Ia au i te Bibilia
E mea ino ore anei te mau tiaturiraa niu ore?
I TE HOÊ MAHANA, ua paturu aˈera te mau taurearea haapii i te mau ohipa no te pae feruriraa, i te hoê eˈa i nia i te papai o te hoê fare rahi i te hiti o te hoê aroâ, mea taata roa hoi te na reira i te haere, i Lonedona. E piti huru no te mau taata e haere ra na reira: e haere noa na te hiti purumu e e na raro aˈe atu i te eˈa, e aore ra e pou i raro i te purumu ma te haapao maitai i te mau pereoo. Ua maiti te hoê faito e hitu taata i nia i te ahuru i te piti o te faaotiraa.
Oia mau, ia uiuihia ratou ma te onoono, e rave rahi te faˈi e e tiaturi ratou i te hoê e aore ra e piti tiaturiraa niu ore. E o outou? E hinaaro anei outou i te tahi taime e fafa i te raau, e tifene i na rimarima rii e aore ra e taue maa miti papaa rii na nia ˈtu i to outou tapona aui? Mai te peu e e, ua aniani aˈena anei outou ia outou iho no te aha outou e na reira ˈi?
No te tahi pae, e ere i te mea ino roa ia tiaturi i te mau tiaturiraa niu ore. Te faataa ra te taata ra o Robert Davies e: “Te haavahia nei te tuatapaparaa i te mau peu faataa-ore-hia, te tiaturiraa i te mau O.V.N.I. (taoˈa tere na te reva o te ore e itehia no hea mai râ), te mau faaoraraa maˈi maere, te feruri-hohonu-roa-raa (méditation transcendantale), (...) e au-ore-noa-hia râ te mau tiaturiraa niu ore.”
Te manaˈo nei te tahi atu â e e mataˈi noa te mau tiaturiraa niu ore. “E hiˈo anaˈe atu i te reira ma te manaˈo maitai e te ataata”, ta te hoê buka no nia i te mau tiaturiraa niu ore ïa e aˈo nei. E rave rahi teie e manaˈo nei e: ‘Eita te reira e haamaitai mai, eita atoa râ e faaino mai.’ E mea ino ore mau anei râ te reira?
Ino ore aore ra atâata?
“E tumu to te mau haerea atoa”, ta Alan Dundes ïa, o te haapii nei i te mau peu matauhia e te mau nunaa i te haapiiraa tuatoru, e parau nei. “Eita te feia e haapao i te hoê aˈe peu mai te peu aita to te reira e auraa no te feruriraa.” Ia au i te tahi feia maimi, e mau “haamaramarama [te mau tiaturiraa niu ore] o te faahiˈo atu i nia i te feruriraa”. No te aha ïa e ore ai e iriti i taua “haamaramarama” ra e e ite mai ai i te mau tumu o te tiaturiraa niu ore?
Ia au i te taote i te pae feruriraa o Edward Hornick, “tei roto te mau tiaturiraa niu ore i te mau turu maitai roa ˈˈe o te oraraa”. Eita râ anei outou e manaˈo e te paariraa o te hoê turu, tei te niu ïa e vai ra i raro aˈe? Ei hiˈoraa, e turu maitai roa te hoê parahiraa tuuhia i nia i te tahua paari o to outou fare utuutu, e parahi râ anei outou i nia i taua parahiraa ra mai te peu e tei nia te reira i te one paruparu? Eita roa ˈtu ïa.
Te reira atoa te huru i te pae o te mau tiaturiraa niu ore, “te mau turu maitai roa ˈˈe o te oraraa”. Tei nia te reira i tei hea niu? Tei nia anei i te mau haapiiraa bibilia paari e aore ra te mau one paruparu o te mau haapiiraa hape a te mau haapaoraa?
‘Ua rahi roa ïa, ta outou paha ïa e manaˈo nei. Aita vau e ite ra i te auraa e vai ra i rotopu i te mau tiaturiraa a te mau haapaoraa e te haereraa na raro aˈe i te hoê eˈa, te fafaraa i te raau e aore ra te peeraa ˈtu i te tahi atu mau peu mai te reira te huru.’ Teie râ, te vai ra te auraa. E rave anaˈe, ei hiˈoraa, i te mataˈu niu ore te haereraa na raro aˈe i te hoê eˈa.
I te tahi taime, e mea hau aˈe ia haati i te hoê eˈa eiaha ia topahia to tatou upoo i te hoê tauihaa. Teie râ, e ere anei i te mea mau e, noa ˈtu e aita hoê aˈe haamataˈuraa, te ape nei te tahi i te haere na raro aˈe i te hoê eˈa, no te faaore i te “pifao”? I nia i te aha te niuraahia teie peu? Oia mau, ia paturuhia te hoê eˈa i nia i te hoê papai, e noaa mai te hoê hohoˈa poro toru. “Inaha, ua riro noa te hoê hohoˈa poro toru, ta te Encyclopédie o te mau tiaturiraa niu ore (beretane) ïa e faataa ra, ei taipe no te Toru tahi.” No reira, te haereraa na raro aˈe i te hoê eˈa, ua riro mai ïa te reira ei faaoooraa i te Toru tahi, ei tomoraa i roto i te hoê vahi moˈa, e, ia au i taua buka nei â, e au te reira i te “peeraa ˈtu i te hinaaro o te Taata ino ra”. Teie râ, e haapiiraa bibilia paari anei te Toru tahi?
Eita roa ˈtu, no o roa mai te tumu o te haapiiraa o te Toru tahi i te mau haapaoraa a te mau Etene i te tau tahito roa. Te faaore roa nei te Parau a te Atua i te haapiiraa o te Toru tahi. Te haapii nei oia e e rahi aˈe o Iehova i te Mesia (Ioane 14:28; Korinetia 1, 11:3). Ua niuhia ïa te tiaturiraa niu ore no nia i te eˈa i nia i te hoê haapiiraa hape a te mau haapaoraa. Oia atoa no te peu ra oia hoi te taueraa i te miti papaa na nia ˈˈe i te tapono.
Ua riro te miti papaa, te hoê ravea rapaauraa, ei taipe no te ora e te manuïaraa. Ia faatopa noa ˈtu outou maa miti rii, ia au i te tiaturiraa niu ore, mea papu e e tamǎrû outou i te Diabolo e te mau demoni. E no te mea hoi tei to outou pae aui noa ratou, te pae riaria [sinistre] (te auraa o te parau latino ra sinister “tei te pae aui” ïa), e tia ia outou ia taue maa miti rii na nia ˈˈe i to outou tapono aui. Te tamǎrûraa, e ere anei ïa te faatia-atoa-raa? Oia, e eita te reira e tia i te mau faaararaa bibilia: “E patoi atu i te diabolo”, “eiaha hoi e tuu i ta te diabolo ra vahi ia ô mai”, e “ia tia ia outou ia patoi atu i (...) te diabolo ra”. (Iakobo 4:7; Ephesia 4:27; 6:11.) Ua niu-atoa-hia ïa teie tiaturiraa niu ore i nia i te mau tiaturiraa e ore roa e au i te Bibilia.
No te aha e mea atâata te reira?
‘Parau mau iho â paha, ia haati râ vau i te hoê eˈa e aore ra ia taue au i te miti papaa, eita roa ˈtu vau e manaˈo atu i te Toru tahi aore ra i te Diabolo, e hau atu, i te faahanahana ˈtu i te reira’, ta outou paha ïa e patoi mai. ‘O te hoê noa peu matauhia. Nafea te reira e nehenehe ai e faaino mai ia ˈu?’ Mai teie te huru: Mai te peu ua ite outou e ua niuhia te tahi mau tiaturiraa niu ore i nia i te mau haavare e e tamau noa râ outou i te haapao i te reira, e au ïa outou i te taata o te ite e tei nia to ˈna parahiraa i te one paruparu e te parahi noa ˈtu râ i nia iho ma te manaˈo e: ‘Eita vau e manaˈo atu i te one, atira ˈtu ai, eita ïa vau e haamataˈuhia.’ (Apokalupo 22:15). E atihia te hoê taata mai teie te huru, mai outou atoa, mai te peu e na reira outou i te feruri. No te aha râ?
Mai te peu e na reira outou i te feruri, e nehenehe outou e taai roa ˈtu â i te mau tiaturiraa niu ore, e hou outou a ite atu ai, e riro te reira i te faatere roa i to outou oraraa. Inaha, no te mea hoi ua niuhia te mau tiaturiraa niu ore i nia i te mau haavare, i te mea mau, e riro outou ei tîtî na te “metua no te haavare”, oia hoi o Satani (Ioane 8:44). E nehenehe te reira, i roto i te roaraa o te tau, e aratai ia outou ia riro ei tîtî na te hoê peu ê atu niuhia i nia i te mau haavare: te peu tahutahu.
Parau mau e ia hiˈo-noa-hia ˈtu te mau tiaturiraa niu ore, e au e e mea ino ore te reira. Teie râ, ia hiˈopoa-maite-hia te reira, e itehia mai to ratou huru mau: i te pae maitai roa ˈˈe, e mea faufaa ore ïa, e i te pae ino roa ˈˈe, e mea atâata ïa.
[Parau iti faaôhia i te api 21]
“A haamanaˈo atoa e e horoa te mau tiaturiraa niu ore na te feia i erehia i te paari, te hoê otoheraa no te pari i te hoê puai hau ê no to ratou manuïa-ore-raa.” — Taata tiaturi i te tiaturiraa niu ore? Inaha teie te tumu! (beretane).