VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/12 api 3-4
  • Eaha te huru o te mau fare haapiiraa i teie mahana?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te huru o te mau fare haapiiraa i teie mahana?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te huru o te ino?
  • Te tumu parau o te mau faufaa morare
  • I roto i te mau tau fifi
  • Te rave ra anei te fare haapiiraa i te parahiraa o te mau metua?
    A ara mai na! 1988
  • Te imiraa i te hoê haapiiraa maitai
    A ara mai na! 1995
  • Te ino ra te mau fare haapiiraa
    A ara mai na! 1994
A ara mai na! 1995
g95 8/12 api 3-4

Eaha te huru o te mau fare haapiiraa i teie mahana?

“TE FIFI o ta tatou mau fare haapiiraa: ua faaôhia mai te mau mutoi i teie nei” teie te upoo parau i te api matamua o te hoê vea apî i te oire no New York. I te oire no New York te vai ra ta te Faatere hau no te Haapiiraa ta ˈna iho mau tiai i roto i te fare haapiiraa—te hoê nuu e 3 200 taata—o te tiai ra hau atu i te 1 000 fare haapiiraa o te oire. I teie mahana te hinaaro nei e rave rahi e ia afaihia te mau mutoi tamau o te oire i roto i te mau fare haapiiraa no te vai-maitai-raa. E mea titau-mau-hia anei ratou?

Teie ta te hoê upoo parau o te vea ra New York Times i parau: “Te faaite ra te titorotororaa e 20% tamarii haere haapiiraa i te oire no New York e mau ra i te mau pupuhi.” Teie ta te faatere o te mau fare haapiiraa i te oire no New York mai te mau matahiti 1990 tae atu 1992, Joseph Fernandez, i faˈi: “Aita vau i ite aˈenei i teie huru haavîraa uˈana o ta tatou e ite nei i roto i te mau fare haapiiraa o to tatou oire rahi. . . . Aita vau i manaˈo e i to ˈu riroraa mai ei faatere hau rahi i New York i te matahiti 1990 e mea ino roa. E ere te reira i te hoê ohipa maere, o te ino râ.”

Eaha te huru o te ino?

Teie ta Fernandez i tapao: “I roto i na avaˈe matamua hoê ahuru o to ˈu riroraa ei faatere hau rahi, i te hoê faito au noa te haapohehia nei te hoê tamarii haere haapiiraa i te mau mahana atoa—te patiaraa i te tipi i roto i te mau pereoo e tere na raro i te fenua, te pupuhiraa i roto i te aua haapiiraa aore ra i te mau poro o te mau aroâ . . . I roto i te tahi mau fare haapiiraa teitei te hahaere noa ra e ahuru ma pae aore ra ahuru ma ono [mutoi tiai no te vai-maitai-raa] na roto i te mau vahi haereraa taata e ati aˈe te mau fare.” Teie ta ˈna i parau faahou: “Ua rahi roa te haavîraa uˈana i roto i ta matou mau fare haapiiraa, e e tia ia rave i te mau faanahoraa taa ê. Hoê â huru atoa i roto i te mau fare haapiiraa i Chicago, Los Angeles, Detroit—te mau oire pu rarahi atoa—te itehia ra fatata mai te hoê huru taehae riaria mau.

“E mea taa maitai teie hohoˈa i reira. Hau atu i na piti ahuru matahiti i mairi aˈenei ua farii matou i te hoê ohipa eita e nehenehe e farii: ua riro te mau fare haapiiraa no Marite ei tahua aroraa. Ua riro oia ei fare no te mǎtaˈu e te haamǎtaˈuraa eiaha râ ei vahi no te haapiiraa.”

Te vai ra te mau ofitie no te vai-maitai-raa i roto e 245 fare haapiiraa i te mau Hau Amui no Marite, e i roto i na 102, e pupuhi ta te mau ofitie. E ere râ o ratou anaˈe o te mau nei i te reira. Ia au i te hoê maimiraa a te hoê Fare haapiiraa tuatoru no Michigan, te manaˈohia ra e te mau nei te mau tamarii haere haapiiraa e 270 000 pupuhi i te mau Hau Amui, aita e taiohia ra te tahi atu mau mauhaa, i te fare haapiiraa i te mau mahana atoa!

Maoti râ i te maitai mai, te ino noa ˈtura te huru oraraa. Aita te mau matini imi tauihaa auri tei faaohipahia i roto e rave rahi fare haapiiraa i nehenehe e arai i te faaôraa mai o te mau mauhaa tamaˈi. I te roaraa o te tau auhune o te matahiti 1994, ua maraa te mau ohipa haavîraa uˈana i roto i te mau fare haapiiraa i te oire no New York e 28 i nia i te hanere ia faaauhia e to te matahiti i mairi aˈenei i taua noâ tau ra! “A tahi ra,” o ta te Phi Delta Kappan ïa e faataa ra no nia i te hoê titorotororaa i ravehia i te mau Hau Amui no Marite, “te pǔpǔ ‘aroraa, haavî uˈana, e te feia ohipa iino’ i fanaˈo ai i te tiaraa numera hoê e ‘aita e aˈoraa’ o tei riro ei fifi rahi roa ˈˈe ia faaruru i roto i te mau fare haapiiraa a te hau no te fenua.”

Ua riro te haavîraa uˈana i roto i te mau fare haapiiraa ei ati i roto e rave rahi fenua. I Kanada, teie te upoo parau o te vea ra Globe and Mail no Toronto: “Te riro maira te mau fare haapiiraa ei vahi atâta.” E ua faaite te hoê titorotororaa i Melbourne, no Auteralia, e fatata e 60 i nia i te hanere tamarii no te fare haapiiraa tuatahi e na te mau metua e faahoro mai e e haere mai e tii ia ratou no te mǎtaˈu ia taparahihia aore ra ia haruhia ratou.

Ua riro râ te haavîraa uˈana ei tuhaa noa o te fifi. Te tupu ra te tahi atu â mau ohipa i roto i ta tatou mau fare haapiiraa o te haapeapea rahi roa ra.

Te tumu parau o te mau faufaa morare

Noa ˈtu e te parau ra te Bibilia e mea ino te poreneia—te taatiraa o te tino i rapaeau i te faaipoiporaa—aita te mau fare haapiiraa i teie mahana e turu ra i teie haapiiraa papu i te pae morare. (Ephesia 5:5; Tesalonia 1, 4:3-5; Apokalupo 22:15) Na te reira hoi i faatupu i te huru oraraa o ta Fernandez i faataa i to ˈna parauraa e: “E 80 i nia i te hanere rahiraa o to tatou mau taurearea o te rave ra i te peu taatiraa o te tino.” I roto i te hoê fare haapiiraa teitei i Chicago, hoê tamahine haere haapiiraa i nia e toru o tei hapû!

I roto i te tahi mau fare haapiiraa te vai ra te mau fare no te haapao i te mau aiû a te mau taurearea haere haapiiraa. Hau atu â, te opere-noa-hia ra te mau paruru melo tane no te tamataraa ma te faufaa ore i te arai i te parareraa o te maˈi SIDA e te maraaraa taue o te fanauraa i te aiû ma te tiamâ ore. Mai te peu e aita te opereraa i te paruru melo tane e faaitoito mau ra i te feia haere haapiiraa ia taiata, aita râ oia e faahapa ra ia na reira ratou. No nia i te mau faufaa i te pae morare, eaha te manaˈo o te feia haere haapiiraa?

Ua parau te hoê vahine orometua haapii e mea maoro no te fare haapiiraa tuatoru e “mea maere te numera o te mau taurearea e manaˈo ra e aita e mea tano aore ra e mea hape, ua niuhia te mau maitiraa i te pae morare i nia i to oe huru.” No te aha te mau taurearea e manaˈo ai mai teie te huru? Teie ta te orometua haapii i tapao: “Peneiaˈe na te mau ohipa ta ratou i faaruru i te fare haapiiraa teitei i aratai ia ratou ia feaa i nia i te mau ohipa morare.” Eaha te faahopearaa o teie huru feaaraa i te pae morare?

Teie ta te hoê vea apî i parau ma te autâ: “Aita hoê noa ˈˈe taata, o te manaˈohia ra i te tahi mau taime, e faahapa ra i te mau mea atoa. Aita roa ˈtu.” E, te poroi oia hoi te fariihia ra te mau mea atoa! E hiˈo mai na tatou i te hoê hiˈoraa no nia i te faahopearaa hohonu e tupu i nia i te feia haere haapiiraa. I roto i te piha o te hoê fare haapiiraa tuatoru i nia i te tumu parau te Piti o te Tamaˈi Rahi e te faraa mai te Faatereraa Nazi, ua ite te hoê orometua haapii e aita te rahiraa o ta ˈna feia e haapii ra i tiaturi e e tia ia faahapa i te hoê noa ˈˈe taata no te Taparahiraa i te mau ati Iuda! “I roto i te feruriraa o te feia haere haapiiraa,” o ta te orometua haapii ïa i parau, “ua riro te Taparahiraa i te mau ati Iuda mai te hoê ati natura: eita e nehenehe e ape e e arai.”

Na vai te hape ia ore anaˈe te feia haere haapiiraa e nehenehe e taa i te mea tano e te mea hape?

I roto i te mau tau fifi

No te paruru i te mau fare haapiiraa, teie ta te hoê orometua haapii tahito i parau: “No roto mai te fifi i te oire, e te faaite noa ra te mau fare haapiiraa i te mau fifi o tei vai aˈena i reira.” E mea fifi mau â ia manuïa i te haapii i ta te totaiete taata e erehia ra i te rave.

No te faahohoˈa i te reira, i te hoê taime i te piaraahia te huru morare tia ore o te mau taata toroa a te hau no Marite i roto i te mau vea, teie ta te hoê vahine papai vea matau-maitai-hia i papai: “Aita vau i ite e nafea te mau orometua haapii i roto i teie tau ino ia tutava i te haapii i te huru morare. . . . ‘A hiˈo na ia Washington!’ e tutuô atoa te mau reo riirii roa ˈˈe. Ua ite ratou . . . e ua tamau te haavare hairiiri roa ˈˈe o te aamu i roto atoa i taua fare rahi uouo ra [oia hoi te fare o te peretiteni no Marite].”

Ua tohu te Bibilia e “e tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei.” (Timoteo 2, 3:1-5) Teie iho â te tau ati! No nia i te reira, eaha te ravehia ra no te arai i te ati i roto i te mau fare haapiiraa i teie mahana e no te tauturu i te feia haere haapiiraa ia fanaˈo i te hoê haapiiraa maitai? Eaha ta outou, te mau metua e te feia haere haapiiraa, e nehenehe e rave? E tauaparau te mau tumu parau i mua nei no nia i te reira.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono