Opua-papu-hia no te tauturu i te tamarii
I NANAHI ra ua pohe e 40 000 tamarii hou te pae matahiti i te mau fenua navai ore. E e pohe â e 40 000 tamarii i teie mahana. E tahi atu â 40 000 tamarii ananahi. E nehenehe hoi e araihia te rahiraa o tauâ mau pohe ra.
I te roaraa o te mau matahiti, ua piihia teie tupuraa te “fifi ru vai mâmû noa” aore ra te “ati mǎrû,” oia hoi e ua aramoina-roa-hia te reira i te ara-maite-raa o te ao nei. “Ahiri e 40 000 manu okima opatapata e pohe ra i te mahana hoê, e inoino rahi ïa te itehia mai. “Area râ e 40 000 tamarii teie e pohe nei e aita e tauˈa-rahi-hia ra,” ta Peter Teeley i parau ma te oto, e taata marite auvaha no te Apooraa Rahi a te ao nei a Te mau Nunaa Amui no nia i te tamarii tei putuputu i te pu iho o Te mau Nunaa Amui i New York i te matahiti 1990.”
Te manaˈo nei te tahi pae e nehenehe paha teie apooraa rahi e taui i te reira. Ua tae mai te mau huimana, e 71 faatere Hau i rotopu ia ratou, na e 159 fenua mai. Ia amui-anaˈe-hia te faahohoˈa ra ratou e 99 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao nei. Na Mikhail Gorbachev i faaite mai i te manaˈo rahi, i te na ôraa e: “Eita te huitaata e tia i te farii noa â i te mea e te pohe ra te mau mirioni tamarii i te matahiti hoê.”
I te mau mahana hou te Apooraa Rahi, ua faaite to te ao i to ˈna manaˈo turu. E mau hanere putuputuraa ta te hau e ta te huiraatira, ta te mau pǔpǔ tamarii haere haapiiraa e te mau pǔpǔ taata iti, e te mau tauaparauraa tei tatara i te parau no nia i te ati o te mau tamarii. Ua hau atu i te mirioni taata i roto e 80 fenua tei tuama i te mau mori hinu ei faahohoˈaraa i ta ratou tiaturiraa e noa ˈtu te mau fifi e te mau ati e vai ra i mua, e nehenehe te ao e riro ei vahi maitai aˈe.
Ua farii popou te UNICEF (Faufaa tauturu i te tamarii a Te mau Nunaa Amui) i te mahana hopea o te Apooraa Rahi e “peneiaˈe teie te mahana faufaa rahi roa ˈˈe no te mau tamarii o te ao nei.” No te aha teie anaanatae rahi? No te mea ua farii te mau faatere o te ao i te “Tabura Ohiparaa” tano mau no te faaiti i te mauiui e te pohe o te feia apî na te fenua taatoa nei.
E tia ia fariihia, e ua î te aamu o te mau parau faaau a te mau nunaa i te mau parau tǎpǔ tei ofatihia. Teie râ, te fafa nei e rave rahi taata i te hoê huru feruriraa apî aau tae mau e te tahoê ei faahopearaa o te Tamaˈi Toetoe. Ua faˈi o James Grant, faatere haapao i te UNICEF, ma te anaanatae rahi e: “Ua rave te feia mana a te Hau e a te Faatereraa, i te mea mau, te taahiraa avae matamua no te haamau i te oraraa maitai no te mau taata atoa—no te mau ‘tamarii paari’ e te mau tamarii atoa—ei fa rahi no te haamaitairaa i te oraraa i roto i te hoê faanahoraa apî o te ao nei.”
Parau mau, hoê matahiti i muri iho i te apooraa rahi, ua haamau aˈena te rahiraa o te mau nunaa i te mau ravea a te hau no te faaohiparaa i te mau faaotiraa a te apooraa. Na te reira i turai ia Grant ia parau e: “Te ite nei tatou i teie nei te tiaturiraa papu mau e naeahia te oraora-maitai-raa no te mau tamarii atoa i te matahiti 2000.”
Eaha mau râ te ati o te mau tamarii, te parau moe haama o te utuafare o te ao nei, e faaite-tahaa-hia ra e te mau ravea haapurororaa parau apî o te mau nunaa? Te vai ra anei i teie nei, i te tahoêraa te mau nunaa i muri aˈe i te Tamaˈi Toetoe, te tumu papu no te tiaturi e e tutava Te mau Nunaa Amui no te faatupu i te hoê faanahoraa apî faahiahia mau o te ao nei? E nehenehe mau anei tatou e tiai i te hoê oraraa maitai roa no ta tatou mau tamarii a muri aˈe? E tuatapapa na tumu parau toopiti i muri iho nei i teie mau uiraa.