Te noela, e pau hau aˈe anei oe i ta oe e manaˈo?
“MAMA, Papa—te vai mau ra anei te Papa Noela?” E mǎtaˈu e rave rahi metua i teie taime faaiteraa i te parau mau. Ma te inoino e te mauiui i roto i te mata, te hinaaro ra o Jimmy hitu matahiti ia faatiaturihia o ˈna e te vai mau ra teie taata aai o tei hopoi mai i teie mau ô faahiahia—e aita o ˈna i haavarehia e to ˈna mau metua.
Teie te ohipa i tupu, na te tamaroa iti no te fare i pihai iho mai i te hape i te faaiteraa i te parau mau au ore rahi e te haapeapearaa ˈtu i teie mau metua. Peneiaˈe te haamanaˈo ra oe i te hoê â huru tupuraa i to oe vai-tamariirii-raa ra.
Te mau faahanahanaraa o te mau mahana oroa i teie nei mahana ua hau atu ïa i te haapaoraa i ta te faaroo anaˈe iho. E au ra e, te fariihia ra te Noela i te mau vahi aore e manaˈohia ra. Ua farii atoa te mau Tapone haamori ia Bouddah, te feia afirika haamori animala, te ati Iuda Marite, e te feia no Singapour faaroo Mahometa i teie taata poria ahu uteute o te hopoi mai i te mau ô. Ua ui te hoê tia haapaoraa e, “Aita ra anei te Noela i riro mai ei mahana oroa haapaohia e te taatoaraa?”
Ia au i te manaˈo o te rahiraa, ua tatara te Noela i to ˈna ahu “kerisetiano” no te pae Tooa o te râ e ua riro mai ei tau oroa oaoaraa rahi na te taatoaraa. Na te mau tamarii iho â ïa teie oroa. Te manaˈo ra te tahi mau taata e parau mau e ahiri e aita e vai ra te anaanatae e te oaoa o teie mahana oroa aita ïa to te tamarii oraraa e auraa. E au ra e, e vai noa te reira. Ua haamauhia te haapiiraa e te mau ohipa e ravehia ra i te fare haapiiraa i nia i te reira. E faahanahanahia te reira i roto i te afata teata. E faaiteitehia ïa i roto i te mau fare toa rarahi e te tahi atu mau fare toa. E rave rahi taime e te moni ta te mau metua e haamâuˈa no te Noela. Te vai ra anei te hoê pau rahi atu â ta to oe utuafare e aufau maoti te mau faahopearaa matauhia o te mau tarahu teimaha?
Te aai o te Papa Noela—E haaviiviiraa i te parau mau anei?
“Aita vau e tiaturi ra e te vai ra te hoê Atua,” ta Ioane e hitu matahiti i parau i to ˈna metua vahine. Te faataa ra te hoê tumu parau o te World Herald e no te aha: “E au ra e, ua ite o Ioane i taua mahana ra e ere Papa Noela i te taata mau. Peneiaˈe e aita atoa ïa e Atua e vai mau ra, o ta ˈna i parau atu i to ˈna metua vahine.” I to ˈna haamanaˈoraa i to ˈna inoino, te parau ra o Ioane e 25 matahiti e: “Ia parau anaˈe te mau metua e te vai mau ra o Papa Noela, te manaˈo ra vau e haaviivii paha te reira i te parau mau.”
Eaha te tia ia ravehia no teie tupuraa peapea? Aita te manaˈo o te feia ite no nia i te huru o te tamarii e tu ra. Te faaitoito ra te hoê tane i te mau metua ia faaitehia te parau mau i te tamarii i te onoraa aore ra te hituraa o te matahiti, ma te faaara e “e nehenehe to ratou feruriraa e inohia ia tamau noa te mau metua i te faatiaturi i teie aai.”
I roto te buka No te aha te mau tamarii e haavare ai—Nafea te mau metua e nehenehe e turu i te parau mau (beretane), te faˈi ra te taote ra o Paul Ekman e: “Ma te papu e nehenehe outou te mau metua e ohipa puai i nia i ta outou mau tamarii no nia i te haerea, te faaroo, e te mau ohipa i te pae totiare mai te haavare e te hunaraa i te parau mau.” Te na ô râ o Ekman e: “E taui te auraa i rotopu i te hoa ia haaviiviihia te parau mau e te hoê parau haavare. E mea fifi ia faaafaro ia ere-anaˈe-hia te tiaturiraa; i te tahi mau taime e ore roa e afaro faahou.” No te aha ïa e faatupu ai i te inoino ia tae i te mau mahana oroa horoaraa ô?
Te haapapu ra te hoê vahine maimi no nia i te huru o te tamarii e: “Te manaˈo ra vau e horuhoru te tamarii hau atu i te haavare e te faahema a to ratou iho metua i te iteraa ˈtu e aita e Papa Noela.” Te na ô ra o Judith A. Boss, orometua haapii i te philosopho: “Teie te hinaaro o te feia paari . . . te haavare-papu-raa i te tamarii no nia i te huru o Papa Noela. . . . Ma te parauraa i te tamarii e e taata mau o Papa Noela, aita tatou e faaanaanatae ra i te manaˈo nevaneva a te tamarii. Te haavare mau ra tatou ia ratou.”
Mai te peu e e metua oe, tei mua ïa oe i te hoê ohipa fifi mau—te haapiiraa i ta oe mau tamarii te here e te oaoa i roto i te hoê ao i reira ratou e ite oioi ai e eita te taata e nehenehe e tiaturihia. “Eiaha e aparau i te feia ěê.” “Eiaha e tiaturi i te mau mea atoa ta te faatianianiraa afata teata e parau ra.” “A parau atu e aita mama to te fare.” Nafea ïa te tamarii e ite ai o vai ta ˈna e nehenehe e tiaturi? Te parau ra te buka Nafea ia tauturu ia paari mai ta oe tamarii (beretane) e: “E tia i te tamarii ia ite oioi i te faufaaraa e te maitai o te haavare ore, o te itoito, e te faatupuraa i te auraa tia e te tahi atu; e tei te fare ïa te reira e haamatahia ˈi.”
Parau mau, aore e utuafare tia roa. Teie râ, ua haa te vahine papai o Dolores Curran no te ite i te huru o te mau utuafare paari. Ua ani oia i na 551 feia ite i te pae o te utuafare no nia i te tuhaa huru rau ia maiti ratou i te mau mea faufaa roa ˈˈe. Te mau mea o ta ˈna i ite, papaihia i roto i te buka Te mau huru o te hoê utuafare oraora maitai (beretane), te tuatapapa ra ïa e 15 huru maitai ta te feia ite i maiti. Teie te maha o te huru “te tiaturiraa te tahi i te tahi.” “I roto i te utuafare oraora maitai,” te parau ra oia e, “ua fariihia e ohipa faufaa te tiaturiraa te tahi i te tahi, e e tia ia faatupuhia e ia aupuruhia ma te haapao maitai a ora amui ai te tamarii e te metua i roto i te mau tupuraa e rave rau o te oraraa o te utuafare.”
E tano te metua i te ui, ‘Mea faufaa aˈe anei te faatia-noa-raa i te aai o te Papa Noela i te tiaturiraa ta ˈu tamarii ia ˈu?’ Peneiaˈe eita faahou e itehia. Te huna ra anei te Noela i te tahi atu â mau pau?
E horoa-rahi-roa-hia anei te mau ô?
“A haamata i te tamariiraa ra i te horoa i te mau mea atoa ta te tamarii e hinaaro. E na reira ïa o ˈna i te tiaturi e tia i te ao ia faaamu ia ˈna,” ta te hoê vea iti 12 ture no te haapii i te tamarii rave hara (beretane), e parau ra. E nehenehe mau te tuu-hua-raa i te manaˈo i nia i te mau mea materia e faaino.
Te ani ra te vahine papai e metua vahine atoa o Maureen Orth e: “Nafea tatou e haapii ai ia ratou te mau mea faufaa e te paari i roto i te hoê ao î i te manaˈo materia, i reira te haamâuˈaraa e te nounou e faahanahanahia e mea pinepine hoi ma te opua ore?” I roto i te tumu parau “Te ô o te oreraa e horoa i te taoˈa”, te parau ra oia ma te oto e: “Te tiaturi nei ta tatou mau aiû onoono ia horoahia te mau ô i te mau mahana atoa—mai te rata te huru o te tae mai i te mahana hoê.” Teie mau anei te poroi a te Noela?
E te mau utuafare o te ore roa e maraa te hooraa i te mau ô titau-roa-hia no te Noela? Eaha te huru o teie feia apî ia faaroo anaˈe ratou e e hopoi Papa Noela i te mau ô na te tamarii faaroo anaˈe iho? E te feia apî e ora ra i roto i te mau utuafare amahamaha o te ite ma te mauiui i te mea e erehia ra e ratou i te tau o te mau oroa? Eita ïa tatou e maere e pinepine te Noela i te hopoi i te ahoaho maoti i te oaoa o te mahana oroa.
“Mea pinepine roa o te iritiraa i te mau ô te mea faahiahia roa ˈˈe o teie mau putuputuraa i te mahana oroa,” ta te The New York Times e parau ra. “Teie ïa te poroi ta teie ohipa e horoa ra i te tamarii e ia putuputu anaˈe te utuafare e horoahia ïa te mau ô e ua ineine ïa ratou no te faaruru i te inoino.”
Ua hau atu ïa te here ei puai umeraa no te rave i te mea maitai. Te na ô ra o Glenn Austin taata papai i Te here e te mana: Te metua e te tamarii, (beretane) e: “I roto i te hoê utuafare au maitai i reira te tamarii e here ai e e faatura i te metua, e rave te tamarii i te haerea tano ia mauruuru to ˈna metua ia ˈna.” E haa te mau Ite no Iehova no te faatupu i teie here tamahanahana i roto i to ratou mau fare. Hau atu â, e haapiihia te mau tamarii Ite no Iehova ia ite e ia here i te Atua o ta ratou e tavini ra, o Iehova. E puai rahi mau teie i roto i to ratou oraraa no te raveraa i te mea maitai! Aita e faufaa te hoê taata aai no te faahepo ia rave ratou i te mau ohipa maitatai.
E here te mau Ite no Iehova i ta ratou mau tamarii mai te ô no ô mai i te Atua ra te huru. (Salamo 127:3) Maoti i te tiai i te mau mahana tapaohia no te horoaraa i te mau ô, e nehenehe teie mau metua e horoa i te mau ô i te roaraa o te matahiti. I taua taime ra e mea fifi ia ite o vai ma te mea oaoa roa ˈˈe—te tamarii anei o te maere roa aore ra te mau metua oaoa. Ua ite te tamarii e na vai teie ô. Hau atu â, te faaitoitohia ra te mau metua Ite no Iehova ia horoa pinepine te ô e au i te taime. Ia oto anaˈe e ia moemoe anaˈe te hoê tamahine iti, aita ïa e faaauraa i rotopu i te hoê piha î i te mau pepe haavare e maa taime ma te tauahihia e te faarooraa ia Mama ia faatia mai i te mau aamu i to ˈna nainairaa? E nehenehe anei te hoê tamaroa e haapiihia ia riro mai ei taata paari na roto i te afata î i te mau tauihaa tairi popo aore ra na roto i te mau aparauraa roroa au maitai e to ˈna papa ma te hahaere raua toopiti?
E riro teie aupururaa fatata ei parururaa i te roaraa o te oraraa. Ua itehia e te feia maimi no nia i te huru o te tamarii e ia haamata anaˈe te amaharaa i rotopu i te mau ui, e ohie te feia apî i te riro i te manaˈo o te feia apî. Ua taai-hua-hia te haerea tano ore e te hiˈo-ino-raa i te feia paari. “O tei tamau râ te hiˈo maitai i to ratou metua tane e i te feia paari aita ïa ratou i amui atu i te tahi atu feia apî haerea tano ore.”
I te tahi taime e faainohia te mau Ite no Iehova no te mea aita ratou e amuimui e to ratou fetii i te mau mahana oroa arearearaa. E au ra e te erehia ra te mau tamarii Ite no Iehova i teie arearearaa taa ê. E tumu papu no roto i te Bibilia ta teie mau metua aau tae mau e ta ratou mau tamarii no te patoi atu. (A taio na i te api 23 e tae atu i te api 26.) E te faatupu ra teie feia apî i te puai morare o te tia i te faaruru i te faaheporaa a te feia apî o te haamou roa i te hinaaro o te tahi atu feia apî. Ua inohia te haerea morare no te maraaraa o te ino. Te taiata, te raau taero, te haavîraa uˈana, te ava, te haamoriraa, te rave-ino-raa i te tamarii—e rave rahi mau ati teie e faariaria ra i te feia apî paruparu.
Nafea te hoê metua e nehenehe e paruru i te taurearea i teie mau ati tamau? Mai to tamariiriiraa ra e faaineine-tamau-hia te mau tamarii Ite no Iehova ia tiaturi i te mau ture morare puai a te Bibilia. E tauturu te mau metua here ia ratou ia taa i to te Atua manaˈo eiaha noa no nia i te mau mahana oroa no nia râ i te taatoaraa o te mau mea o te oraraa. E faaroo ratou i to ratou Atua no to ratou here e faatura ia ˈna, noa ˈtu e e mea taa ê ratou. A feruri na e te faaineine ra te reira ia ratou ia manuïa ei taata paari i to apîraa ra! Ia nehenehe anaˈe te hoê tamarii apî e parahi ra i roto i te hoê piha fare haapiiraa î i te tamarii e rave i te tahi mea e au ra e mea arearea roa ma te tapea i to ˈna tiaraa no te mea o ta ˈna e manaˈo ra e mea tano, e nehenehe hau atu ïa o ˈna e faaruru i to muri iho tamataraa o te mau mea manaˈohia e mea arearea—te raau taero, te taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa e te tahi atu â mau hinaaro faaino. E nehenehe te mau tamarii Ite no Iehova e faatupu i te hoê puai morare te erehia ra e te rahiraa o te mau tamarii.
“Te rahiraa o te mau tamarii ta ˈu i hiˈopoa aita to ratou e faaroo,” ta Robert Coles taote maimi i te haapiiraa tuatoru no Harvard i parau. “Ua erehia ratou i te mau mea atoa, eiaha râ te manaˈoraa ia ratou iho e i te mau mahana atoa te rahi noa ˈtura ratou i te haapao noa ia ratou iho.”
Te faataa ra te hoê taote tamarii i te hoê utuafare taa ê: “E hinaaro ratou i te tamarii o tei haapeapea no te tahi atu e o tei horoa rii ia ratou iho. . . . E oraraa haehaa to ratou . . . , e faufaa ê râ ta ratou. No te ereraa i te parau tano, ua pii vau i te reira te mauruuru ma te ore e titau hau atu â.”
Te faahiti ra o Dolores Curran i te mau ohipa maitai e ravehia no te tahi atu ei niu no te oaoaraa. “No te tahi mau utuafare i roto i to matou nunaa [Te mau Hau amui no Marite]—te rahiraa o te mau utuafare, ta ˈu e parau—o te manuïaraa e te titauraa i te oraraa fanaˈo te opuaraa matamua.” Teie râ, “o te mau utuafare tei manaˈo e e nehenehe te mau melo e aupuru te tahi i te tahi e o te na reira ra o ratou ïa teie mau utuafare oraora maitai o te haafaufaa i te taviniraa i te tahi atu. . . . Ia paari anaˈe teie mau tamarii no teie mau utuafare, e riro ratou i te aupuru i te tahi e e mau taata te tia ia tiaturihia, ei faahopearaa ïa no te mau mea ta ratou i ite i roto i to ratou utuafare.” Ua tapao o Curran i rotopu i te mau metua o tei manuïa “te haafaufaa-faahou-raa i te imi i te oaoa i roto i te taata e i te horoaraa maoti i te hooraa, te raveraa e te haamâuˈaraa.”
Ia au i te parau a te hoê taata ite i te horoa faahiahia roa ˈˈe, “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) Ua riro te utuafare Ite no Iehova ei haapapuraa ora no teie parau ta Iesu. Mai ia ˈna atoa ua niu ratou i to ratou oraraa i nia i te taviniraa kerisetiano. Te manaˈo ra te tahi pae e te haavîhia ra e te faahepohia ra te mau Ite taurearea e to ratou mau metua ia haere i tera fare e tera fare. E mea taa ê roa râ, ua haapiihia ratou e te hiˈoraa a te metua e mea nafea ia faaite i te here i to taata-tupu ma te horoa pipiri ore i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te taata-tupu.—Mataio 24:14.
‘Eita anei te reira e taotia i te tamarii?’
E ere anei i te haapaoraa etaeta o te taotia ra i te hoê tamarii apî? E ere ra anei i te mea tano ia faaoti taitahi tatou no nia i te haapaoraa ia paari anaˈe tatou? O te 3 ïa o te 12 Ture no te haapiiraa i te tamarii rave hara, (beretane): “Eiaha roa e faaineine ia ˈna i te pae varua. A tiai ia naeahia to ˈna matahiti e i reira a vaiiho e na ˈna e ‘faaoti no ˈna iho.’”
Noa ˈtu te ite morare matamua a te hoê tamarii, ia au i te parau a te taote Coles, e haamata ïa i te tupu ia naeahia te toruraa o te matahiti. “Te vai ra i roto i te tamarii te hoê ite morare o te tupu mai. Ua tae au i te manaˈo e na te Atua i horoa mai, i teie hinaaro puai no te haerea morare.” O te taime tano teie no te haapii i te mau faufaa morare parau mau. O te taime teie, ei hiˈoraa, no te haapii i te faufaaraa o te parau mau o tei patoi i te haavare ma te horoa i te hiˈoraa maitai. Te faaitoito ra te Bibilia i te faufaaraa ia faaineine mai te tamariiriiraa ra: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.”—Maseli 22:6.
Te tapao ra o Curran e: “Eiaha tatou e tiai ia rave te tamarii i teie nei mahana i te hoê haerea morare ma te ore e tauturuhia. . . . Te faaite ra ta ˈu uiuiraa manaˈo e ia hau atu te hoê utuafare i te mea oraora maitai ua hau atu atoa ïa to ratou ite no nia i te mea tano e te mea hape.”
Ua tapao te hoê rave ohipa totiare tei pahono i te uiuiraa manaˈo a Curran e: “Te vai ra te hoê tumu titauhia no te puai ta te faaroo a te haapaoraa e horoa na te mau utuafare.” No te utuafare e tahoê ra i te pae faaroo, te parau ra o Curran, “e ohipa faufaa ta te faaroo i te Atua e rave i roto i te oraraa o te utuafare i te mahana hoê. E haapuai te hoê tumu faaroo i te faatereraa utuafare e turuhia ra. E hopoia mau teie na te mau metua te horoaraa i te faaroo i ta ratou tamarii, te na reira râ ratou ma te feruriraa maitai e ma te opua mau.”
A tauturu i ta outou mau tamarii ia here i te Atua
A faaite i te tamarii te mau ô a te Atua o te hopoi mai i te oaoa. A tarava na i nia i te matie ma te hiˈopoa i te tiare iti i hamanihia e te tuhaa huru rau. A mataitai na i te manumanu te mapiha mai i ropu i te aihere no te paiuma i nia i te rauere matie, ma te hopoi i nia i to ˈna nau pererau iti uteute potaotao, e te maurere atu i te atea ê. A vaiiho ia ratou ia ite i te maere rahi ia tau mai te hoê pepe i nia i te rima ia faahauti i na pererau rearea anaana maa taime faafaaearaa e ia î i te mahanahana o te mahana. A huri na i nia i te tua no te hiˈo i te mau ata uouo mǎrû e tere haere ra na nia e a hiˈopoa na i te mau ata o te tauiui ra te hohoˈa mai te pahi te huru e te puaahorofenua e te aorai te huru i nia i te raˈi. I te na reiraraa a faaite i ta outou mau tamarii e na to tatou Poiete te Atua tei hopoi mai i teie mau ô oaoa rahi.
E te tahi atu â mau ô mai te fanauˈa mimi e ououˈa ra ma te arearea e te hoê rauere a paaina ˈi tatou i te ata aore ra te fanauˈa uri huruhuru o tei “honihoni” ia tatou, ma te taueue te upoo, ma te uuru taehae a haru ai i to tatou rima ahu, e te tairi faaea ore o te aero no te faahoa. Aore ra te hautiraa i roto i te are miti, te paiumaraa i nia i te mouˈa, aore ra i te po ma te nǎnǎ te mata ma te haafaahiahia i te raˈi î i te fetia e anapanapa ra. Ma te ite e teie mau ô e te vai atu â no ô ïa i Tei horoa mai i to tatou ora, ma te haamauruuru ia ˈna no teie mau ô, ma te aau mehara i te iteraa ˈtu ia ˈna—e hopoi mai te reira i te oaoa e e faaite te reira i to tatou here hohonu e te tura no ˈna.
E i te pae hopea e tia ia Papa e ia Mama ia tauahi e ia apaapa e rave rahi taime i ta ratou mau tamarii i te utuafare, na te reira e tauturu ia ratou ia ite i te hau tamahanahana e te haamauruuru i te mahana taitahi. A tauturu ia ratou ia tapea i to ratou faaroo ia Iehova, ma te faarue i te hoê haavare rahi roa ˈtu, i teie Papa Noela ahu uteute, teie ïa, e mea tupu noa mai teie mau ô nehenehe mau no ô mai i te Atua—e haapiiraa haavare aita e haapapuraa ite aivanaa, tei ore i turuhia e te ravea maimi a te ite aivanaa, e o te vai tamau noa maoti te haapiiraa na nia iho e na nia iho noa ia î te feruriraa a te mau taurearea.a
A pure amui ma te pinepine e ta outou mau tamarii i tei Horoa rahi roa ˈˈe—ia tamaa, ia taio i ta ˈna Parau, i te hopea o te mahana. A aupuru i te hoê tamarii aau mehara, e e haamaitai teie ite i te mauruuru i te mau mea atoa ta ˈna e ite i roto i to ˈna oraraa. E riro oia ei taata horoa oaoa ia paari anaˈe oia ma te apee i te huru o te Atua mau e o te mau metua o ta ˈna e here ra. E e itehia mai te oaoa, eiaha i te mau mahana faaotihia e te tarena, i te mau taime manaˈo-ore-hia râ oaoaraa rahi i te oraraa. “E ao to te feia, o Iehova to ratou Atua.”—Salamo 144:15.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te buka Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia? (farani) neneihia e te Taiete Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 19]
Te ô maitai roa ˈˈe o ta oe e horoa no ta oe tamarii o te taime ïa