VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/1 api 28-29
  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau fare vairaa tauihaa tahito i roto i te fifi
  • Te faataotoraa i te feruriraa aore ra te pohe?
  • Te upaupa e te taparahiraa taata
  • Te ravea o te rapaauraa
  • Te parururaa i te fare pure i mua i te mau aniraa iino
  • Nafea ia riro mai ei perepitero
  • Te mau maˈi mafatu i rotopu i te mau vahine i Aretetina
  • Maˈi o te feruriraa i roto i te fare paretenia?
  • Te tamau noa ra te mau tamaˈi
  • Te aroâ nominohia i muri aˈe i te haapoheraa o te hoê Ite
  • Te taioraa i te mau ati?
  • A ara i te upaupa tia ore!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te mau ravea monoraa maitatai
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • Ua farii au i te manaˈo o te Atua no nia i te toto
    A ara mai na! 2003
A ara mai na! 1994
g94 8/1 api 28-29

Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Te mau fare vairaa tauihaa tahito i roto i te fifi

Te fifi ra anei te mau fare vairaa tauihaa tahito? I te fenua Italia, te moe nei te hoê nunaa e te hoê o te mau faufaa rahi aˈe i te pae ihotumu i roto i te ao nei, te tuearaa o te hoê fare tauihaa tahito taatoa î i te mau taoˈa aravihi i te mau matahiti atoa. “Te fare moni roa ˈˈe o te hoê ïa o te mau fare tauihaa tahito no Italia o ta outou e ore roa e ite,” o ta te vea Il Messaggero e parau ra. I te matahiti 1992 anaˈe, e fatata e 35 000 taoˈa tahito, e hau atu e 123 mirioni tara marite te faufaa tei eiâhia i roto i te mau fare tauihaa tahito, mau fare pure, mau pu huiraatira e no te tahi noa pǔpǔ taata, e i roto i te mau fare. E 1971 anaˈe tei itehia mai. Ia au i te mau numera, i rotopu i te matahiti 1970 e 1992, ua moe e 30 000 taoˈa tahito o te faito au noa i te mau matahiti atoa—te hoê ohipa ati mau o te fenua, o ta te mau mana faatere e parau ra. Eaha te tupu i nia i te taatoaraa o te mau taoˈa tei eiâhia? Ia au i tei parauhia, e rave rahi tei tuuhia i roto i te mau tapuniraa ite-ore-hia a te feia hoo raau taero e te upoo faatere i te taparahiraa taata faanahohia.

Te faataotoraa i te feruriraa aore ra te pohe?

Ua mauiui rii te mau pǐpǐ haapao maitai i te hepohepo, tei manaˈo e o Balak Brahmachari to ratou aratai, i to te mau taote parauraa e ua pohe oia, o ta te India Today e parau ra. Ua onoono te feia haapao maitai, tei piihia Santan, e ua hape te mau taote e ua haere noa to ratou faatere e 73 matahiti i roto i te hoê “faataotoraa hohonu o te feruriraa.” Ua ani ratou ia haapao-maitai-hia oia e te fare maˈi. I to te mau taote patoiraa, ua faahoˈi te mau Santan i te tino i ta ratou ashram, aore ra vahi haamoriraa, i pihai iho ia Calcutta, e ua tuu atura ia ˈna ma te faatarava i nia i te hoê roˈi pape paari i roto i te hoê piha toetoe. Ua onoono te mau mana faatere ia tutuihia te tino no te ape i te mau fifi o te oraora-maitai-raa, ua faahoˈi râ te mau Santan i teie mau huru aniraa mai te hoê parau faarahi, ma te haapapu e “aita e tapao o te inoraa” i nia i te tino. Ua mairi te mau hebedoma. I te pae hopea, ua faahepohia te mau mana faatere ia rave i te hoê ohipa e ia noaa mai te tino pohe.

Te upaupa e te taparahiraa taata

E tuhaa faufaa to te upaupa i roto i na taparahiraa taata e piti aita i maoro i te fenua Texas, i te Hau amui no Marite. I roto i te hoê tupuraa, ua pupuhi te hoê taata faahoro pereoo e 19 matahiti e ua haapohe oia i te hoê mutoi o tei tapea ia ˈna i nia i te purumu rahi no te faahiti ia ˈna i te hoê ture. Aita te paruru o te taurearea i parau noa e no te faarooraa te taurearea i te upaupa rap ino i pupuhi ai oia i te mutoi, ua parau atoa oia e no to ˈna atoa râ faaôraa e mea maoro i roto i taua huru upaupa ra tei turai ia ˈna ia rave i te taparahiraa taata. Ia au i tei parauhia, ua farii te mau pǔpǔ haavaraa e e tuhaa faufaa to te upaupa i roto i te mau ohipa a te taurearea. Tera râ, ia au i te Tuhaa huiraatira i roto i te tupuraa, “aita ratou i manaˈo e ua faaiti mai te upaupa i [to ˈna] faahaparaa no te taparahiraa taata.” Ua faautuahia te taurearea i te pohe. I roto i te hoê â aamu, ua parau te hoê taurearea e 15 matahiti tei faˈi e ua pupuhi e ua haapohe oia i to ˈna metua vahine e ua horoa mai te hoê upaupa a te pǔpǔ Megadeth heavy-metal ia ˈna ra te mau faaueraa no ǒ mai i te mau demoni ra ia haapohe.

Te ravea o te rapaauraa

I te mea te imi nei ratou i te faaiti i te ati o ta ratou feia maˈi tei naeahia e te SIDA aore ra i te maˈi o te upaa, te imi ra te mau taote i Beresilia i te mau ravea o te mau pâmuraa toto, o ta te vea O Estado de S. Paulo e faaite ra. Ua faataa faahou te vea e: “Ua faaohipa aˈena te mau taote i Beresilia i te mau ravea tâpûraa no te mau Ite no Iehova. Maoti i te érythropoïétine—te hoê [oromona] hamanihia e te mau mape—e nehenehe ratou e faarahi i te toropuru ura i te hoê faito teitei tano noa, i roto i te tahi mau tupuraa, e faaore i te mau pâmuraa toto i muri aˈe i te tâpûraa.” No reira ˈtura, i muri aˈe i te ohiparaa i nia e 91 Ite, te parau ra te Taote Sergio A. de Oliveira o te Fare maˈi o te oraora-maitai-raa i te fenua Potiti, i São Paulo e: “Te ite nei matou e e nehenehe e ravehia i te tâpûraa o te mafatu aita e toto aore ra mau taoˈa toto, e te hoê tuhaa rahi o te parururaa.”

Te parururaa i te fare pure i mua i te mau aniraa iino

“Ua tarima te fare pure katolika i Auteralia i te hoê parau parururaa o te ani ra e rave rahi mirioni tara marite no te paruru ia ˈna iho no nia i te mau hororaa o te mau faaheporaa i te pae taatiraa a te perepitero,” o ta te The Sunday Telegraph no Sydney, la Nouvelle-Galles i Apatoa e faaite ra. “Te farii nei matou e te vai ra taua faaheporaa ra,” o ta te hoê ekalesiatiko katolika i parau i Melbourne, i Auteralia. Te parau ra oia e e mea tano teie huru parau parururaa rahi “no taua huru hape ra.” Ia au i te hoê pǔpǔ o te horoa ra i te turu morare no te feia ati, e mea rahi aˈe te faaheporaa i te pae taatiraa a te upoo faatere haapaoraa i ta te fare pure e farii ra. Ua parau te hoê taata afai parau no te pǔpǔ e te tiaturi ra oia e e ua rahi aˈe te ara-maite-raa o te fare pure i nia i te parururaa i te mau upoo faatere haapaoraa i te tautururaa i te feia ati. Ua parau faahou oia e te poroi “i te ropuraa o te mau parau faaî parururaa oia hoi, eiaha e faaite i te parau mau.”

Nafea ia riro mai ei perepitero

“I teie nei mahana, te piihia ra te mau taurearea tapone te ‘ui o te buka’—te taio ra ratou i te ‘mau buka e nafea râ’ hou ratou e rave ai i te tahi mau ohipa. I teie nei, aita i faaerehia te mau perepitero.” O ta te vea The Daily Yomiuri no Tokyo e parau ra. No te haapii i te ture e te mau peu tutuu a te perepitero i te mau perepitero taurearea i teie nei mahana, ua titau te Pu no Kyoto no te mau Haapiiraa a te pǔpǔ faaroo Zen ia faaineinehia te hoê buka nafea ia riro mai ei perepitero. A faaea noa ˈi te mau perepitero paari o Zen ma te faaipoipo ore e ua tui te roo no ta ratou faaineineraa etaeta, i teie nei mahana e rave rahi tei noaa mai te ohipa no ǒ mai i to ratou mau metua aore ra mau metua ruau. Tera râ, te parau ra te vea e e pinepine aita te mau metua tane i haapii i ta ratou mau tamaroa i te mau raveraa tano no te mau perepitero, e e mea ohipa roa ta te mau taurearea iho ia haapii no te mau hiˈopoaraa a te fare haapiiraa i te haapii i te mau peu a te pǔpǔ faaroo Zen. Ia au i tei parauhia, e mea fifi no te tahi ia taio i te mau oreroraa parau a Bouddha.

Te mau maˈi mafatu i rotopu i te mau vahine i Aretetina

Te faaite ra te mau numera aita i maoro e mea oioi te numera o te mau maˈi mafatu i te maraaraa i rotopu i te mau vahine noa ˈtu te matahiti i Aretetina. Ua nenei te vea Clarín i te mau faahopearaa o te hoê titorotororaa i nia i te tumu parau ravehia e te Totaiete o te Rapaauraa mafatu i Aretetina. Ua titorotorohia e 82 tuhaa rapaauraa tamau e 521 feia maˈi mafatu i roto i te taatoaraa o te fenua. Te parau ra te tabula e ua maraa noa te numera o te mau vahine tei tapeahia i te mau fare maˈi i Aretetina no te mau maˈi mafatu e hau atu e 56 i nia i te hanere i roto noa i te hoê matahiti. Area râ i te matahiti 1991 e 25 anaˈe i nia i te hanere feia maˈi mafatu e mau vahine, i teie nei, e fatata e 40 i nia i te hanere. Te faaô atoa ra te mau tuhaa atâta no te mau maˈi mafatu i te neˈi rahi, te poria rahi, te maraaraa rahi o te neˈiraa toto, te inu-hua-raa, e te puhipuhiraa i te avaava. Tera râ, aita i itehia i te tuearaa i rotopu i te matahiti e te faito o te feia maˈi mafatu tei pohe.

Maˈi o te feruriraa i roto i te fare paretenia?

E pinepine te mau fare paretenia e te mau pǔpǔ monahi i te manaˈohia mai te mau vahi paruru maitai roa no te feruri-hohonu-raa. Tera râ, ua rave o Bruno Giordani, te hoê ekalesiatiko o te haapii ra i te pae o te roro i te Fare haapiiraa tuatoru Latran Pontificial i Roma, “i te hoê hiˈopoaraa riaria no nia i te mau fare paretenia e te mau pǔpǔ monahi, o ta te vea italia Corriere della Sera e faaite ra. Ia au i ta ˈna faaiteraa, “e rave rahi mau paretenia tei roohia i te ati” o te “hoê numera rahi e mau haapeapearaa iino mau i te pae feruriraa.” Te faahiti ra oia i te mau huru o te “paretenia maˈihia i te pae feruriraa”, o te “mauiui pinepine nei i te mau manaˈo faahaparaa no nia i te mau tumu e te tupuraa o te mau maˈi aore ra te tahi ereraa o te taatoaraa o te ite i te pae morare.” Te haapeapeahia nei vetahi e “te moemoeraa, aita ratou e taahia ra, e te hoê huru miimii,” o ta Giordani e parau ra. Inaha, te manaˈo ra vetahi e, i ta te tairururaa a te mau arii epikopo katolika na mua e afai mai, o te tupu i te matahiti 1994 no nia i te fifi taa ê e farereihia ra e te upoo faatere haapaoraa.

Te tamau noa ra te mau tamaˈi

Noa ˈtu e ua faaitihia te mau haamâuˈaraa a te mau faehau na roto i te ao nei, aita te numera o te mau tamaˈi e tupu nei i topa. “Ua faaite te Pu maimiraa rahi no te hau no Stockholm i Suede e 30 tamaˈi ati mau tei tupu i te matahiti 1992 i mairi,” ta te vea helemani Nassauische Neue Presse e faahiti ra. Ia au i te pu, o te reira atoa te numera i te matahiti 1991. Noa ˈtu e ua faaea te mau tamaˈi i roto i te tahi mau vahi arepurepu, “ua ite te fenua Bosnie i te haamataraa o te aroraa rahi roa ˈˈe tei haamanii i te toto, e hau e 100000 taata tei pohe i te hopea o te matahiti.” Te tohu ra te SIPRI e “e topa mǎrû noa te numera o te mau tamaˈi tei parare i roto i te ino.”

Te aroâ nominohia i muri aˈe i te haapoheraa o te hoê Ite

I te taime a nominohia ˈi te hoê aroâ apî i roto i te oire nainai o Baltmannsweiler i Helemani, ua haamau te Apooraa rahi o te oire i nia i te iˈoa Bernhard Grimm. No te aha? Te faaite ra te vea Esslinger Zeitung e: “Ua faaea o Grimm, o tei fanauhia i te matahiti 1923, i te aroâ 30 Reichenbacher. Ei taata faaroo Ite no Iehova, ua patoi oia i te rave i ta ˈna tau faehau, a titauhia ˈi oia. Ua tapea-oioi-hia oia i te fare auri e ua afaihia i Berlin. Ua faautua te haavaraa faehau ia ˈna i te pohe no te ‘faainoraa i te tau faehau.’ I te 21 no atete 1942, ua faatupuhia te utua pohe i nia i te taurearea e 19 matahiti, i Berlin-Plötzensee. No te mea e hau atu i te 50 matahiti mai te haapoheraahia te taurearea, e ua manaˈo te melo o te apooraa rahi o te oire i te reira ei taime tano no te pii i te oire ma to ˈna iˈoa.

Te taioraa i te mau ati?

“Ua iti mai te feia taio o te mau vea iti e te mau vea,” ta Gazeta Mercantil e parau ra. Te faaite ra te vea no Beresilia e ua faaarahia te anaanatae o te feia tei putuputu mai i te 46raa o te rururaa i Berlin, i Helemani, o te mau Taatiraa na te mau fenua atoa o te feia nenei vea, i nia i te maraaraa o te “ereraa o te anaanatae ia taio i te api neneihia e mea au aˈe te parau apî i roto i te afata teata.” Ia au i te manaˈo o te peretiteni o te Totaiete o te vea i te fenua Marite taatoa, Alejandro Junco de la Vega, e rave rahi e “aita e haapao ra i te faufaaraa o te parau neneihia . . . E rave rahi o te tiaturi noa ra e mea faufaa aˈe te afata teata.” Te faahiti ra o Horácio Aguirre, te taata faatere o te vea Las Americas i Miami, i te hoê manaˈo papu fariihia e e rave rahi i te taata faaohipahia e te vea, e “te faaite ra te vea e hau atu â i te hoê faaiteiteraa o te mea e tupu ra i roto i te ao taatoa.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono