Te SIDA—Te hoê ati rahi i te ao taatoa nei
TE MANAˈO ra vetahi mau taote tuiroo e ua faatata te SIDA i te riro mai ei ati rahi roa i roto i te ao taatoa nei. Te papai ra te New York Times e: “Ua riro mai paha te SIDA ei ati rahi roa i te pae no te oraora-maitai-raa e te vai-mâ-raa o te huiraatira o to tatou nei tau.” Ia au i te parau a William O’Connor, microbiologiste, “te faaruru nei tatou peneiaˈe i te ati rahi atâata roa ˈˈe o tei ore â i itehia aˈenei i te ao nei”.
Te faˈi ra te taote Halfdan Mahler, faatere no te O.M.S. (faanahonahoraa i te pae o te oraora-maitai-raa o te tino o te ao nei), e: “Aita ta tatou e ravea i mua i te hoê maˈi pee rahi fifi roa, o teie e haapohe nei i te taata mai te mau maˈi i mahemo aˈenei. (...) I te pae no te SIDA, te ino noa ˈtura te huru tupuraa.”
I te mau matahiti, te ite nei tatou i te maˈi SIDA ia tairi rahi i te taata. I roto i te hoê tau poto roa, e rahi atu â te taata e pohe, e te reira noa ˈtu â ïa e aita te taata i peehia i te virus. Eaha hoi te tumu? No te mea e rave rahi mau taata e virus sida to roto ia ratou, tei mau roa hoi i roto ia ratou.
Ahuru milioni taata tei peehia i taua maˈi ra i roto i te ao taatoa nei. Te tapao ra te tabura oia hoi Te SIDA i roto i te mau fenua vea (beretane) e eita e maoro roa e taeahia taua numera ra “i rotopu i te 50 e te 100 milioni”.
Ua niuhia taua mau numera ra ia au i te maraaraa o teie huru tupuraa e itehia ra i Afirika, i Europa ma e i Marite Apatoerau. Te parare atoa nei râ hoi te SIDA Marite latino e ua ô atoa mai i te pae Asia ma. No reira te vea danemata ra Politiken i parau ai e: “Eaha hoi te ohipa e tupu, mai te manaˈohia ra, mai te peu e parare rahi atu taua maˈi nei i Marite Apatoa e i Asia? (...) Papu maitai, eita te numera o te mau taata i peehia i taua maˈi nei e mau noa i nia i te 50 aore ra i te 100 milioni.” Noa ˈtu â pai e ua rahi roa taua mau numera nei, te vahi papu râ e rave rahi milioni taata te vai ra i roto ia ratou te virus, e e rave rahi atu â milioni te roohia i te mau matahiti i mua nei.
I te tahi aˈe pae, aita hoi te rahiraa o te feia e virus to roto ia ratou, e papu maitai ra i te reira. Inaha, noa ˈtu â ïa e aita e itehia ra i te tahi tapao o taua maˈi nei i nia ia ratou, te vahi papu râ e nehenehe te reira e pee atu i nia i te tahi. Te rahi noa ˈtura ïa te taata e virus sida to roto ia ratou.
Ia au i te taata ra o C. Koop, faatere i te mau pû marite i te pae no te oraora-maitai-raa, “i roto i te mau maˈi atoa i itehia, teie te maˈi fifi roa ˈˈe, ino roa ˈˈe e te aro roa ˈˈe i te mau ravea rapaauraa e i te mau patia”. Teie â ta ˈna i parau: “Aitâ i itehia ia matou i te tahi ravea e te tahi patia, e eita e ore eita e noaa ia matou no te horoa ˈtu na te huiraatira hou te hopea o te senekele nei. Ia papu maitai ia tatou e: e haapohe te SIDA e te parare noa ˈtura hoi.” Ua parau atoa oia e: “Fatata e pae ahuru matahiti to ˈu amoraa i te toroa taote, e o te SIDA te haamǎtaˈuraa ino roa ˈˈe ta ˈu i faaruru.”