VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/6 api 3-5
  • Te fa apî faahou maira anei te mau faufaa morare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te fa apî faahou maira anei te mau faufaa morare?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoˈi-faahou-raa i te mau faufaa morare?
  • Te taui nei te mau peu — Eiaha râ te huru morare
  • Ua huti anei te taata i te haapiiraa?
  • Te SIDA—Nafea ia paruru ia tatou i te reira?
    A ara mai na! 1988
  • Nafea vau ia ape i te maˈi SIDA
    A ara mai na! 1993
  • Te SIDA—No te aha oia i parare rahi ai?
    A ara mai na! 1988
  • Te SIDA—E faaû anei au i te reira?
    A ara mai na! 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/6 api 3-5

Te fa apî faahou maira anei te mau faufaa morare?

AITA e taata faahou i roto i te mau fare. Ua papaihia i nia i te tahi mau iri e te tarahuhia ra teie mau fare. Tei Hambourg tatou, i Repubilita Tooa o te râ no Helemani, i roto i te hoê vahi tei riro na i mutaa ihora ei pu rahi no te ohipa taiata o te ao nei. Eaha hoi te tumu i opanihia ˈi teie mau fare?

Hoê â ïa tumu no reira te tahi mau vahi farereiraa matauhia e te mau mahu i pau ai i te taata i San Francisco. Na te fenua Marite taatoa, ua opani te mau pu farereiraa e te mau piha faataheraa hou, faataahia na te mau mahu te tahi i muri aˈe i te tahi.

Eaha te tumu matamua o teie huru tupuraa? O te parareraa o te maˈi SIDA, teie tirotiro taparahi taata tei riro ei hoê o te mau ati riaria roa ˈˈe o teie nei senekele XX.

Ua haapohe ê na te SIDA ehia rahiraa tausani taata e, mai te peu e ua tano iho â te mau manaˈo e faahitihia nei i teie mahana, e pohe â te mau mirioni taata ê atu i roto i te tau i mua nei.

Te hoˈi-faahou-raa i te mau faufaa morare?

I roto i te mau matahiti 60 e te 70, e rave rahi mau fenua no te pae Tooa o te râ tei roohia i te tauiraa rahi i te pae no te taatiraa. Ua riro roa mai te here tiamâ ei peu matauhia. Ua rahi noa ˈtura te mau tamarii o tei fanauhia i rotopu i te mau metua faaipoipo-ore-hia. Ua topa roa mai te matahiti o te mau taatiraa pae tino matamua. Na roto i te hoê huru o tei tupu oioi noa i te rahi, ua faarue aˈera te mau mirioni taata i te mau faufaa i matauhia na.

Ua faataa poto mai te vea no Kanada ra L’Actualité i te huru feruriraa o taua tau ra i te na ôraa e “ua riro te taatiraa pae tino ei hautiraa hapa ore”. Ua faatupu atoa te faraa mai te mau pǔpǔ turu i te mau “tiaraa” o te mau mahu i te hoê aimârôraa rahi, o tei hope na roto i te hoê hiˈopoa-faahou-raa i te mau ture e opani na e tae roa mai i taua taime ra i te mau taatiraa i rotopu i te mahu.

I muri iho, ua fa maira te SIDA i roto i te ao nei. Ua taui hohonu roa te rahiraa o te mau taata i roohia i te maˈi e te fifi ia itea mai i te hoê ravea rapaauraa i te huru o te taata no nia i te mau taatiraa pae tino. Mai ta te vea ra L’Actualité i papai, “e te SIDA, ua riro faahou mai te mau hautiraa o te here ei mea atâata roa”. Teie ta te hoê vahine papai vea marite, o Ellen Goodman, i parau no te faataa i te tauiraa o te haerea o te taata i tupu mai na roto i teie huru tupuraa apî: “I te mea e te parare noa ra te SIDA i rotopu i te huiraatira (e ere faahou i te tahi manaˈo papu ore, e mea mau râ), e riro te mau aniraa i te pae no te taatiraa i te ore e farii-faahou-hia.”

Te taui nei te mau peu — Eiaha râ te huru morare

E nehenehe anei e parau e te taa ra i te taata i teie nei i te fifi e no reira, te hoˈi faahou ra tatou i nia i te mau peu maitai i te pae morare? Te ite ra anei tatou i te mea o ta te mau ravea haapurororaa parau apî i parau i te tahi taime te hoê “araraa o te mau peu tahito” aore ra o te “titauraa i te peu viivii ore”?

Inaha, aita te faarueraa i te tahi mau peu, no te mea noa hoi e mea titauhia, i apeehia e te hoê tauiraa o te huru feruriraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei e parau e no te mea ua haapae te tahi mau mahu i te haere na muri e rave rau mau hoa tane no te faaea i te “hoê noa hoa”, ua pee ïa ratou i te hoê haerea maitai i te pae morare? Hau atu, eaha te ohipa e tupu ia iteahia mai te hoê patia no te arai i te SIDA? E nehenehe e tiaturi e e rave rahi o te rave faahou mai i ta ratou mau peu tahito e e matara faahou te mau vahi i faataahia no ratou.

Te ite-atoa-hia ra teie huru — tauiraa o te haerea, eiaha râ o te huru feruriraa — i rotopu i te mau tane e te mau vahine e ere i te mahu. Mai ia Felice, te hoê potii haere haapiiraa tuatoru no Kalifonia, i Los Angeles, teie e tatarahapa nei no te mea aita o ˈna i fanaˈo i te tiamâraa i te pae taatiraa e itehia na i te fare haapiiraa. “Auê, mea riri roa na ˈu, o ta ˈna ïa e parau ra. Ahiri pai e e nehenehe ta ˈu e rave mai ta ˈu e hinaaro.” Ma te faaite e eiaha e tiai e ia fa apî mai te mau ture morare tahito, ua papai te hoê papai vea marite e: “Peneiaˈe paha e ua iti rii mai te tauiraa rahi i te pae taatiraa, tera râ, aita e itehia ra i te taata ia pee faahou i te huru feruriraa o te mau matahiti 40 e te 50, o te faaherehere na hoi i te mau taatiraa pae tino i rotopu anaˈe i te feia faaipoipo.”

Ei hiˈoraa, i Kanada, teie te nehenehe e taiohia i roto i te vea Maclean’s no nia i te hoê titorotororaa a te fenua i ravehia i nia i te mau taurearea haere haapiiraa tuatoru: “Ua ite maitai te mau taata paari apî i te parau no nia i te mau maˈi e noaa na roto i te mau taatiraa pae tino, mai te SIDA, te syphilis e te blennorragie. Teie râ, noa ˈtu e ua ite ratou, mai te mea ra e aita ratou e tâuˈa ra. Ua parau te rahiraa o te mau taurearea i uiuihia e te rave ra ratou i te mau taatiraa i te pae tino tera râ aita ratou e faaohipa ra i te mau ravea arairaa matamua roa no te paruru ia ratou i te maˈi: oia hoi te raveraa i te taoˈa paruru i roto i te mau taatiraa.”

Te na ô faahou ra te tumu parau e: “E rave rahi mau tia mana i te pae rapaauraa teie e haapeapea nei i to ratou iteraa e noa ˈtu te mau ohipa atoa e ravehia nei no te faaitoito i te mau taatiraa pae tino papu aˈe, aita te hoê tuhaa rahi o te huiraatira e rave tamau nei i te mau taatiraa pae tino, e tâuˈa ra i te poroi.” Ia au i te taote Noni MacDonald, taote aravihi i te pae no te mau maˈi haape i Ottawa, “te rahiraa o te mau porotarama haapiiraa e te mau ohipa haamaramaramaraa e ravehia nei no te faaitoito i te taata ia rave i te mau taoˈa paruru, e hope ïa na roto i te manuïa-ore-raa rahi”.

Te na ô faahou ra te vea Maclean’s e: “Te faaite ra te titorotororaa i ravehia i roto e 54 vahi haapiiraa e e toru tuhaa i nia i te maha o te mau taurearea haapii i uiuihia tei rave ê na i te mau taatiraa pae tino. Fatata te afaraa o te mau tamaroa tei parau e ua haere ratou na muri hau atu e pae potii, e hoê tuhaa i nia i te maha o tei horoa mai i te numera ra hoê ahuru aore ra hau atu. I rotopu i te mau potii i uiuihia, e 30% o tei parau e ua taoto ratou e e pae tamaroa taa ê, e 12% tei faahiti hoê ahuru tamaroa aore ra hau atu. Area te mau taoˈa paruru ra, e ere ïa te reira i te mea au-roa-hia. (...) [Te mau taurearea haapii] no roto i te pǔpǔ atâata roa ˈˈe, o ratou ïa te ore e faaohipa ra i te mau taoˈa paruru.”

Ua huti anei te taata i te haapiiraa?

Aita te mau taata e rave rahi e hinaaro ra e huti i te haapiiraa no roto mai i te ohipa e tupu ra i teie mahana. Te faaitoito nei vetahi mau taote i te taata ia taui i ta ratou mau peu mai te peu e eita ratou e hinaaro e ia roohia ratou i te SIDA; te faaitoito nei ratou ia taati atu i te hoê anaˈe hoa e ia faaohipa i te mau taoˈa paruru. Teie râ, aita roa ˈtu ratou e hinaaro ra e riro ei feia aˈo etaeta i te pae morare. Te faahohoˈa maitai ra o Alan Dershowitz, orometua haapii i te ture i Harvard, i teie huru ia parau oia e eita e tia i te feia maimi ia faahiti i te tahi haavaraa morare i nia i te mau peu i te pae taatiraa o tei riro ei tumu no te parareraa o te SIDA. I to ˈna manaˈoraa, “e tia i te mau aivanaa ia hiˈo i te parareraa o te maˈi ma te ore e faaoti i nia i te haerea”.

Teie râ, te faataa ra te vea Te hohoˈa o te ao nei (farani) e e haerea paruparu roa teie. Te na ô ra teie vea e: “Eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe ravea aroraa i te SIDA e manuïa mai te peu e eita oia e apeehia e te hoê hoˈi-faahou-raa taatoa, te oioi e te papu, i nia i te hoê huru morare teitei aˈe (inaha, e nehenehe tatou e haamanaˈo e ua riro te tiamâraa i te pae taatiraa, te peu taiata e te raveraa i te raau faataero, ei mau huru totiale matamua e faaitoito ra i te parareraa o te maˈi). E nehenehe noa teie hoˈi-faahou-raa e tupu ia fa atoa mai te mau peu apî i te pae no te ihotumu. (...) E ere te morare i te hotu no roto mai i te tahi manaˈo pae tahi: i mua i te haamǎtaˈuraa o te SIDA, e tia ia faataa i te reira mai te hoê titauraa ru i te pae no te ora, tei riro ei niu no te ora o te huitaata nei.”

Tera râ, ua riro noa anei te morare ei “titauraa ru i te pae no te ora”? E tia anei ia pee i te mau faufaa morare no te mea noa e mea titauhia e te mau huru tupuraa? Hoê anei faufaa to te mau pueraa ture morare atoa? E hiˈo anaˈe na i te mea o ta te Aamu e faaite maira.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

“AITA E ITEHIA RA I TE TAATA IA PEE FAAHOU I TE HURU FERURIRAA O TE MAU MATAHITI 40 E TE 50, O TE FAAHEREHERE NA HOI I TE MAU TAATIRAA PAE TINO I ROTOPU ANAˈE I TE FEIA FAAIPOIPO.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono