e e ere paha hoê â huru no vetahi pae.

Ua tapao mai vetahi e i roto e rave rahi ori no teie tau, eita na taata ori e tapea noa ˈˈe i te tahi e te tahi. Teie râ, o te tapearaa mau anei te fifi? Te haapoto ra te buka parau paari Britannica i teie parau i te na ôraa e, “te faahopearaa, hoê â ïa huru—te navenave o te tino i te oriraa e te faaararaa i te hinaaro no te hoa ori, noa ˈtu e mea tauahi roa ˈtu aore ra mea hiˈo noa ˈtu.” Mea tano anei ia ‘faaara i te hinaaro no te hoa ori’ i rapaeau i te mau taairaa o te faaipoiporaa? Eita ïa, ia au i te parau a Iesu e, “o te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.”—Mataio 5:28.

E ori anei outou aore ra eita, na outou iho e maiti. E nehenehe te feruriraa i te mau uiraa i muri nei e tauturu ia outou ia rave i te faaotiraa maitai. Eaha te tapao o teie ori? Eaha to ˈna roo? Eaha ta te huru oriraa e haamatara ra? Eaha te mau manaˈo e te mau horuhoruraa ta te reira e faatupu ra i roto ia ˈu? Eaha te mau hiaai e faaarahia i roto i to ˈu hoa ori aore ra i roto i te feia e mataitai ra? Oia mau, e tia i te hoê taata ia faaroo i to ˈna haava manaˈo, mai ta te tane apî i faahitihia i te omuaraa ra, noa ˈtu eaha ta vetahi pae e rave.

Te faaite ra te Bibilia e, te hinaaro nei te Poiete e ia oaoa tatou i te mau ô mai te nehenehe, te tairiraa o te upaupa, e te ieie. Oia, a oaoa i te reira—a haamanaˈo râ e, ia ori anaˈe outou, e paraparau atoa to outou tino. A haamanaˈo i te aˈoraa a Paulo i roto i te Philipi 4:8: “Te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 14]

Picture Fund/Courtesy, Museum of Fine Arts, Boston

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono