Te auraa mau o te matahiti 1914
MAI tei faaitehia i te api 4, “te horoa mai nei teie vea i te mau tumu papu maitai e nehenehe ai tatou e tiaturi i te Poiete tei tǎpǔ mai e e haamau oia i te hoê faanahonahoraa apî hau e te ino ore mau hou te ui i ite i te mau ohipa i tupu i te matahiti 1914 ra e mou ai.”
Eita e ore e mea maere teie faataaraa no e rave rahi o ta tatou mau taata taio. Teie râ, i te omuaraa o te avaˈe titema 1879—tau 35 matahiti na mua ˈtu te matahiti 1914—ua horoa Te Pare Tiairaa (tei piihia na Te Pare Tiairaa no Ziona e Te Vea no te Vairaa mai o te Mesia) i te haapapuraa bibilia e e riro te matahiti 1914 ei matahiti faufaa roa. Na mua ˈtu atoa i te reira—i te ropu o te senekele 19—ua faahiti te tahi atu mau taata haapii i te Bibilia e ua riro paha te matahiti 1914 ei matahiti tapaohia i roto i te parau tohu bibilia.a
Ua faataahia te parau tohu mai te hoê aamu papai-ê-na-hia. Te haapapu ra taua tupuraa o te Bibilia ra e no ǒ mai te reira i te Atua ra. Hau atu te faatiaraa ia tatou no nia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe, i te tahi mau taime te horoa ra te Bibilia i te tahi mau taime i te roaraa o te tau e mairi na mua aˈe te hoê ohipa e tupu ai. Te faahoro ra vetahi o teie mau parau tohu taa ê i te tahi pue mahana, te tahi pue matahiti, e vetahi atu â tau senekele.
Ua faaite atoa o Daniela, tei tohu no nia i te taime a fa ˈi te Mesia i te taime matamua, e afea te Mesia e hoˈi ai no to ˈna “vairaa mai” i tei piihia ‘te tau hopea.’ (Daniela 8:17, 19; 9:24-27) Te faaroa ra teie parau tohu bibilia i nia i te hoê tau roa mau, eiaha noa no tau hanere matahiti, no hau atu râ i te piti mileniuma—oia hoi 2 520 matahiti! I roto i te Luka 21:24, te pii ra Iesu i taua tau ra e ‘te tau faataahia o te mau nunaa.’b
Te omua ra te matahiti 1914 i te hoê tau ati
Te faaite ra te faatupuraa i te parau tohu bibilia e te ora ra tatou i roto i te tau o te hopea mai te matahiti 1914 mai â. Ua faataa Iesu i teie tau mai te ‘matamehai o te mau mea no te pohe.’ (Mataio 24:8) I roto i te Apokalupo 12:12, te taio nei tatou e: “E ati râ hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” Te faataa ra te reira e no te aha ua ô te ao i roto i te arepurepuraa rahi aˈe mai te matahiti 1914 mai â.
Teie râ, e mea poto teie tau o te hopea—o te tupu i roto noa i te hoê ui. (Luka 21:31, 32) Te faaite ra te tupuraa e te naea nei tatou i teie nei e 80 matahiti i muri aˈe i te matahiti 1914 e e nehenehe tatou e tiai i te faaoraraa ta te Basileia a te Atua e fatata roa i te hopoi mai. Oia hoi te auraa e e ite tatou i ‘te taata haehaa roa ˈˈe o te huitaata’—o Iesu Mesia—o te faatere ma te taatoa i “te basileia o te taata” e o te afai mai i te hoê ao apî hau e te tia.—Daniela 4:17.
[Nota i raro i te api]
a I te matahiti 1844, ua huti te hoê ekalesiatiko beretane, o E. B. Elliott, i te ara-maite-raa i nia i te matahiti 1914 ei taio mahana paha o te hopea o na “hitu tau” a te Daniela pene 4. I te matahiti 1849 ua vauvau o Robert Seeley, no Lonedona, i te tumu parau mai te reira atoa. Ua haapapu o Joseph Seiss, no te mau Hau Amui no Marite, i te matahiti 1914 ei taio mahana faufaa roa i roto i te tuatapaparaa i te tau bibilia i roto i te hoê buka piahia i te area matahiti 1870. I te matahiti 1875, ua papai o Nelson H. Barbour i roto i ta ˈna vea ra Vea no te poipoi (beretane) e ua tapao te matahiti 1914 i te hopea o te hoê tau ta Iesu i pii e ‘tau faataahia o te mau nunaa.’—Luka 21:24.
b No te hoê haamaramaramaraa hohonu atu â no nia i te parau tohu a Daniela, a hiˈo i te buka Haaferuriraa ia au i te mau Papai (farani), mau api 86-8, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Mau manaˈo no nia i te matahiti 1914 e i muri iho mai
“Peneiaˈe e, i muri aˈe i na piti tamaˈi rahi e au ra e o te ore e apehia, ua faaohipahia te hamaniraa o te mau mauhaa atomi ei faaararaa, o tei faaere ia tatou i te Toru o te Tamaˈi Rahi e o tei faaô i te tau o te hau i te pae rahi maoro roa ˈˈe, noa ˈtu te hoê hau o te faamehameharaa, mai te tau mai â o te Arii vahine ra o Victoria. . . . Eaha tei ino e te huitaata nei? No te aha te parau tǎpǔ no te senekele ahuru ma iva i mauê ê ai? No te aha te senekele piti ahuru i riro ai ei anotau riaria mau aore ra, mai ta vetahi e parau ra, ino?”—Te hoê aamu o te ao i teie nei mahana—Mai te matahiti 1917 tae atu i te mau matahiti 1980 (beretane), a Paul Johnson.
“I rotopu i te mau tauiraa tupu taue atoa o te faanahoraa Europa, ua faatupu te Tamaˈi Rahi Matamua e te haamauraa o te hau i te afafaraa tupu taue roa ˈˈe i to te tau tahito, i te pae faanavairaa faufaa anei, i te pae totiare e i te pae politita. . . . Ua mou te hanahana oaoa o teie faanahoraa tei ohipa e tei hotu ma te tiamâ i roto i te ati tamaˈi. Maoti râ, e tia na ia Europa ia faaruru i te inoraa e te huehue i te pae faanavairaa faufaa na te ao taatoa nei. . . . No te rahi o te faainoraa aita te faanavairaa faufaa i Europa i ite atura i te huru taui ore e te aifaitoraa na mua a fa ˈi te ao no muri iho mai.”—Te ao i roto i te umu auahi 1914-1919 (beretane), a Bernadotte E. Schmitt e Harold C. Vedeler.
“I roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi ua mou te taairaa atoa i rotopu i te mau taata. Ua taparahi to Helemani i te mau taata i raro aˈe i te mana a Hitler ta ratou i farii ia faaterehia ratou tei ore i ite i te hoê tuearaa i rotopu i te aifaitoraa e te ino o tei faarepo i te aamu o te huitaata. Ua hau aˈe te riaria o te haapoheraa rahi ravehia ma te mau ravea faanahohia i nia tau ono aore ra hitu mirioni tane, vahine, e tamarii i roto i te mau aua haamouraa helemani to te mau taparahi-hua-raa taata a Genghis Khan, e te faaiti ra te reira ia ratou ei faito haihai roa. Ua hiˈopoahia e ua apeehia te haapoheraa ma te opua maite o te mau huiraatira taatoa e te mau fenua Helemani e Rusia i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi. . . . Ua tia maoro mai tatou na roto i te hoê tupuraa o te pauraa materia e te huanane i te pae morare tei ore i manaˈohia aˈenei e te huitaata i te mau senekele tahito.”—Te vero o te haaputuputu (beretane), Buka I o Te Piti o te Tamaˈi Rahi (beretane), a Winston S. Churchill.
“Te vai ra i teie nei te hoê faˈiraa i te mau tiaraa o te mau taata no te mau pûpû, mau nunaa, e mau iri atoa; i te hoê â râ taime ua tomo paha tatou i roto i te hohonuraa o te tamaˈi, te here aiˈa, e te feiiraa no nia i te iri aita i faaroohia aˈenei. Ua faatia teie mau hinaaro ino mau i te mau ohipa iino aroha ore, haapapuhia e te ite aivanaa; e ua itehia na e piti huru feruriraa tuea ore e te mau ture o te haerea i teie mahana, te tahi i pihai iho i te tahi, eiaha noa i roto i te hoê â ao, i te tahi râ mau taime i roto i te hoê â fenua e i roto atoa i te hoê â nephe.”—Te tamatahia ra te nunaa (beretane), a Arnold Toynbee.
“Mai te hoê tupapau e faaea maoro mai mai tei manaˈohia, ua faaea maoro mai te senekele ahuru ma iva—e to ˈna nahonaho faufaa roa, to ˈna tiaturi ia ˈna iho, e to ˈna tiaturi i te mau ohipa apî i ravehia e te taata—e tae roa mai i te avaˈe atete 1914, i reira te tuhaa rahi o te mau mana o te pae Europa ma, mauiuiraa i te arepurepuraa i te pae no te feruriraa tei aratai tia i te haamouraahia e rave rahi mirioni o te mau taurearea maitai roa ˈˈe o te hoê ui. E maha matahiti e te afa i muri aˈe, a tamata noa ˈi te ao nei i te faahoˈi i te mau mea i nia i to ratou tanoraa mau i muri aˈe i te ati o te Tamaˈi Rahi i tupu taue noa mai, ua ite aˈera hoi e rave rahi, (eiaha râ te taatoaraa) o te mau taata o taua tau ra e ua faaore-roa-hia te mau toetoea o te faanahoraa tahito, e ua ô te huitaata nei i roto i te tau apî o te iti roa hoi i te tâuˈa e i te faaore i te mau huru tia ore o te taata nei. Te feia i tiai noa na i te hau no te tomo atu i roto i te hoê ao maitai aˈe, ua ite ïa ratou i to ratou mau tiaturiraa i te haavareraahia i te matahiti 1919 ra.”—Te omuaraa parau o te buka ra 1919—Te matahiti i haamata ˈi to tatou nei ao (beretane), a William K. Klingaman.
[Hohoˈa i te api 10]
Te mau Alpes bavaroises