Ia haamâha-anaˈe-hia te mau hinaaro
TAU MATAHITI i teie nei te faaiteraahia te parau tohu i muri nei: ‘E faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra.’
‘Eita ïa te reira e tupu’, ta te tahi pae ïa e parau mai. Mai te peu e te reira to outou manaˈo, peneiaˈe e maere outou ia ite e e rave rahi feia maimi no teie nei tau e parau ra e e tupu mau iho â te reira. No te aha?
E nehenehe anei te matapo e ite?
Mai te peu e e anihia ia outou e eaha te melo o te hiˈoraa, mea papu roa e e pahono outou ‘te mata’. Area, te taata maimi ra, e pahono mai ïa oia ma te papu maitai ‘te roro’; e mea tano aˈe ta ˈna pahonoraa. Oia mau, mai te peu e e melo te mata no te tino o te faariro i te maramarama ta ˈna e farii nei ei puai uira, o te tuhaa e vai ra i muri i te roro te tumu o te neheneheraa e hiˈo.
Tau matahiti i teie nei, ua haapapu te vea ra Science & Vie no nia i te mau maimiraa i ravehia no te horoa i te hoê ravea hamanihia e te taata, ia nehenehe te matapo ia ite. Haamauhia i roto i te pu i roto i te roro no te iteraa e i faatuatihia i te hoê pata hohoˈa vidéo, e nehenehe te tahi mau uaua uira haihai roa e afai i te mau tapao o tei pata-hohoˈa-hia i te roro ra. Ua faaauhia te maramarama mai “te mau fetia e itehia ra” ia tupai-anaˈe-hia te upoo. Mai te peu e, ua rave-maitai-hia te mau tuatiraa i te mau vahi tano, e nehenehe te roro e taio i te mau tapao e purapura ra, mai ta tatou e nehenehe e taio i te mau tapao hamanihia e te mau mori uira. Mai te peu e na roto i teie ravea aravihi, e nehenehe te tahi mau matapo e ite rii, mai te peu o te mata noa tei ino, te mau matapo râ, ua pepe to ratou mau uaua no te hiˈoraa i roto i te roro, eita roa ˈtu ïa ratou e ite faahou.
Te faarooraa no te feia tariˈa turi?
“No te tariˈa, peneiaˈe mea iti aˈe to ˈna fifi i to te mata”, ta Jean-Michel Bader ïa e papai ra. E mau ravea faahiahia mau tei ravehia no te hamani i te mau taoˈa e tamauhia i roto i te pu o te uaua ia faaroo faahou te feia turi. Eaha ïa tei ravehia no te feia turi no te mea aita e ravea no te faariro i te mau taˈi ei puai uira e faahaerehia i roto i te roro ra?
No taua feia turi ra, e hamanihia ïa i teie nei te hoê tariˈa faaohipahia e te uira. E faariro te hoê taoˈa faataahia no te horoa i te mau faaararaa amuihia e te hoê taoˈa faaharuharu haihai roa i te mau taˈi ei puai uira. E faahaerehia taua mau puai uira ra na roto i te hoê ravea hopoiraa e tae roa i te hoê taoˈa haihai e opere i te taˈi taamuhia i nia i te iri i pihai iho i te tariˈa. I muri iho, e afai te hoê taoˈa haihai no te haruharu i te taˈi i tamauhia i raro aˈe i te iri e i faatuatihia i nia i te uaua o te tariˈa, i te poroi i te roro ra, ma te faaohipa i te faarooraa.
E tia ia noaa te hoê tauturu hau atu i te maitai
Noa ˈtu te mau tiaturiraa e horoahia mai e taua mau maimiraa ra, e feia feruri maitai te feia aivanaa e ua ite papu ratou e e ore te mau ravea no te faaafaro i te mau fifi i te pae o te mau tumu ite e manuïa pinepine ra, e te tumu, no te mea aita tatou e ite ra i te huru o te tereraa o te mau melo e o te mau tumu ite. No reira, te tamau-noa-hia nei i te maimi e ia taa maitai e nafea te tino e ohipa ˈi.
Mai te peu e, e rave rahi taata e horoa ra i to ratou tiaturiraa i nia i te ite aravihi, ia ite faahou te matapo e ia faaroo faahou te feia turi, te vai ra râ te hoê tumu no te tiaturiraa hau aˈe i te papu; te parau tǎpǔ ïa a te Poiete o te mau huru o te taata, o te Atua ra o Iehova. Na ˈna i faaurua mai i teie parau tohu, mea maoro i teie nei, i te na ôraa e: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra.” (Isaia 35:5). Nafea râ tatou e papu ai e e tupu mau iho â taua mau parau ra? Eaha “[taua tau ra]” i reira e itehia ˈi te tupuraa o te parau tǎpǔ?
Te mau ohipa i tupu i te matamua ra, te hoê hiˈoraa no a muri aˈe
E nehenehe anei e patoi i te tiaturi e e tupu faahou te hoê ohipa tei tupu aˈena, mai te peu iho â ra e e haapapu mai te taata na ˈna taua opuaraa ra? I te senekele I no to tatou nei tau, ua nehenehe faahou aˈera te mau huma e faaohipa i to ratou mau tumu ite maoti o Iesu Mesia. Mai ta ˈna iho i parau i te hoê taime, “te roaa nei te ite i te matapo, te haere nei te pirioi, te tamâhia nei te lepera, te faaroo nei te turi”. (Luka 7:22.) Aita taua mau faaoraraa ra i tupu na roto i te mau ravea aravihi no teie tau.
I te hoê mahana, ua faaora atoa Iesu i te hoê taata matapo mai to ˈna fanauraahia mai. E rave rahi mau hoa e mau taata matauhia e taua taata ra o tei ite i te semeio. Ua parau atura te taata o tei ite faahou e: “Aore i itea te matapo fanau nei i te oraraa i te taata mai te matamua mai â o te fenua nei. Ahiri teie nei taata e ere i no ǒ i te Atua ra, eita roa ta ˈna ravea e tia.” Parau mau, mea na roto i te mana no ǒ mai i te Atua ra o Iesu i horoa faahou ai i te ite na taua taata ra. — Ioane 9:32, 33.
Eaha ïa tei faaitehia na roto i taua ohipa ra? E, e nehenehe te puai o te Atua e faaora i te mau taata atoa i roohia ra i te fifi i te tumu ite. No reira, ua faatupu Iesu i taua mau semeio ra no te faaite, na roto i te hoê tuhaa iti, i te ohipa e tupu mai i roto i te ao atoa, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua. “Ei reira”, e tupu rahi mau ai na roto i te hoê tupuraa mau, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, te parau tohu bibilia ia au i te parau ra ‘e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra’. Isaia 35:5.
Eita te taata huma e ite ra i te mau parau tǎpǔ a te Atua e e faatupu ra i te mau taairaa fatata roa e te Atua, e haapeapea rahi ia ˈna no to ˈna fifi. I teie nei, ua hau aˈe oia i te oaoa e te ora nei oia i te hoê oraraa hau atu i te faufaa. Auê ra hoi ohipa maere ia tae i te tau i reira te feia i mauiui i te matamua ra no te fifi i te pae o te tino, “e noaa ia ratou te rearea e te oaoa” e ‘te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa’! — Isaia 35:10.
[Hohoˈa i te api 10]
Auê ra hoi ohipa maere, ia tae i te tau i reira te feia i mauiui i te matamua ra no te fifi i te pae o te mau tumu ite “e noaa ia ratou te rearea e te oaoa”!