Ia au i te Bibilia
E nehenehe anei te hoê mahu e faatoroahia ei perepitero na te Atua?
I TE AVAE tenuare 1987, ua pohe o Robert Arpin i te SIDA. E ere hoi teie i te parau apî maere roa. Teie râ, e perepitero o Robert Arpin, te hoê o te pûpû ekalesiatiko e rahi noa ˈtura o te faˈi tahaa nei e e mahu ratou.
I te mau matahiti i mairi aˈenei, aita noa te mau mahu i faaite tahaa roa mai i to ratou huru; no roto roa mai atoa râ ratou i te mau fare haapiiraa perepitero. Teie ta te hoê taata haere i te hoê haapiiraa tuatoru katolika e tatara i te parau no nia i te Atua i te Fenua marite, i faaite i te National Catholic Reporter: “Te manaˈo nei au e e 60 e tae atu i te 70 % o te mau taurearea haapii o ta ˈu nei pûpû, e mau mahu anaˈe ïa, e hoê â rahiraa i te fare haapiiraa perepitero.” Ua parau o Anthony Kosnick, taata nenei i te vea ra Te mau taatiraa i te pae tino i rotopu i te taata (beretane), no nia i te peu mahu i roto i te mau fare haapiiraa perepitero e: “Aita vau i manaˈo e ua taea-roa-hia te peu mahu i nia i teie faito.”
E rave rahi mau haapaoraa tei horoa mai i te mau manaˈo huru rau no te pahono i te uiraa ra, e tia anei i te hoê mahu ia faatoroahia ei perepitero aore ra eita. Eita râ vetahi mau taata e haapao noa i te mau manaˈo taata; mea au aˈe na ratou te manaˈo o te Bibilia. Eaha mau na râ te mau titauraa i haamauhia e te Atua no te riro mai ei perepitero? Te faaî ra anei te hoê mahu i taua mau titauraa nei?
Te mau tahuˈa i Iseraela
I Iseraela tahito ra, e titauhia na i te mau tahuˈa a te Atua ra o Iehova, ia faaî i te mau titauraa teitei mau (Levitiko, pene 21). I te mea e e tia ratou no te Atua Moˈa ra, e tia ïa ia faaea viivii ore noa ratou i te pae varua, i te pae tino e i te pae morare. “O te faatiaia noa ˈtu i taua fata ra, e moˈa atoa ïa”, o ta te Atua ïa i faaue mai. Hau atu, i to te tahuˈa rahi matamua no Iseraela, o Aarona, e ta ˈna mau tamaiti faatoroaraahia i nia i te tiaraa tahuˈa, ua faatupuhia aˈera te hoê oroa e hitu mahana te maoro no te haamoˈa ia ratou hou ratou e rave atu ai i ta ratou mau hopoia moˈa. — Exodo 29:37.
Ua faaue-atoa-hia te mau tahuˈa e haapii i te Ture a te Atua e, mai te mau tavana atoa, e ara e ia haapaohia teie Ture (Malaki 2:7). Inaha, e faautua papu na taua Ture nei i te ohipa mahu. Teie hoi te ture a te Atua: “E ia rave te taata i te tane, mai te mea e e vahine, ua rave atoa raua i te mea faufau; e popohe atoa ïa raua.” (Levitiko 20:13). Mea papu maitai atura ïa e e tia atoa i te mau tahuˈa ia auraro i taua Ture nei.
Ia ofati noa ˈtu te mau tahuˈa i te ture a te Atua, e faautuahia ïa ratou; o te ohipa ïa i roohia i nia i te hoê tahuˈa rahi, o Eli, e ta ˈna nau tamarii taiata e piti (Samuela 1, 2:12-35; 4:17, 18). I muri roa iho, i te tau o te peropheta ra o Ezekiela, teie ta Iehova i parau: “Ua ore [te] mau tahuˈa [no Iseraela i] haapao i tau ture, e ua haaviivii i tau vahi moˈa.” No taua tumu nei, ua faarue te Atua ia ratou. — Ezekiela 22:26, 31.
Te mau titauraa e anihia ra i te mau kerisetiano
E tia atoa i te feia e aratai nei i te haamoriraa i roto i te amuiraa kerisetiano, ia faaî i te mau titauraa teitei mau. A hiˈo na i te tahi o taua mau titauraa nei e faahitihia ra i roto i te Bibilia: ia riro te hoê tiaau kerisetiano “ei taata hapa ore”, “e te haerea nehenehe”, “e te haapao maitai”, “e te au hoi ia haapii”, “ei roo maitai hoi to ˈna i te feia i rapae au ra e tia ˈi”. (Timoteo 1, 3:1-7.) Inaha, ia riro ïa te hoê tiaau kerisetiano ei taata hapa ore. E tia ia ˈna ia faaoti mai te peu e mea maitai aore ra mea ino anei te tahi mau peu ia au i te mau ture a te Bibilia, e eiaha to ˈna haerea ia haafifi i te feia o ta ˈna e haapii atura. Te faaî ra anei te hoê mahu i taua mau titauraa bibilia nei?
Hou oia e papai atu ai i te mau faaueraa o ta tatou i faahiti iho nei ia Timoteo, ua faaara te aposetolo Paulo ia ˈna no nia i te tahi mau taata “i hinaaro e ei haapii ture ratou”. E tia ia Timoteo ia aˈo atu i teie mau taata e haafifi ra i te faaroo “eiaha ratou e haapii i te parau ěê”. I muri iho, ua faaara Paulo ia Timoteo ia ara i te feia “faahapa ture râ, e te aˈo atâ, te paieti ore, e te rave hara”, e i muri noa iho, ua faaau oia i “te [mau taata e taoto e te tane]” i te mau taata ‘aore i au i te parau ora nei’. (Timoteo 1, 1:3-11.) Eita roa ˈtu e tia i te hoê taata o te aratai i te haamoriraa i roto i te amuiraa ia haafifi i te mau haapiiraa maitatai a te Bibilia, na roto i ta ˈna mau parau aore ra na roto i ta ˈna mau peu i roto i to ˈna oraraa. — Hiˈo Roma 2:21.
Te haapapu-faahou-hia ra te faufaaraa o taua aˈoraa nei i roto i te mau faaueraa ta Paulo i papai atu ia Tito, i Kereta. Ia ˈna i faahiti i te mau titauraa e titauhia ra no te ‘faatoroa i te peresibutero’, ua haapapu maitai oia e e tia i te taata tataitahi ia riro “ei taata hapa ore”, “e te parau-tia”, “e te hitahita ore”, “e te tapea maite hoi i te parau mau i haapiihia ˈtu ia ˈna ra, ia tia ia ˈna ia haapii i te parau ora”. (Tito 1:5-9.) Te vai atoa ra i roto i taua “parau mau” ra te rata ta Paulo i faatae atu i te mau kerisetiano e faaea ra i Korinetia, i reira oia i te faaiteraa e e ore te mau “mahu” e parahi i te Basileia o te Atua (Korinetia 1, 6:9, 10). Ia pee maite noa te hoê tavini kerisetiano i “te parau mau” e nehenehe ai o ˈna e “faaite atu i te hapa a te feia e patoi maira”. (Tito 1:9.) Mea nafea hoi te hoê ekalesiatiko mahu e nehenehe ai e aˈo atu ia vetahi ê inaha, aita to ˈna iho oraraa e afaro ra i “te parau mau”? Te faaite ra te aposetolo Petero no nia i te mau “orometua haavare” e “e rave rahi te pee i ta ratou parau pohe”. — Petero 2, 2:1, 2.
“E faarue atoa vau ia oe”
A hiˈopoa na râ i teie nei faataaraa: I roto i te hoê orama, ua ite te peropheta Zekaria, tei ora na i te senekele VII hou to tatou nei tau, i te tahuˈa rahi o Iosua i te ahuraa i te mau ahu reporepo. Nafea oia e nehenehe ai e puˈa i to ˈna ahu ia tapea noa oia i to ˈna tiaraa tahuˈa? “Te na ô maira Iehova sabatoa ra; Ia haere oe na to ˈu ra mau eˈa, e ia haapao oe i ta ˈu ra haapaoraa; e ia haava oe i to ˈu ra fare.” (Zekaria 3:7). Ua faahiti Iehova i teie mau parau na te mau taata o te ore e auraro ra i ta ˈna mau ture, e oia atoa ta ˈna mau ture e faahapa ra i te mau peu mahu: “No te mea na oe, e te tahuˈa, i faarue i te ite, e faarue atoa vau ia oe eiaha ei tahuˈa na ˈu nei.” — Hosea 4:6.
No reira, e nehenehe anei te hoê mahu e riro ei tiaau na te Atua ra o Iehova? Eita roa ˈtu ïa. Te mau taata atoa o te ore e faaî i te mau titauraa i faataahia mai e te “parau maitai ra” no roto mai i te Bibilia, e ere ïa ratou i te mau tavini mau a te Atua. — Tito 2:1; Timoteo 1, 1:10; hiˈo atoa Roma 1:24-27, 32.
[Hohoˈa i te api 13]
Nafea te hoê perepitero e nehenehe ai e haapii maite atu ia vetahi ê mai te peu e aita to ˈna iho oraraa e afaro ra i “te parau mau”?