No te aha teie uˈanaraa o te hamani-ino-raa i roto i te ohipa faaetaetaraa tino?
“TE OHIPA FAAETAETARAA TINO, o te oraora-maitai-raa ïa o te tino”, o te hoê ïa parau paari. I mutaa ihora, e parau na hoi te mau taote heleni e ia ravehia te ohipa faaetaetaraa tino ma te au, e maitaihia ïa te tino.
Teie râ, i to tatou nei tau, e rave rahi mau hautiraa i te pae taaroraa o te ore roa e riro ei mea maitai, no te feia hauti e no te feia mataitai atoa. I mua i teie fifi rahi, ua faaoti te Apooraa no Europa i te hoê opuaraa rahi no nia “i te vavahiraa e te hamani-ino-raa e itehia ra i roto i te ohipa faaetaetaraa tino”. No to ratou peapea i mua i te taehae o te mau taputôraa i rotopu i te feia hauti e te feia turu i te mau pae e hauti ra, na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau hautiraa, ua tuatapapa te feia no roto i te Apooraa no Europa i te mau tuhaa taa ê o teie fifi, ma te imiraa i te mau tumu e te mau ravea no te arai i te reira. Eaha tei itea mai ia ratou e eaha te mau huru o teie hamani-ino-raa?
Te hoê fifi taatoa
Noa ˈtu e te faahapahia ra te ohipa taaro au-roa ˈˈe-hia e te taata — oia hoi te tueraa popo —, e nehenehe e parau e aita hoê ohipa faaetaetaraa tino aita e itehia ra te hamani-ino-raa i roto. I te matahiti 1988, ua riro roa te manaˈo o te taata i te huru hamani-ino-raa i roto i te tataˈuraa rahi o te mau nunaa no Europa i tupu i Helemani. Ua pepe roa te mau mutoi, ua vavahihia te mau tauihaa e ua tapeahia te taata (e 300), tera ïa te mau faahopearaa o te hoê taputôraa ino mau i faatupuhia e te feia turu i te pae beretane i muri aˈe i te hautiraa to ratou pǔpǔ tue popo. I roto i taua nei â tataˈuraa ra, i to te pǔpǔ no Italia upootiaraa, ua ino roa ˈtura te mau ohipa e inaha, e toru taata tei pohe.
I te fenua Beretane, mea mehameha roa na te taata te mau hooligans riaria mau ra, i te mau vahi atoa e terehia e ratou, e mai ta te Guardian e parau ra, “ua faaino roa ratou i te hohoˈa o te tueraa popo beretane i to ratou iho fenua e na te ao nei”. Hau atu, e rave rahi taime i roto i taua nei â tau, ua faataa te mau vea italia i te pae taaroraa no te monire i te parau no te mau sabati “riaria”, ma te faahiti i te mau taputôraa o tei haapepe e o tei haapohe atoa i te taata. No te faahiti faahou i te parau a te hoê vea, ua riro te mau vahi tataˈuraa i te pae faaetaetaraa tino, ei mau “tahua tamaˈi”. E ere noa râ te fenua Beretane e te fenua Italia teie e farerei nei i te fifi. Te ite atoa nei te mau Pays-Bas, te Hau Repubilita no Helemani, te fenua Rusia, te fenua Paniora e te tahi atu mau fenua, i teie fifi.
Te “tamaˈi o te feia mataitai”
Te faaite nei vetahi mau taata mataitai, ua faaitoitohia hoi to ratou iria e te mau ravea haapurororaa, i te hoê huru taehae ia parahi anaˈe ratou i roto i te mau tahua teitei. I roto i te ohipa tueraa popo, e putuputu te mau ultrà no Italia aore ra te mau hooligans no Beretane i muri mai i te mau tapao i papaihia i nia iho te mau parau mai te “Nuu uteute” aore ra te “Nuu a te nemera”. Ia au i te parau a te hoê hooligan, “e hinaaro” te taata turu i te pǔpǔ tueraa popo “e taputô, e haru i te pae o te enemi”. E faahaamanaˈo te huru e itehia ra i roto i te mau vahi mataitairaa i to te mau tahua taputôraa i Roma tahito ra, a faaitoito ai te feia mataitai i te feia taputô ia taparahi te tahi e te tahi. Area te tuôtuôraa o te feia mataitai, e pinepine ïa i te faaroohia i roto, te mau parau faufau e te mau parau rii faaino i te tahi atu nunaa.
Hau atu, mea pinepine te feia mataitai i te rave i te mau pupuhi. Maoti te mau paheruraa i ravehia e te mau mutoi na mua ˈˈe i te tahi mau hautiraa, i itea mai ai te mau mauhaa e au i to te nuu tamaˈi ra — te mau tipi, te mau pupuhi taora topita, te mau poro. I roto i te mau tahua taaroraa beretane, e taora atu te taata i te mau tea iti auri i nia i te mau vahi mataitairaa.
Te mau faanahoraa i ravehia e te hau
Ua titau te opuaraa i faaotihia e te Apooraa no Europa i te mau hau faatere ia rave i te mau faanahoraa etaeta mau no te faaore roa i teie ati. O ta te hau faatere no Beretane ïa i rave i raro aˈe i te mana a to ˈna faatere hau matamua, o Thatcher Vahine, o tei titau e ia faaotihia te mau ture etaeta roa. Hoê o taua mau ture ra, o te hamaniraa ïa i te hoê parau tiaraa e titauhia i te taata no te tomo atu i roto i te mau tahua taaro, te hoê parau tiaraa e tatarahia i to ˈna fatu ia faahapa-noa-hia ˈtu oia no to ˈna raveraa i te ohipa ino. I te fenua Beretane noâ, te opua-atoa-hia ra e rave i te tahi mau tauiraa i roto i te mau tahua taaroraa: te tamauraa i te mau faanahoraa afata teata no taua vahi ra no te hiˈopoa i te mau taata, te tuuraahia te mau otia no te faataa ê i te feia mataitai o na pae e piti, te faaoreraa i te mau tauihaa atoa e ama. Hau atu, ua faaô atu te mau mutoi i roto i te mau pǔpǔ hooligans, no te ite e o vai râ te mau raatira e no te haru ia ratou.
Ua rave atoa te tahi atu mau fenua i te mau ravea arairaa. No reira, i Italia, ua faaoti te mau tia mana o te ohipa faaetaetaraa tino, ma te tauturuhia mai e te faatere hau no te mau Ohipa o te fenua, e ia tuuhia te mau auri taratara i roto i te mau tahua taaroraa, e oia atoa te mau upea parururaa e te mau faanahoraa afata teata i roto i taua mau vahi ra. E ani-atoa-hia te tauturu a te mau mutoi e te mau manureva tautau, e ua manaˈo-atoa-hia e ani i te turu a te nuu faehau. I te matahiti 1988, i Korea, ua rave te mau nuu a te mutoi i te hoê faaineineraa taa ê ia tupu noa ˈtu te hoê totovaraa i roto i te mau Hautiraa rahi no Séoul.
E tia atoa ia faahiti i te mau hamani-ino-raa e ravehia i nia i te mau taata hiˈopoa i te hautiraa. I Italia, i roto i te hoê taime tataˈuraa tueraa popo i mairi aˈenei, e 690 feia hiˈopoa tei hamani-ino-hia. I te mau Hautiraa no Séoul, ua tupaihia te taata hiˈopoa i te motoraa ma te taehae mau na te feia faaineine e oia atoa na te mau mutoi o tei ore i afaro e ta ˈna faaotiraa.
Taa ê atu i te haamǎtaˈuraa o ta ˈna e faaohipa ra i nia i te oraraa o te taata, ua riro te hamani-ino-raa i roto i te ohipa faaetaetaraa tino ei tumu no te mau ereraa rahi i te pae no te moni. E nehenehe e apitihia ˈtu i te mau mirioni farane e haamâuˈahia nei no te aufau i te mau eiâraa e te vavahiraa o te mau tauihaa, te moni e faataahia ra no te arairaa i te fifi. Ei hiˈoraa, no te hoê mahana o te tataˈuraa tueraa popo i Beretane, e titauhia hau atu i te maha mirioni farane farani no te parururaa a te mau pǔpǔ haapao i te nahonaho-maitai-raa.
Nafea ia faataa i teie huru hamani ino, teie huru taehae mau?
Te hamani-ino-raa — “no roto mai” i te ohipa faaetaetaraa tino o teie nei tau
Mea ino roa te ohipa faaetaetaraa tino i teie nei tau. Ua faaite mai te pǔpǔ i faaineine i te opuaraa i faaotihia e te Apooraa no Europa e “aita te hamani-ino-raa i riro ei huru no te ohipa faaetaetaraa tino, no roto roa mai râ oia, a tahi, i te huru hautiraa i taua ohipa nei, e i te tahi aˈe pae, i te mau ture o te hautiraa — mai te peu e e nehenehe e faahiti i te parau no te mau ture —, no te mea aita teie mau ture e navai ra no te haavî i te hamani-ino-raa”. No te aha i raeahia ˈi i teie faito?
Mai tei faaitehia ˈtu, taa ê atu i te mau ohipa ino e tupu ra i rotopu i te feia mataitai, ua taui roa atoa te feruriraa iho o te ohipa faaetaetaraa tino. Mai ta te Apooraa no Europa i haapapu mai, te ite nei te totaiete taatoa i te hoê “maraaraa o te hamani-ino-raa”. Hau atu, i roto i te ao o te ohipa faaetaetaraa tino, eita e navai faahou te faahanahanaraa i te tutavaraa i te pae tino. I te matahiti 1896, i roto i te mau Hautiraa rahi matamua o teie nei tau, i Ateno, e rave rahi feia taaro beretane tei tiavaruhia no to ratou faaineineraa ia ratou hou te tataˈuraa. Inaha, te manaˈohia ra e, ia faaineine noa ˈtu te hoê taata hou te hoê tataˈuraa, aita ïa te reira e tuea ra e te huru hautiraa e faateiteihia na i taua tau ra. I to tatou nei mahana, e atahia ïa i teie huru faaotiraa.
I muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, e hau roa ˈtu â i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi, ua rahi roa ˈˈera te taime vata o te mau taata no te mau fenua e parauhia ra e to mua roa ratou. Inaha, ua itehia e mea maona roa te matete o te mau faaanaanataeraa manaˈo. Ua apitihia ˈtura te mau faufaa pae moni, i te mau faufaa o te nunaa e te mau faufaa i te pae totiale. I teie mahana, ua riro te mau hautiraa i te pae faaetaetaraa tino ei “hautiraa i reira te mau faufaa pae moni, i te pae politita e i te pae totiale e rave ai i te mau tiaraa matamua”. Inaha, ua riro te ohipa taaro ei “ohipa rahi”. Te parauhia ra i te feia e noaa ia ratou i te re, e e horoahia ˈtu ehia rahiraa mirioni moni. Ua faaitoito atoa te afata teata e ia tui roa te roo o te ohipa taaro; tera râ, ua faaitoito atoa paha oia i te huru hamani-ino-raa. Oia mau, mea pinepine roa te mau matini taviri hohoˈa i te faaea maoro i nia i te mau hautiraa iino roa ˈˈe maoti hoi i nia i te mau hohoˈa e ere i te mea puai roa, ma te pata faahou na nia iho e ma te faataere roa i te hohoˈa. I te na reiraraa, e riro te afata teata i te turai i te feia mataitai e te feia hauti no ananahi ia faariro i te hamani-ino-raa ei tuhaa no te ohipa taaro. Inaha, aita e ite-faahou-hia ra te manaˈo hauti noa. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te parau no te mau tausani rahiraa dala marite i noaa i te feia taaro i te mau Hautiraa no Séoul, ua faataa ihora te hoê vea i te parau no te “hautiraa a te feia aravihi”.
Ua aratai te manaˈo here aiˈa i te feia hauti, te feia faaineine, te mau faatere e te feia mataitai, ia haafaufaa rahi roa i te re. I te tahi mau taime, e faateiteihia te feia i upootia i te hoê tataˈuraa rahi a te ao nei, mai te mau aito ra te huru, e faahanahana-roa-hia ratou, mai tei ravehia na i nia i te mau raatira a te nuu i mutaa ihora i muri aˈe i to ratou upootiaraa i te hoê tamaˈi. Tera te huru fariiraa ta te fenua Italia, te fenua Raparata e te mau Pays-Bas i faaite atu i te mau matahiti i mairi aˈenei, i to ratou mau taata hauti o tei rohi e tae roa ˈtu i te hopea ma te ore e tâuˈa ˈtu i te tahi pae. Ma te pee atu i te huru o to ratou mau aito, ua faaite ratou i to ratou here rahi i ta ratou pǔpǔ aore ra i to ratou fenua na roto i te mau taputôraa ino mau na mua ˈˈe, i roto e i muri iho i te mau tataˈuraa.
I te matahiti 1988, na mua ˈˈe te tataˈuraa rahi a te mau nunaa no Europa e haamata ˈi, ua faahiti te vea hebedoma helemani ra Der Spiegel i to ˈna mǎtaˈu ia amui teie ohipa “i te mau huru tano maitai ia tupu te hoê arepurepuraa i reira e anoihia ˈi te riri, te here aiˈa e te manaˈo e turu i te faatereraa haavî”.
Te tahi atu huru hamani-ino-raa
Aitâ tatou i faahiti atura i te tahi atu huru hamani-ino-raa. I te mau Hautiraa no Séoul, ua tupu te “ohipa haama o te raveraa i te raau faaitoito”. Na roto i te parau ra raveraa i te raau faaitoito, te manaˈohia ra i te faaohiparaa i te tahi mau raau o te haamaitai i te aravihi o te feia taaro ia raeahia ia ratou i te mau faito o te ore e noaa ia ratou mai te peu aita taua mau raau ra. Inaha, te faaino nei teie peu i te manaˈo tumu o te ohipa faaetaetaraa tino e te oraora-maitai-raa o te feia taaro.
Eaha te faito o taua fifi nei?
[Parau iti faaôhia i te api 6]
Mea pinepine roa te mau matini taviri hohoˈa i te faaea maoro i nia i te mau hautiraa ino roa ˈˈe, ma te pata faahou na nia iho e ma te faataere i te hohoˈa.
[Hohoˈa i te api 7]
E aratai te here aiˈa i te taata ia haafaufaa rahi roa i te re.
[Faaiteraa i te tumu]
Nancie Battaglia