Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau e nehenehe ai e tavini i te Atua ia patoi mai to ˈu mau metua?
UA taparahihia ratou, ua haamataˈuhia, ua faaerehia. I te pae hopea, ua faarue roa ˈtura iho â ratou i te fare. Na vai hoi i hamani ino ia ratou? Na te mau melo iho ïa o to ratou fetii. Te huru ïa i farereihia e Kamal, Chani e o Jawsinder, e toru na tuahine no te fenua Inidia e ora ra i Beretane. Te hinaaro ra ratou e riro mai ei kerisetiano, to ratou râ mau metua — e inaha, te taatoaraa o to ratou utuafare fetii — aita roa ˈtu ïa i hinaaro ia faarue ratou i ta ratou haapaoraa tahito.
Tei roto atoa paha outou i te tupuraa mai teie te huru. Ua aratai ta outou haapiiraa bibilia ia outou ia faahotu i te hinaaro e ‘haamori i te Metua ma te varua e te parau mau’. (Ioane 4:23.) Teie râ, peneiaˈe aita to outou mau metua i mauruuru i te haapaoraa aore ra, eita roa ˈtu ta outou mau tiaturiraa apî e tuati i ta ratou i faaohipa noa mai te matamua mai â. Noa ˈtu e eaha râ, eiaha roa outou e maere ia patoi mai to outou fetii. O Iesu hoi tei faaite mai e e faatupu pinepine iho â te kerisetianoraa mau i te amahamaha i roto i te mau utuafare fetii (Mataio 10:34-37). Teie atura ïa te tia ia uiuihia: Eaha te rave ia tupu noa ˈtu teie huru ohipa?
Ua mau papu o Kamal, o Chani e o Jawsinder i te mau faaueraa tumu bibilia ta ratou e haapii ra. I muri aˈe noa ïa i to ratou faarueraa i te vahi raveraa ohipa i ropu i Beretane no te faaea ˈtu i te pae apatoa o te fenua iho, i nehenehe ai ratou e haamori i te Atua ma te haafifi-ore-hia. Mai te peu pai e o outou aˈe, tei raro aˈe noâ outou i te faatereraa a to outou mau metua, eaha ïa ta outou e rave no te na faaruru atu i te patoiraa a te feia e herehia e outou a tamau noa ˈi outou i te ora e o ratou? Te horoa maira te Bibilia i te tahi mau haapiiraa tumu o ta outou e nehenehe e faaohipa ma te faufaa mau, outou e roohia ra i teie huru fifi.
A rave i te hoê huru faatura
I roto i te Petero 1, 3:15, te faaitoito mai nei te Bibilia ia tatou ia faaite i to tatou faaroo i te taata tupu “ma te marû e te auraro maite atu”. E turai paha to outou oaoa no te mau parau mau bibilia ta outou e ite ra, ia outou, ia onoono i nia i ta outou mau tiaturiraa e ia paraparau atu ma te reo etaeta, e peneiaˈe a faahuru ê roa ˈtu ai i to outou mau metua. Aita e taata e hinaaro ia faarirohia oia ei taata pouri. No reira ˈtura ïa, mai te peu e e faatitiaifaro tamau noa ˈtu outou i to outou mau metua ia au i te mea o ta outou e haapii ra, e riri mai iho â ïa ratou ia outou.
Teie ta Rita, te hoê potii i ora na i te fenua Helemani e faˈi nei: “I te mau taime atoa e ite ai au i te hoê mea, e faaite oioi noa vau i te reira i to ˈu nau metua. Inaha, e au atura e te parau ra vau ia raua e mea hape ta raua mau tiaturiraa.” E tiamâraa hoi to te mau metua ia faaoti i to ratou mau manaˈo e i to ratou mau tiaturiraa ma te faahapa-ore-hia ˈtu — na ta ratou iho â râ mau tamarii. “I tia na ia ˈu ia faatura hau atu â ia raua, ta Rita ïa e faˈi ra, e ia farii e te tiaturi atoa ra raua i te Atua, ia au i ta raua e manaˈo ra.”
Te parau ra Paulo i te taurearea ra ia Timoteo e ‘eiaha e avau atu i te taata paari’. Eita anei outou e nehenehe e faaohipa i teie aˈoraa i o outou iho, i nia i to outou mau metua te here ra ia outou? — Timoteo 1, 5:1.
A faaroo i to outou mau metua
“E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua”, ta te Bibilia ïa e faaue maira (Ephesia 6:1). Ua pee o Kay i teie faaueraa tumu. Ua farerei atu oia i te mau Ite no Iehova e vau noâ to ˈna matahiti. “Ua haapii to ˈu mau metua ia matou i te faaite i te faaoromai i te tahi, ta ˈna ïa i parau mai. Ua farii aˈera raua ia ˈu ia haapii i te Bibilia e ia haere i te mau haaputuputuraa kerisetiano.” Noa ˈtu râ te reira, ua faaitoito mau â o Kay ia nehenehe ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa ia faaite i to ˈna faaroo.
“I to ˈu haamataraa i te amui atu i roto i te nunaa o Iehova, ta Kay ïa e faataa ra, ua papu aˈera ia ˈu e mai te peu e e faaroo ore vau i to ˈu nau metua, eita noa te reira e haamauiui ia raua, e manaˈo atoa râ raua e aita te parau mau e ohipa maitai ra i nia ia ˈu. No reira, ia ani mai raua ia ˈu e afai i te vairaa pehu i rapaeau, ia hoˈi mai i te fare i te hora o ta raua e hinaaro, ia hauti i te piana, e rave rau atu â, e faaitoito roa vau i te auraro maite atu ia raua. Aita roa ˈtu vau e pahonohono aˈenei ia raua.”
Aita na metua o Kay i amui mai i ta ˈna mau tiaturiraa. Teie râ, maoti hoi to ˈna auraro, i nehenehe ai o Kay e tamau noa i te faaohipa i ta ˈna haamoriraa ma te farerei ore i te patoiraa, ua bapetizo oia ia ˈna i te 19raa o to ˈna matahiti.
A aparauparau atu e to outou mau metua
Ua faaite te arii paari ra o Solomona e:“E tamaiti popouhia hoi au e to ˈu ra metua tane, e te here otahi maite i te mata o to ˈu ra metua vahine.” (Maseli 4:3). Oia mau, e ere no te mea e eita to outou mau metua e amui mai i roto i ta outou tiaturiraa ra, e riro atura ïa raua e enemi no outou. E tia ia outou ia faaitoito tamau ia riro noa outou “ei tamaiti popouhia” aore ra ei tamahine popouhia na raua. Ia taa papu ia outou e e peapea roa raua ia ite ia outou ia haere i roto i te hoê haapaoraa mea ê roa na raua. I roto noa i taua taime ra, a faaite atu ma te hunahuna ore i to outou mau manaˈo e to outou mau peapea. I teie nei, na te mau faaueraa tumu bibilia e aratai i to outou mau manaˈo, e ere atura paha ïa hoê huru hiˈoraa ta outou e raua i nia i te tahi mau tumu parau. — Korinetia 1, 2:14.
Ei hiˈoraa, te hinaaro ra te hoê taurearea o Alain to ˈna iˈoa e horoa hau atu i to ˈna taime no te taviniraa kerisetiano. Area to ˈna mau metua ra, te hinaaro ra ïa ia tamau noa oia i ta ˈna mau haapiiraa i te fare haapiiraa tuatoru. Teie ta Alain e haamanaˈo ra: “E mataˈu roa vau ia parau atu i to ˈu metua tane no nia i teie tumu parau faufaa roa. Ua opua aˈera ïa vau e faarue i te haapiiraa ma te ore e faaite atu ia ˈna — ua faatupu maira te reira i te mau fifi hau atu â. I muri iho, ua fifi roa ˈtura vau ia haamau faahou i te hoê tiaturiraa i rotopu ia mâua. Ahiri vau i faataa ˈtu i ta ˈu mau opuaraa ia ˈna, eita paha oia e farii mai i te haamataraa, te manaˈo nei râ vau e ua noaa ïa ia ˈu to ˈna tiaturiraa, e ua ape ïa mâua e piti atoa ra i te mau peapea.”
No te aha râ hoi Alain i ore ai e paraparau noa ˈtu i ta ˈna mau opuaraa i to ˈna mau metua? E vaiiho anaˈe na ˈna iho e pahono mai: “Ia patoi te mau metua i te hoê opuaraa e hinaaro-mau-hia ra e tatou, e manaˈo roa tatou e te hamani-ino-hia ra tatou e e manaˈo tatou e: ‘Ua tano iho â ta ˈu i haapii! E tamaˈi te tamaiti i te metua tane; e e itehia to ˈna enemi i roto i to ˈna iho ra fetii.’” (Mataio 10:35, 36). Ua haapii o Alain, ei haamauiuiraa no ˈna iho e, e ore tia ia faariro i to ˈna na metua ei enemi. Te horoa ra oia i teie aˈoraa: “A paraparau! A faaite atu ia raua i to outou manaˈo hohonu. Te manaˈo nei au e e horoa mai te rahiraa o te mau metua i te tariˈa faaroo i te mea e parauhia ˈtura e ta ratou mau tamarii — ia ite mai iho â râ ratou aita ratou e haavare ra.”
A mau papu noa ˈi i te mau faaueraa tumu a te Atua, “peneiaˈe o te tia ra, — e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei”. (Roma 12:18.) E nehenehe noa hoi outou e ape ia tupu mai te mau peapearaa ino e to outou mau metua na roto i te faataaraa ˈtu ia raua i to outou mau manaˈo hohonu. Mai te peu te hinaaro mau to outou mau metua ia rave outou i te tahi ohipa, a auraro atu ia raua ia au i te maraa, parau mau, mai te peu aita te reira e faahapa ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Eiaha e faaite atu i to outou etaeta, ‘a faaite i to outou marû i te taata atoa’. (Philipi 4:5.)
A faaroo i te tauturu a to outou mau hoa kerisetiano
Te faataa ra te Maseli 23:22 e: “E faaroo mai i to metua tane i fanau ai oe ra, e eiaha e vahavaha i to metua vahine.” Oia mau, i te tahi taime e fifi paha to outou mau metua aita to roto i te parau mau, i te taa papu mai i to outou huru. O ta Jean ïa i ite mai, te hoê tamaiti apî, ia ˈna i tamata i te paraparau atu i to ˈna metua tane i te huru ia faaohipa i te hoê irava tumu bibilia. Ua parau maira to ˈna metua tane ia ˈna e: “O vau nei, aita ta ˈu e ohipa e te Bibilia aore ra te hoê faanahonahoraa. No reira, e faaitoito noa ˈtu oe anaˈe ra!”
Teie râ, e ere o outou anaˈe ra. Ua tapu mai Iesu ia tatou e e faufaahia tatou i te tauturu a te ‘mau taeae e te mau tuahine’ i te pae varua i roto i te amuiraa kerisetiano (Mareko 10:30). Ua ite atu o Kay, tei faahitihia i nia ˈˈe, i te reira. “Ua riro to ˈu mau taeae e to ˈu mau tuahine kerisetiano mai te huru ra o to ˈu ïa fetii”, ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. E ere ïa te auraa e e nehenehe te hoê taata ê atu, noa ˈtu e mea herehia e tatou, e mono roa ˈtu i te hoê metua tane aore ra te hoê metua vahine. I roto râ i te amuiraa, e itehia mai ia tatou te mau taata o ta tatou e here — mai te mau metua tane e te mau metua vahine te huru — o te nehenehe e horoa mai na tatou te mau aˈoraa e te hoê tauturu faito ore. — Hiˈo Korinetia 1, 4:15.
A rave i te hoê manaˈo papu
E tia ia farii e, noa ˈtu te pee ra outou i te mau aˈoraa e faaitehia ra i nia nei, e mea papu maitai e, i te tahi taime, e fifi rii iho â to outou huru tupuraa. E haamanaˈo râ outou e e nehenehe te mau taata e te mau tupuraa e taui! Te parau mai nei na tuahine inidia e toru i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau ia tatou e: “No to matou mau papu e te faatura, te oaoa nei matou i teie nei i te afaro-faahou-raa matou e te taatoaraa o te mau melo o to matou fetii.” Oia atoa, te papai nei o Jane, te hoê tamahine iti no beretane, e: “E pinepine na vau i te aro no te parau mau, i teie nei râ ua farii to ˈu mau metua ma te mafatu tae ia faaohipa vau i te kerisetianoraa mau, e te opua nei vau ia rave i te bapetizoraa.”
Na te haerea maitai roa o ta ratou iho mau tamarii i turai i te tahi mau metua ia pûpû ia ratou na Iehova! Ma te rave i te hoê haerea paieti o te turai i te taata ia faatura mai ia outou, e nehenehe ïa outou e riro mai ei hiˈoraa eiaha noa no “te mau taata haapao maitai”, no te mau melo atoa râ o to outou iho fetii ta outou e here ra (Timoteo 1, 4:12). Ia mau papu i ta outou faaotiraa e tavini i te Atua. A feruri maitai i te reira i roto i te pure nafea ia pee i te mau manaˈo i horoahia i nia nei, e a tiaturi ia Iehova. Te haapapu mai nei te papai salamo ia tatou e: “E tuu atu i to parau ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira.” — Salamo 37:5.
[Parau iti faaôhia i te api 31]
I te tahi taime e mea fifi roa na te mau metua aita to roto i te parau mau i te taa maitai i te huru o to ratou tamarii kerisetiano.
[Hohoˈa i te api 32]
Ua mau papu maitai teie mau vahine apî e toru i to ratou faaroo kerisetiano noa ˈtu te patoiraa a to ratou fetii.