Te mau haafifiraa i te hau i rotopu i te taata e te animala
Ua riro te mau hohoˈa mai te hohoˈa i nia i te api o teie vea ei oaoaraa na te mau tamarii. E pinepine atoa te feruriraa o te feia paari i te anaanatae i teie huru hohoˈa.
No te aha teie huru e tupu ai? E moemoeâ noa anei te hau mau i rotopu i te taata e oia atoa te mau animala taehae roa ˈˈe, na te tamarii? Aore ra e tupu mau anei te reira?
O te taata te fifi
O te taata iho te fifi rahi no taua huru hau ra. Te parau nei te hoê maseli tahito e: “Ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho.” (Koheleta 8:9) Teie râ, ua itehia te mau hamani-ino-raa a te taata i to ˈna iho taata tupu i roto i te roaraa o te aamu na roto i ta ˈna huru raveraa i te mau animala.
Ei hiˈoraa, ua haruhia e rave rahi mau animala taehae e ua haapiihia ratou ia aro i roto i te mau tahua aroraa i Roma tahito ra. Te faatiahia ra e i te matahiti 106 o to tatou nei tau, ua faaineine te emepera roma ra o Trajan i te mau hautiraa i reira 10 000 feia aro e 11 000 animala i taparahi-pohe-hia o te haamâha i te hinaaro uˈana i te toto o te feia mataitai faufau.
Parau mau, aita teie mau huru faaanaanataeraa taa ê e rave-faahou-hia ra i teie mahana. Teie râ, te faaite nei te tabula e maraa noa ra o te animala e pohe ra aore ra fatata i te mau roa e te vai ra te hoê hape i roto i te huru raveraa a te taata i te animala. Te faaiti nei te maraaraa o te huiraatira taata i te nohoraa o te mau animala taehae. E no te nounou o te taata, te taparahihia nei te mau animala no te fenua ěê no te mau iri, te mau tara, e te mau niho. Te mǎtaˈu nei te tahi mau taata tuatapapa e ia tae i te hoê mahana, e ite-noa-hia te mau animala o te mau huru rarahi i roto i te mau aua faaiteiteraa animala.
Amu-taata
Te vai atoa ra te tahi atu fifi i te hau i rotopu te taata e te animala: o te tahi mau animala taehae iho. I Afirika e i Asia, e taio-pinepine-hia i te mau parau faaite e na te mau animala taehae e hamani ino nei e e haapohe nei i te mau taata. Te faaite ra te buka The Guinness Book of Animal Facts and Feats e “te haapohe nei te melo o te opu o te mau mimi fatata e 1 000 feia i te matahiti.” I te fenua Inidia noa, te haapohe nei te mau mimi taehae hau atu i te 50 taata i te matahiti tataitahi. Ua haamata atoa te tahi mau nemela i roto i taua fenua ra i te riro mai ei amu-taata.
I roto i ta ˈna buka Mea atâata no te taata (beretane), te faataa ra o Roger Caras e i te tahi taime e riro mai te mau nemela ei amu-taata i muri aˈe i te hoê maˈi pee, e amu oia te tino pohe o te feia i roohia i te maˈi. Mea pinepine taua mau huru maˈi pee, ta ˈna e faataa ra, “i te apeehia e te tahi tau avaˈe mǎtaˈuraa rahi e e fati te mau nemela i raro aˈe i to ratou hiaai apî i te iˈo taata e e haamata ratou i te haapohe.”
Ua tapao ra o Caras e e ere te mau maˈi pee i te tumu no te hamani-ino-raa atoa a te mau nemela. Te tahi atu tumu, o te riri-haere-raa ïa o te animala, mai te peu ihora râ e tei pihai iho oia i te tamarii.
I te roaraa o te mau matahiti 1918-26, ua haapohe te hoê nemela i te fenua Inidia e 125 taata, mai tei faaitehia e te Colonel J. Corbett i roto i ta ˈna buka Te Nemela Amu-Taata no Rudraprayag (beretane). Hoê ahuru matahiti i muri iho, ua haapohe te mau nemela amu-taata fatata e 82 taata i roto i te mataeinaa no Bhagalpur.
Te faatia ra te hoê taata itoito, e taata tiai oia i te ururaau i Tanganyika (i teie nei e tuhaa no Tanzanie) e mea nafea to ˈna oraraa e pae avaˈe i te matahiti 1950 no te tamata i te auau, ma te ore e manuïa, i te hoê nemela amu-taata tei haamǎtaˈu i te feia na te hiti i te oire iti no Ruponda. I te pae hopea, i muri aˈe i to ˈna haapoheraa e 18 tamarii, ua haruhia oia e te hoê taata Afirika no te oire iti. Ua haapohe te tahi atu nemela e 26 vahine e tamarii i roto i te oire iti no Masaguru.
Te vai atoa ra te liona no Afirika. I to ˈna riroraa mai ei amu-taata, mea pinepine e mau tane paari te feia ta ˈna i taparahi. “I te roaraa o na piti ahuru ma toru matahiti ta ˈu i ora i roto i te Pû o te mau animala oviri”, ta C. Ionides e papai ra i roto i ta ˈna buka Mambas e te mau Amu-Taata, “ua auau vau hau atu i te maha ahuru liona, te rahiraa e mau liona amu-taata ïa, e te tahi pae te hamata nei i te riro ei amu-taata aore ra auau animala.” Ia au i te parau a Ionides, e riro te mau liona ei haamǎtaˈuraa no te mau taata, ia faaiti anaˈe oia ma te etaeta i ta ratou mau maa matauhia.
Ua tohuhia te hau no te ao atoa nei
Noa ˈtu te mau haafifiraa i te hau i rotopu i te taata e te animala, te faˈi ra te Bibilia e: “E vi anaˈe te mau puaa taehae . . . ua hope ê na ïa i te haavihia e te taata nei.”—Iakobo 3:7.
Te tohu ra te Bibilia i roto i te Ezekiela 34:25 e: “E fafau vau [te Atua] i te faufaa hau ia ratou, e na ˈu e faaore i te puaa taehae i nia i te fenua nei: e parahi noa hoi ratou ma te ora i te medebara; e taoto hoi i roto i te ururaau.”
Teie mau parau tohu a te Bibilia, o te hoê noa anei moemoeâ o te ore e tupu? Na mua ˈˈe i te patoi i te tiaturiraa o te hoê hau i nia i te fenua atoa nei i rotopu i te taata e te animala, e hiˈo anaˈe i te tahi mau haapapuraa no nia i te parau mau e faahitihia ra e te Bibilia. Ua itehia te tahi mau hiˈoraa maere mau o te mau taata o tei faatupu i te mau taairaa hau e te mau animala atâata roa.