Eaha mau na te auraa te parau e to tatou iho huru oraraa?
“E ERE i te mea ohie ia taa eaha mau na te tiaraa o to tatou iho huru oraraa, te faataaraa ïa a te Aratai a te ture marite (beretane), no te mea eita e nehenehe ia faataa i te reira ma te papu maitai.” Te parau ra o David Linowes, orometua haapii no te pae politita e no te ture no te huiraatira e: “Aita e vai ra hoê noa ˈˈe parau e fariihia e faataa ra i te auraa o te parau no nia i to tatou iho huru oraraa.”
Ia au i te hiˈoraa a te ture no teie roa nei, te parau no te tiamâraa o te huru oraraa iho, no te mea no roto mai oia i te hiˈopoa-faahou-raahia te haavaraa i te matahiti 1890 e Louis Brandeis e o Samuel Warren, tei inoino roa i mua i te vea faaino taata no to ratou faaiteraa i te tahi mau mea.
I taua tau ra, te faataahia ra ïa te huru oraraa iho mai te “tiaraa o te oraraa hau”. Teie râ, ia au ia Masanari Sakamoto, orometua haapii no te haapiiraa tuatoru no Hiroshima, “ua haafifi [teie faataaraa parau] i te faaaano-roa-raa i taua tiaraa ra i muri iho”. Te faariro nei oia i te huru oraraa iho mai te hoê manaˈo maitai o te haapao atoa i te hinaaro o te taata ia faaea o ˈna anaˈe iho e to ˈna mau taairaa e o vetahi ê.
Ua haapapuhia te manaˈo o Masanari Sakamoto e te Encyclopedia Americana, no nia i te huru oraraa o te taata taitahi o “te titauraa ïa a te mau taata, te mau pǔpǔ taata aore ra te mau faanahonahoraa e na ratou iho e faataa e afea, e mea nafea e i roto i tei hea faito e faaitehia ˈi ia vetahi ê i te mau haamaramaramaraa no nia ia ratou”.
No reira, e riro paha te hoê ohipa e mea maitai no te hoê taata, area no vetahi ê râ eita ïa. E hiˈopoa anaˈe na i te tahi mau taa-ê-raa no nia i te huru oraraa o te taata taitahi.
Te tahi mau manaˈo taa ê
“Aita roa ˈtu e parau papu na roto i te reo potiti [e te reo tahiti] no nia i te parau e to tatou iho huru oraraa. Eita roa ˈtu e itehia i te parau ra ‘te huru oraraa o ta tatou e ore e hinaaro e faaite atu ia vetahi ê’ (privacidade) i roto i te titionare”, te faaiteraa ïa a te vea tamahana beresilia O Estado de S. Paulo i te matahiti 1979. I te matahiti 1986 noa te tuuraahia i roto i te titionare beresilia te parau ra privacidade, no roto mai oia i te reo beretane ra privacy (huru oraraa iho). Na roto i te reo korea, eita roa ˈtu e nehenehe e iritihia te parau “te huru oraraa o ta tatou e ore e hinaaro e faaite atu ia vetahi ê” na roto i te hoê noa ˈˈe reta parau [hoê â huru e na roto i te reo tahiti].
Hoê â huru fifi e i Tapone. “Te faataa ra o Donald Keene, taata tuatapapa marite i te reo tapone e: “Aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe parau na roto i te reo tapone no te parau ra ‘te huru oraraa o ta tatou e ore e hinaaro ia faaite ia vetahi ê’”. “I Tapone, ua niuhia te mau mea atoa i nia te oraraa tapǔpǔ, i reira aita e tauˈa-rahi-hia ra te tiaraa no te paruru i te huru oraraa o te taata taitahi, ua haapao-noa-hia râ te tiaraa no te utuafare fetii, te pǔpǔ aore ra te taatoaraa ia ite no nia i te tahi mau ohipa a te hoê taata e ia faaô atu te ihu i roto”, ta te hoê ïa titionare tapone e faaite ra. Ei hiˈoraa, no te faaô i roto i te hoê vahi raveraa ohipa tapone, e tia ia ratou ia pahono atu i te mau uiraa mai teie te huru: Mea afaro anei oe e ta oe vahine? I hia o ˈna e rave ai i te ohipa? E hea moni ta ˈna i te avae? E hea matahiti to ta orua mau tamarii? Eaha te haapiiraa ta ratou e haere ra? E nehenehe atoa te hoê fatu ohipa e parau i te hoê o ta ˈna mau rave ohipa tei ore i faaipoipohia e: “E mea tano ia oe ia faaipoipo e ia haamau i to oe utuafare.”
E faariro anei outou i teie mau tapao anaanatae mai te hoê faaôraa tia ore roa i roto i to outou iho huru oraraa? E ere te reira te manaˈo o te rahiraa taata rave ohipa tapone. I te aniraahia i te mau tapone e i anafea ratou te iteraa i te hau o te feruriraa, e 8 % anaˈe iho o tei pahono e: “Ia faaea vau o vau anaˈe”, e fatata e 60 %: “Ia faaea vau e te mau melo o to ˈu utuafare fetii aore ra to ˈu mau hoa.”
Ua hitimahuta roa te hoê vahine tapone i to ˈna iteraa i te ohipa i tupu i to ˈna mahana faaipoiporaa, i te fenua Philipino. Ua ui oia i ta ˈna tane faaipoipo e o vai ma teie mau manihini tei tae mai i te oroa. Ua parau atu oia e: “Aita roa ˈtu vau i matau ia ratou. I ǒ nei, e faaineine matou e rave rahi mau maa, e te feia e hinaaro, e nehenehe ratou e haere mai e amui atoa mai i roto i to matou oaoaraa.” I Philipino, e tapao teie no te farii-maitai-raa. Te itehia ra ïa te hoê taa-ê-raa rahi i roto e rave rahi mau fenua no Europa, i reira e tia iho â ia titauhia outou na mua ˈˈe a haere atu ai i ǒ te tahi taata aore ra i te hoê tamaaraa.
Maoti i te patoi i te huru hiˈoraa a te tahi mau nunaa no nia i te huru oraraa o te taata taitahi, a faaitoito i te hiˈo i te tahi mau vahi maitai. E nehenehe paha te hoê taata no Europa e au ore roa i te ereraa te huru oraraa o ta tatou e ore e hinaaro e faaite ia vetahi ê i roto i te tahi atu mau totaiete. Tera râ, i roto i taua mau totaiete ra, ua haapii te mau taata tataitahi i te opere fatata te mau mea atoa no to ratou mau fetii e to ratou mau hoa. Te hinaarohia ra ia ore te taata taitahi ia faaherehere i to ratou iho huru oraraa.
Te mau fifi e tia ia faaruruhia
Oia mau i te vahi aita e faatura-rahi-hia to tatou iho huru oraraa, e nehenehe ïa te mau fifi e tupu mai. Mai te peu e te hinaaro ra te hoê taata e haapii aore ra e rave i te hoê ohipa taa ê o ˈna anaˈe, e tia iho â ïa ia ˈna ia feruri ma te hau. Te parau ra o Donald Keene, i roto i ta ˈna buka Te oraraa i Tapone (beretane), e: “Te ravea hoê roa no te faaearaa o oe anaˈe iho, o te faataa-ê-raa ïa ia oe iho i te pae feruriraa, tau metera noa iho hoi te atearaa te taata ia oe; e mea titau-mau-hia te reira i Tapone”.
Te oraraa i rotopu i te mau melo o te fetii e te mau hoa, e nehenehe te reira e faatupu mai i te tahi atu â mau fifi. Ei hiˈoraa, te hiaai nei te tahi mau taata tapone faaipoipohia i te haere i roto i te hoê hotera no te faaea o raua anaˈe iho. Oia atoa, i Beresilia, aita e nehenehe e rave i te tahi mau mea moe i roto i te mau utuafare atoa no te mea hoê noa hoi paruru e mono i te opani, e e mea rairai roa hoi te mau papai. Mai te tahi piha e te tahi piha, e faaroo-ohie-noa-hia te mau paraparauraa e te tahi atu mau maniania.
E ere teie noa mau huru faaearaa te tumu o te mau fifi. E nehenehe atoa te huru faahoaraa a te mau taata e faariri i te feia e hinaaro ra e paruru i to ratou iho huru oraraa. Ei hiˈoraa, mai te peu e aita ta orua e tamarii, e nehenehe orua e uiui-noa-hia e: ‘Aita ta orua e tamarii? E no te aha?’
Te mau fifi e tupu mai
Area i te fenua Danemaka, e ere i te mea tano ia haapao anaˈe i te ohipa a te tahi. I Beretane atoa, eita roa ˈtu e rave rahi mau taata paari e hinaaro ia faaôhia mai i roto i to ratou iho oraraa, e tae noa ˈtu i ta ratou iho mau tamarii. I roto i te hoê totaiete i reira e haapao-rahi-hia ˈi te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau pǔpǔ totaite, e imi te pǔpǔ taitahi i te mau ravea atoa no te paruru i to ˈna iho huru oraraa.
Tera râ, i roto i te mau fenua i reira e haapao-rahi-roa-hia ˈi te huru oraraa o te taata taitahi, e tia ia faaruruhia te reira. No reira, i Danemaka, i te hoê mahana, ua vai noa te hoê taata paari 80 matahiti i rapaeau i te fare no te mea aita ta ˈna e ravea no te tomo atu i roto; aita roa oia i hinaaro e patoto atu i ǒ te mau taata tapiri mai. Ua hahaere noa aˈera o ˈna hoê hora e te afa i roto i te toetoe na mua ˈˈe a farerei atu ai oia i te hoê mutoi e na ˈna i aratai atu i te fare hamaniraa rota opani.
Ua turai teie mau huru tupuraa i te mau taata no Danemaka ia faatupu i te hoê paraparauraa i tera e tera fare i te mau matahiti 70 ra, no te tauturu i te mau taata e faaea ra o ratou anaˈe iho ia haere ratou e farerei rahi atu i te mau taata tapiri mai ia ratou e ia paraparau e o ratou. I roto noa tau avae, fatata 50 000 taata tei faaô atoa mai i roto i teie ohipa. Te tupuraa teie ohipa maere i roto i te hoê totaiete o tei haafaufaa te huru oraraa o te taata taitahi, te faaite ra ïa te reira e e mea titau-mau-hia ia haapao ia vetahi ê.
Tera râ, i Helemani, 62 % o te feia i uiuihia e te Piha maimiraa Allensbacher, o te faariro nei i te imiraa i te oaoa no te taata taitahi te opuaraa matamua ïa no to ratou oraraa. Tera râ, teie te faaotiraa a teie Piha maimiraa: “Mai te peu e e manaˈo tatou e e mea maamaa roa ia haapao atu ia vetahi ê, e mai te peu e e haapao noa tatou i to tatou iho oaoaraa e to to tatou utuafare fetii, peneiaˈe paha e ua tae roa tatou i te tau toetoe roa o te oraraa totiale.” Oia mau, te oreraa e haapao ia vetahi ê, ua tuea noa ïa e te haapaoraa ia ˈna iho.
I te fenua Tapone, te haamata ra te hoê huru haapao noa ia ˈna iho, e a haafaufaa-noa-hia ˈi te huru oraraa o te taata tataitahi. Teie ta Tetsuya Chikushi, taata papai vea tuiroo tapone, i papai: “Hoê o te mau tauiraa i faatupuhia e te maraa-oioi-raa i te pae faanavairaa faufaa i Tapone, te itehia ra e e piha to te tamarii iho i teie nei. E rave rahi taata teie e manaˈo nei e ua riro teie tupuraa maere ei hoê o te mau tauiraa rahi faahiahia mau i roto i te aamu o te totaiete tapone.”
Te itehia ra i roto i teie tauiraa te mea maitai e te mea fifi. I te roaaraa to ˈna iho piha, e ite ïa te hoê tamarii e nafea ia amo i ta ˈna hopoia e ua noaa hoi ia ˈna i te hoê vahi au maitai no te haapii e no te feruri hohonu. E nehenehe râ te reira e turai i te tamarii ia faataa ê ia ˈna e ia ore e tauaparau faahou e to ˈna utuafare fetii. Te faaite ra o Hiroshi Nakamura, melo no te Piha maimiraa tapone no te haapiiraa i te mau tamarii, e: “Ia oioi anaˈe te roaa i te hoê tamarii te tiamâraa, e mea maitai aˈe ïa; ia rahi anaˈe ta tatou moni, e mea maitai aˈe ïa; ia paruru-rahi-noa-hia to tatou iho huru oraraa, e mea maitai aˈe ïa — o teie mau manaˈo te tumu no te mau amahamaharaa i te pae feruriraa e teie hoi te mea e haafifi ra i te utuafare fetii.”
Te haapeapea nei e rave rahi mau Tapone no te maraaraa te miimii i roto i to ratou fenua. Na teie manaˈo feaapiti e tauturu mai ia tatou ia taa i te faufaaraa ia noaa te huru feruriraa tano no nia i to tatou iho huru oraraa.
[Hohoˈa i te api 25]
Te hiaai ra anei outou i te hau o teie huru vahi? No te haere-oioi-raa i te rahi te taata, te rahi noa ˈtura te taata o te amuamu ra i te faaôraa mai vetahi ê i roto i to ratou iho huru oraraa. Na roto i te parareraa te mau roro uira, e nehenehe atura ïa te mau taata e rave rahi e ite roa ˈtu i te mau mea atoa i roto i to tatou iho huru oraraa.
[Parau iti faaôhia i te api 26]
Te hiaai nei te tahi mau taata tapone faaipoipohia i te haere i roto i te hoê hotera no te faafaaea o raua anaˈe iho.