VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/4 api 28-30
  • Te meia—Te hoê maa hotu faahiahia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te meia—Te hoê maa hotu faahiahia
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau faaapu meia
  • Nafea te meia e tupu ai
  • Mai te faaapu i ta tatou amuraa maa
  • To ˈna faufaaraa e to ˈna maitai i te pae no te maa
  • Te hoê maa hotu monamona na te mau fenua atoa
    A ara mai na! 1995
  • “Ia rahi to outou hotu”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
A ara mai na! 1994
g94 8/4 api 28-30

Te meia—Te hoê maa hotu faahiahia

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I HONDURAS

UA PII te feia Heleni e Arabia i te reira “te hoê tumu maa hotu faahiahia.” I te matahiti 327 hou to tatou nei tau, ua itehia oia i te fenua Inidia na te mau nuu faehau a Alesanedero Rahi. Ia au i te hoê aamu tahito, ua faafaaea te feia paari no Inidia i raro aˈe i to ˈna marumaru e ua amu i to ˈna mau maa. No reira oia i piihia ˈi “te maa no te feia paari.” Eaha te reira maa? O te meia ïa!

Tera râ, nafea te meia i te faahaereraahia mai te fenua Asia i te mau motu Caraïbes? Inaha, ua amo te feia hoo taoˈa matamua no Arabia i nia ia ratou i te mau ohi meia mai te fenua Asia i te pae hitia o te râ no Afirika. I te matahiti 1482, ua ite te feia maimi fenua no Potiti i te tumu meia i reira e ua afai ratou i te tahi mau ohi e to ˈna iˈoa afirika, te ‘banana’, i te mau fenua aihuaraau potiti i te mau motu Canaries. Te tuhaa i mua mai o te hoê tere ïa na roto i te moana Ataranitita i te Ao apî. Ua tupu te reira i te matahiti 1516, tau matahiti i muri aˈe i te mau tere a Colomb. Ua afai te mau mitionare paniora i te mau tumu meia i te mau motu e te tahi mau vahi o te fenua rahi no Caraïbes. No reira, ua titauhia i teie tumu maa hotu faahiahia ia haaati i te afaraa o te ao nei no te tapae i te fenua Marite no Ropu e Apatoa.

Te parauhia ra e i te matahiti 1690, ua afaihia te meia no te taime matamua mai te mau motu Caraïbes i te fenua Beretane apî. Ua tunu te mau porotetani taa ê i teie maa hotu maere e aita ratou i au. I te mau fenua no Marite Apatoa e no Ropu, e i roto atoa i te tahi atu mau fenua no te pae rua ma, tau mirioni taata o te tunu i te mau meia matie puu e o te amu ma te au.

Te mau faaapu meia

I roto i te mau matahiti 1870 e 1880, ua haamata te feia hoo taoˈa no te fenua Europa e no Marite Apatoerau i te anaanatae i te afai e hoo i te mau meia. Ua haamau ratou i te mau taiete e te mau faaapu meia, tei piihia te mau fincas. No teie opuaraa, e tia i te feia rave ohipa e te feia aravihi ia haamarari i te mau ururaau, ia hamani i te mau purumu, e ia haamau i te eˈa no te pereoo auahi e te mau ravea taairaa. Ua patuhia te mau oire e te mau fare, te mau fare haapiiraa, e te mau fare maˈi atoa no te feia rave ohipa e to ratou mau utuafare. Ua faanahohia te mau tereraa o te mau pahi no te faauta i te mau meia na te ao atoa nei. I te mea te rahi noa maira te ohipa tapihaa, e rave rahi vahi o te mau fenua i reira e tupu ai te meia tei hoohia na te mau taiete.

I teie nei mahana, te horoa nei te mau fenua Marite Latino hau atu e 90 i nia i te hanere meia e amuhia ra i te fenua Marite Apatoerau. O Beresilia te fenua hoo rahi aˈe. O te fenua Honduras te numera ono i nia i te tabula, ma te hoo hau atu e hoê miria kilo meia i te matahiti.

Nafea te meia e tupu ai

E ere te tumu meia i te hoê tumu raau. Aita e taura huˈa to ˈna. Tera râ, o te hoê aihere rahi mai te hoê tumu haari ra te huru. Na te huru o te ahuaraˈi e te repo e faaoti i te tupuraa e te faito o te tumu. E tupu maitai aˈe te meia i te vahi veavea, e ruperupe oia i roto i te repo oneone haamaitaihia o te faatahe maitai i te pape. No te tupu-maitai-raa, eita e tia i te anuvera ia haere i raro aˈe e 20° Celsius no te mau huru roaraa o te taime atoa.

No te haamata i te hoê ootiraa, e tia ia outou e tanu i te mau tumu tâpûhia, piihia te mau ohi, tâpûhia mai te aa o te mau tumu meia paari i roto i te repo. E 0,3 metera te hohonu te mau apoo e 5 metera te ateatearaa. I roto e toru e maha hebedoma, e faura mai te mau omoo matie, e tupu mai te mau rauere matie tei taviriviri-maitai-hia e e mataratara mai a tamau noa ˈi ratou i te tupu. E tupu oioi noa te mau tumu meia, e fatata e 3 tenetimetera i te mahana. I muri aˈe e ahuru avaˈe, e paari roa te hoê tumu e e au oia mai te hoê tumu haari, e 3 e haere atu e 6 metera i te teitei.

I nia i te hoê tumu paari, e tupu mai te hoê umoa rahi e te tahi mau rauere vareau na roto mai i te mau rauere puohuhia i roto i te hoê otaa. I reira te mau umoa tiare nainai e uaa ˈi. E horoa mai te hoê tumu hoê tari meia anaˈe, e fatata e 30 e tae atu e 50 kilo te teiaha e i roto e 9 e 16 pupa meia. E horoa mai te pupa tataitahi, tei piihia te hoê rima, e 10 e tae atu e 20 meia. No reira, e piihia te mau meia te mau rima rii.

I te haamataraa o to ˈna tupuraa, e haere te maa i raro i te repo, e i muri iho i rapae e i nia, o te horoa mai i te meia piˈo tei matauhia. Eaha ïa no te atuaturaa e te parururaa i te tupuraa? I taua taime ra, e haere mai te hoê taata rave ohipa e e tatara oia i te umoa ia noaa mai i te meia te ito atoa no roto mai i te tumu. I muri iho, e tapoˈi oia i te maa i te hoê pute polyéthylène no te mau manumanu. A tupu noa ˈi te meia i nia e a riro noa ˈi ei mea teiaha, e taamuhia te tumu i te tahi atu mau tumu raau na pihai iho no te arai i te mau mataˈi aore ra i te teiaha o te tari ia faataahuri ia ˈna. I te pae hopea, e taamuhia te hoê taura penihia i nia i te pute no te faaite e afea te maa e nehenehe ai e tâpû.

I te mau mahana atoa, e tere te mau manureva na nia i te faaapu no te pîpî i te mau rauere o te mau tumu. Te paruru ra te reira ia ratou i e toru maˈi rahi. Te hoê o te maˈi Panama ïa, e haapohe te mau tariˈa iore i te tahi mau tumu. Tera râ, e monohia teie mau tumu na te tahi atu o te aro i taua maˈi ra. Te tahi atu o te maˈi Mako ïa, tei faatupuhia e te bateria. E araihia te reira na roto i te tatararaa i te mau tumu i maˈihia e te mau tiare o te ume i te tahi mau manumanu haaparare maˈi i nia iho. I te pae hopea, te vai ra te maˈi Sigatoka, o te haapohe i te mau rauere o te tumu, eita râ oia e hamani ino i te meia mai te peu e ua pîpî-oioi-hia te raau. E hinaaro te mau meia e rave rahi pape, tei horoahia ˈtu na roto i te pîpîraa e te mau ravea horoa pape puai. E nehenehe e parau-atoa-hia e e hutihutihia te mau aihere e te mau aihere iino i roto i te faaapu.

Mai te faaapu i ta tatou amuraa maa

I te taime e faaite mai ai te peni o te taura e ua ineine e tâpû i te meia, na mua e faitohia ratou ia ite papu e ua tano to ratou roa no te tâpû. Te tahi atu tupuraa faahiahia oia hoi eita te meia e vaiiho-noa-hia ia para i nia i te tumu, e no te amu atoa i te fenua iho. No te aha e mai te reira? No te mea e nehenehe to ratou monamona e ore. Hou a faaoti ai i te taime e tâpû ai, e tia ia hiˈopoahia te atearaa no te haponoraa e te huru faautaraa. I reira ïa te hoê taata rave ohipa e tâpû ai i te mau tari meia e ta ˈna tipi, e e hopoihia ratou i te vahi taafataraa. E eaha te ravehia i nia i te tumu meia i muri aˈe i te tâpûraa? E tâpûhia no te faatupu maitai i te mau tumu apî o te tupu mai i taua vahi ra.

I te vahi taafataraa, e horoihia te mau meia, e tatarahia te meia tei pepe rii, ia amuhia e te feia rave ohipa e to ratou mau utuafare. E faaohipahia te mau meia nainai ei taoˈa faanoanoa maa e no te maa a te aiǔ. E taafatahia te mau meia maitatai aˈe e 18 kilo e e haponohia i te fenua ê na roto i te mau pereoo auahi e te mau pahi faatoetoe.

I nia i te uahu, e hiˈopoahia te huru maitai o te maa, e e ravehia to ˈna anuvera. I muri mai i te tâpûraa, e tia i te maa ia vai puu noa hou e tae atu ai i te matete. I te mea hoi e e maemae te meia, e tia ia ohihia, ia haponohia, e ia hoohia i roto i te mau fare toa i roto e 10 e tae atu e 20 mahana. E tapea-toetoe-hia te maa i roto 12° e 13° Celsius ia ore oia ia pe. Maoti te faautaraa apî, e nehenehe te meia e haponohia mai te fenua Marite no Ropu e Apatoa i te mau fenua atea roa mai ia Kanada e Europa ma te fifi ore.

To ˈna faufaaraa e to ˈna maitai i te pae no te maa

Te vai ra e hoê hanere aore ra hau atu huru meia. O te meia nainai tei matauhia, haponohia i te mau fenua Europa na mua, i Kanada, e i te mau Hau amui no Marite. E ite-rahi-hia te mau huru meia nainai aˈe, e te paa rairai roa ˈˈe no te haponoraa, i te fenua Honduras. E mea matauhia mai te manzana (Apara) e te Jamaïque Uteute.

Te vai ra i roto i te mau rauere o te meia te mau veuveu faufaa e te faaohipahia ra no te mau tumu e rave rahi i roto i te mau fenua no te pae rua ma. Ia mataitaihia te hoê matete, e ite-pinepine-hia i te mau haapueraa rauere i roto i te mau aroâ e hoohia ra no te mau puohu tamale veavea, te hoê maa tei tui te roo i roto e rave rahi mau fenua.

E rave rahi mau taata i Honduras e au e amu i te meia no Antilles e ta ratou maa. E piihia te hoê maa au maitai i te pae apatoerau no Honduras te machuca. No te hamani ia ˈna, e haaperehuhia te meia puu i roto i te hoê farii, e tuuhia te mau taoˈa faanoanoa, e e tunuhia te anoiraa e te mau paapaa i roto i te hinu opaa.

I te mau Hau amui no Marite, e fatata e 11 miria meia te amuhia i te matahiti. Mea rahi te haere nei i te fenua Kanada e i Beretane e i te tahi atu mau fenua i Europa. Eaha te mau maitai i te pae no te maa ia amu i teie maa hotu? E rave rahi vitami A e C, te carbohydrates, te phosphore, e te potassium i roto i te meia.

E rave rahi faaohiparaa to te meia! E mea tano maitai no te hoê amuamuraa, i roto i maa mai te sitona, te kerite, te to papaa, e anoi e te tahi atu mau maa hotu, no te mau pai, no te mau faraoa monamona, e hau atu â, te ‘poˈe meia’ tei matauhia. Tera râ, te taime outou e amu ai i te meia para, a haamanaˈo i to ˈna mau huru maitatai rahi. Te vai ra to teie maa hotu to ˈna iho puohu. E rave rahi vitami e mau faufaa o te repo to ˈna. Oia mau, e peneiaˈe ua haaati te meia i te afaraa o te ao nei i tae mai ai oia i nia i ta outou amuraa maa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono