“Aita matou e faaerehia ra!”
Ua horoa te mau orometua haapii tamarii e te tahi atu feia i te manaˈo e te faaerehia ra te mau tamarii Ite no Iehova no te mea aita ratou e faatiahia ia amui atu i te arearearaa o te mau oroa Noela, te Pakate, e te Halloween (te mahana hou te oroa o te feia pohe) i te fare haapiiraa. Teie te tahi maa manaˈo a te mau tamarii Ite no Iehova, o tei faaite i roto i ta ratou rata no te aha e ore ai ratou e farii ia faaô i roto i te faahanahanaraa o teie mau mahana oroa.
“NOA ˈTU e e faataa vau i to ˈu mau hoa haere haapiiraa no te aha e ore au e faahanahana i teie mau mea, e manaˈo noa iho â ratou e te faaerehia ra vau. E ere roa ˈtu! A hiˈo, e tiai noa ratou e tae roa ˈtu i te Noela aore ra te tahi atu mahana oroa ia noaa ta ratou mau ô, e horoahia râ ta ˈu mau ô e e haere au i te mau tamaaraa i te roaraa o te matahiti. Ua ite au e te herehia ra vau e to ˈu fetii, te amuiraa e o Iehova atoa, e e faufaa taa ê mau to te reira i to te hoê noa ˈˈe mahana oroa.”—Becky, 13 matahiti.
“Ua ite au e e mea ino te mau tumu atoa o te mau mahana oroa. Aita o Iesu i fanauhia i te Noela. Aita roa ˈtu to ˈu utuafare e rave i te tahi noa ˈˈe mea no te mono i teie mau mahana oroa. E ineine noa to ˈu utuafare no te tauturu ia ˈu ia hinaaro anaˈe vau. E mea faufaa roa ˈˈe te reira no ˈu i te tahi noa ˈˈe ô o ta ratou e nehenehe e horoa mai.”—Josh, 15 matahiti.
“Noela. Aita vau e faaerehia ra no te mea aita iho â e Noela. Mea au aˈe na ˈu ia ite e na to ˈu mau metua e horoa mai i te mau ô eiaha te hoê taata miterio o Papa Noela. Te Pakate. No te Pakate e ere i te mea fifi no te mea e parau te taata e no ‘Iesu e te tia-faahou-raa’ teie hoi ‘e imiraa huero moa’ noa. Eaha hoi te tuatiraa e vai ra i rotopu i te huero moa e o Iesu? E tae noa ˈtu i te iˈoa Easter (beretane) no ô mai ïa i te hoê ruahine tahito. Halloween. Eita roa ˈtu vau e au i te manaˈo noa o te Halloween. Te mau tupapau e te mau tahuˈa vahine, YUCK!”—Katie, 10 matahiti.
“E taurearea vau eita roa ˈtu vau e inoino aˈe i te oreraa e faahanahana i te mau mahana oroa a to te ao. Aita to ˈu mau metua i parau mai ia ˈu e ‘eiaha e rave i teie aore i tera no te mea e Ite no Iehova oe,’ ua haapiihia râ vau i te Bibilia e te mau manaˈo o Iehova no nia i teie mau mahana oroa. No te mau ô, i to matou fare, e horoahia te mau ô i te roaraa o te matahiti.”—Ryan, 17 matahiti.
“I te mau mahana oroa atoa o te haavare e te mau mea haavare te faahanahanahia. Te rahiraa o te tamarii ta ˈu i matau e faahanahana ratou i te mau mahana oroa no te mau monamona aore ra te mau ô. Te mea e vai ra ia ˈu hau atu i te maitai i te mau mahana oroa o te faanahonahoraa faahiahia ïa a te mau Ite no Iehova. Maoti i te vai hoê anaˈe iho mahana mai te mau mahana oroa, e vai noa te Parau a te Atua ra o Iehova e a muri noa ˈtu.”—Brooke, 14 matahiti.
“Te mau tumu aita vau e ere ra i te mau mahana oroa: 1. Te parau ra te Bibilia e mea ino. 2. Aita vau e tauˈa i te reira. 3. E horoa mai to ˈu mama e to ˈu papa i te mau ô na ˈu.”—Brandi, 6 matahiti.
“Aita vau e faaerehia ra. Eita vau e tauˈa aˈe. E noaa ta ˈu mau ô, e e pere hauti matou e e mau tamaaraa atoa ta matou. E rave rahi mau mea ta ˈu ma te ore roa e faahanahana i te mau mahana oroa. Ua faaoti au e faaea e Ite no Iehova noa ˈtu eaha te mea o ta ˈu e rave e aita roa ˈtu e vai ra te hoê mea e faafariu ia ˈu.”—Brianne, 9 matahiti.
“Tei roto vau i te CM2 e eita vau e tatarahapa i te faaite e e Ite no Iehova vau. I te hoê taime ua parau mai te hoê tamaroa e peneiaˈe ua inoino vau no te mea aita ta ˈu e mau ô i te Noela, ua parau râ vau e e mau ô atoa ta ˈu i te roaraa o te matahiti. E ua parau maira oia ia ˈu e, fanaˈo oe. Te manaˈo ra vau e eita e tia i te hoê Ite no Iehova ia haapeapea no te mea e Ite no Iehova oia.”—Jeff, 10 matahiti.
“Ua faariro to ˈu tuahine e o vau iho nei i te mahana haamanaˈoraa i ta raua faaipoiporaa ei mahana oroa na to matou iho utuafare. E oaoa roa vau i te faaineineraa i te mau ô e te mau rata iti hohoˈa e te tahi mau taoˈa e te tautururaa i to ˈu mau metua ia faaineine i te mau mea ia hitimahuta te tahi e te tahi i te noaaraa mai ia ˈu te mau ô noa ˈtu e e na vai. Mea maitai aˈe te horoa i te rave mai.—Rachel, 16 matahiti.
“I to ˈu apîraa, e mea fifi no ˈu te tahi mau mahana oroa. I muri iho râ, ua taa ia ˈu e nehenehe te mau mahana oroa e faatupu i te nounou, te aimǎrô, e te oto. Ia faaotihia te mahana no te horoaraa, eita roa ˈtu oe e maere aˈe i te hoê ô. Mea au aˈe na ˈu te mau ô ia horoahia noa ˈtu eaha te mahana o te matahiti. Te faahanahanaraa aore ra aita e tuhaa iti noa teie no te hoê maitiraa rahi roa ˈˈe: te pûpûraa ia oe iho no te taviniraa ia Iehova aore ra aita. Ia feruri vau mai te reira te huru, e papu ia ˈu te maitiraa tano.”—Ben, 13 matahiti.
“I te tahi taime i to ˈu nainairaa e au ra e te erehia ra vau i te tahi mea faahiahia. Ua ata râ vau i muri iho i to ˈu feruriraa e mea nafea te mau huero moa, Iesu, e te rapiti Pakate i te anoiraahia. I to ˈu paariraa e i to ˈu mau metua faataaraa i te reira ia ˈu e nohea mai teie mau taipe, ua haafaufau vau i te reira. E mauiui au i te manaˈoraa i to Iehova e to Iesu huru ia amuihia raua i teie huru manaˈo etene.”—Alexa, 18 matahiti.
“I te tau o te Noela, e mea teimaha mau ia haere i te fare haapiiraa e e au ra e ua tuuhia oe i te hiti. E ite atura vau e eita te faahanahanaraa i te Noela e faaafaro i to ˈu mau fifi, eita e tahoê i te utuafare, e eita atoa e faaoaoa ia ˈu. E na reira oe na roto ïa i te oraraa ia au i te mau faaueraa a te Bibilia anaˈe iho.”—Joe, 15 matahiti.
“Maoti i te haapao i te Noela aore ra te tahi noa ˈtu mahana oroa, e mahana horoaraa taoˈa hauti ïa ta matou. E horoahia mai te moni ia hoo matou i ta matou e hinaaro. I te hoê matahiti ua horoa vau i te hoê oreroraa parau i roto i ta ˈu piha haapiiraa no nia i te haapaoraa. Maoti i te haere na nia i te eˈa o te ao nei, ua haamau vau i ta ˈu iho eˈa no te haere i te mau putuputuraa, no te poro, e no te faariro i te pure ei tuhaa no to ˈu oraraa. E bapetizohia vau i to mua ˈtu tairururaa.”—George, 11 matahiti.
Mea au na ˈu te mau ô, e e noaa mai ta ˈu i te roaraa o te matahiti. Aita roa ˈtu vau e faaerehia ra no nia i te mau tamaaraa. E faaoaoa vau ia Iehova ia tapea anaˈe vau i ta ˈu tiaraa no te parau mau. E mea maere mau ia ite i te tahi o to ˈu mau hoa haere haapiiraa, haapaoraa Inidia, ati Iuda, e te vai atu â, o te faahanahana ra i te Noela ma te horoahia te mau ô ma te ore roa e taa i te auraa o teie mahana oroa.”—Julia, 12 matahiti.
Ia erehia vau i te mau mahana oroa i te fare haapiiraa, eita vau e tatarahapa. E mau mea huru ê ta te tamarii e rave, mai te mau faaneheneheraa no te Hallowen. Eita roa ˈtu vau e ere i te reira. E faaite vau ia ratou e e hoo to ˈu mau metua i te mau ô i te roaraa o te matahiti. E parau ratou no ta ratou ekalesia, e mea haumani roa, e e parau vau no nia i te tahi mau putuputuraa huiraatira i roto i te mau aua tiare, e i te tahi mau taime e pohehae ratou ia ˈu. Aita râ vau e pohehae ia ratou. Ma te haapoto noa, a faahoa anaˈe iho i tei faatura i te mau mea ta oe e tiaturi e eiaha roa e vaiiho i te hoê tamarii haere haapiiraa aore ra te hoê orometua ia faahepo ia oe ia rave i te tahi mea o te patoi i te hinaaro o Iehova.”—Justin, 12 matahiti.
“Ua erehia ra anei au i te tahi mea? Aita, no te mea e tamaaraa atoa ta matou, e ia faahanahana te taata i te Noela, e manaˈo iho â te tamarii ia Papa Noela, aore ra i te Oroa o te mau Pakate e manaˈo ratou i te rapiti Pakate, ua ite râ vau e no ô mai te reira i te haapaoraa etene. Mea au na ˈu te pororaa no te mea e tauturu te reira ia ˈu ia haafaufaa i te parau mau.”—Sharon, 8 matahiti.
“E nehenehe ta ˈu e parau ma te haavare ore e eita roa vau e haama no te mea e Ite no Iehova vau. E arearea atoa vau e to ˈu utuafare. Ia tupu anaˈe te mau tamaaraa arearearaa i te fare haapiiraa e tii mai to ˈu mama ia ˈu no te tamaa i rapae au. E hopoi atoa to ˈu mau metua i te tahi mau amuamuraa i te fare haapiiraa ma te tumu ore e na reira e ite ïa te mau tamarii atoa e e arearea atoa matou. E mea fatata roa vau i to ˈu metua e ia ani anaˈe te mau tamarii e no te aha eita vau e faahanahana i te mau mahana oroa e parau vau ia ratou e e faahanahana vau i te mau mahana atoa. E nafea râ te hoê Ite no Iehova e manaˈo ai e ua tuuhia o ˈna i te hiti?”—Megan, 13 matahiti.
“Halloween. E ahu te tamarii mai te mau diabolo te huru, mai te feia buka arearea—no te aha? E hahaere te mau tamarii na nia i te purumu na tera e tera fare ia horoahia mai te mau pute î i te mau monamona. Aore ra e taora ratou i te mau huero moa i nia i te mau fare, ma te huehaere i te mau papie haumitiraa i nia i te mau tumu raau, e te mea ino roa ˈtu â e farii te mau metua i te reira.”—Zachary, 10 matahiti.
“Eita vau e tiai i te hoê mahana taa ê ia noaa ta ˈu ô. E rave mai to ˈu mama e to ˈu papa e rave rahi mau hauti i te mau taime atoa. Te halloween e haamoriraa ïa i te mau varua feia pohe. E ere i te mea tano. Te Atua hoê roa ta tatou e haamori o Iehova ïa.”—Nicholas, 6 matahiti.