VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/4 api 21-23
  • Te riroraa mai ei mitionare auaa te mau hiˈoraa maitatai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te riroraa mai ei mitionare auaa te mau hiˈoraa maitatai
  • A ara mai na! 1986
  • Papai tei tuea
  • Na te aau tae e aratai i te taata i Gileada
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Ei feia haapii manuïa no te riro mai ei mau mitionare manuïa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te horoa nei te mau pionie i te hiˈoraa i roto i te ohipa pororaa
    Te mau Ite o Iehova—Tahoêhia no te faatupu i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua taatoa nei
  • “E tei ia ratou hoi te rima o [Iehova]”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/4 api 21-23

Te riroraa mai ei mitionare auaa te mau hiˈoraa maitatai

I TE HOPEA o te XXraa o te senekele, eaha tei turai i te hoê taata ia riro mai ei mitionare? E ô mai teie uiraa i roto i te feruriraa o te rahiraa ia hiˈopoa-anaˈe-hia te maraaraa te hinaaro i te mau mea materia, te faatura ore i te morale e te taua-ore-raa i te haapaoraa e vai ra i teie mahana. Noa ˈtu â teie mau haafifiraa, te reva nei te mau mitionare faatoroahia no Gileada (Haapiiraa bibilia a te Taiete Watchtower) e piti taime i te matahiti i te mau fenua eê no te pororaa i te parau apî no te Basileia o te Atua. Mai te reira atoa i teie matahiti. I te Sabati 8 no setepa, ua horoahia te parau tuite na te mau taata haapii no te 79raa o te haapiiraa tei ineine ei mitionare.

Parau mau, e faaroo rahi to teie mau mitionare i te Atua, e tiaturiraa rahi atoa to ratou i roto i ta ˈna parau tapu e e aroha rahi atoa to ratou i te taata-tupu. No te rahiraa râ, te vai ra te tahi atu â mea tei turai ia ratou ia hinaaro e pûpû i te toea o te ratou oraraa i roto i te taviniraa mitionare. Eaha ïa taua mea ra?

Ua faahiti o Terry, te hoê o te mau taata haapii no Auteraria mai i to ˈna iho huru: “Ua tauturu to ˈu na metua ia ˈu mai to ˈu tamariiraa mai â ia haapii maitai au i te parau mau e eiaha roa ˈtu vau e manaˈo noa ˈˈe i te tahi ohipa ê atu maori râ te taviniraa i te taime taatoa.” Te haamauruuru nei o Terry e ta ˈna vahine o Birgit i to raua na metua no te mea auaa ratou i riro mai ai raua ei mitionare i teie mahana. Te na ô faahou ra o Birgit e: “I roto i to ˈu utuafare, e tauaparau noa matou no nia i te ohipa taviniraa i te taime taatoa. Tera te tumu i riro mai ai te haapiiraa no Gileada ei opuaraa tumu na matou.” Ua horoa teie faaineineraa i te utuafare i te mau hotu maitatai, no te mea te faaineine nei teie na taata oaoa no te haere e tavini ei mitionare i te fenua Papua.

E ere o raua anaˈe mai te reira te huru i roto i teie mau melo no te 79raa o te pupu haapiiraa no Gileada. Ua hau atu i te afaraa o te feia haapii tei faaite e auaa te hiˈoraa e te mau faaitoitoraa a to ratou metua i hinaaro ai ratou e tavini i te taime taatoa. No Beretane mai o Paul e o Anne e te haere nei raua ei mitionare i Liberia. Te faataa ra o Anne e: “E ere to ˈu mama i te mea taua roa i te mau maitai materia, ua haamau ra oia i to ˈna tiaturiraa i nia i te parau mau. Na te reira i tauturu ia ˈu eiaha vau ia rave i te tahi ohipa taa ê atu i teie ia riro mai râ te taviniraa ei opuaraa tumu na ˈu.” E to Paul ïa na metua? “Te manaˈo nei au, e te mea o ta ˈu i haafaahiahia a paari noa ˈi au i roto i te parau mau, to raua ïa hiˈoraa e ta raua mau parau faaitoito mai to ˈu â tamariiraa mai.”

Eaha mau na ta teie mau metua i rave no te faaitoito i ta ratou mau tamarii i roto i te taviniraa i te taime taatoa? Teie ta Phoebe i parau, ua paari hoi oia i Auteraria: “Mea pinepine to ˈu na metua i te titau manihini i te mau pionie taa ê, te mau tiaau haaati e te tahi atu â mau tavini i te taime taatoa ia haere mai i te fare.” I teie nei e haere o ˈna e ta ˈna tane o Eric i Haïti ei mitionare. Te pee nei â te tahi pae i te hiˈoraa o to ratou mau metua. Te parau nei o Lars e: “Ua riro to ˈu papa ruau ei pionie itoito mau i Tuete i te hopea o te mau matahiti 1920; e pionie atoa to ˈu papa e to ˈu mama, e ua tavini atoa raua i roto i te Betela e i muri iho riro mai nei raua ei tavini haaati. Ua titau pinepine matou i te mau tavini i te taime taatoa ia haere mai i te fare.” Te faaite atoa nei o Emmanuel no Farani oia, e e mitionare atoa to ˈna papa, e i teie nei, te oaoa ra oia no te mea te rave nei ta ˈna tamaiti e ta ˈna hunoa i te ohipa hinaaro-rahi-hia e a ˈna. Te parau ra o Emmanuel e: “Ua paari au i roto i te feruriraa e e ia tae i te hoê mahana e riro mai au ei mitionare. Mai to ˈu iho â nainairaa mai to ˈu hinaaroraa ia riro au mai to ˈu papa te huru.” Ua tonohia ˈtu o Emmanuel raua o Maria, ta ˈna vahine, i Guadeloupe.

Te faataa ra o Urban no Tuete mai, e mea nafea to ˈna oraraa fetii i te faaôraa i roto ia ˈna te hinaaro ia riro mai oia ei pionie. Te faatia ra oia e: “Mai to ˈu â tamariiraa to ˈu ite-noa-raa i to ˈu mama i roto i te taviniraa mea itoito mau â oia. Te manaˈo nei au e ere na ta ˈna anaˈe mau parau, na ta ˈna atoa râ mau ohipa e to ˈna hiˈoraa maitai i turai ia ˈu ia hinaaro e pûpû i to ˈu oraraa taatoa ei tavini no Iehova. No reira riro maira te taviniraa mitionare ei opuaraa na ˈu ta to ˈu mama i haafaufaa tamau. Ei hiˈoraa, ua parau mai oia e, ahiri e nehenehe ta ˈna, o te ohipa ïa o ta ˈna e rave.” I teie nei, ua tupu te opuaraa a Urban e ta ˈna vahine o Charlotte, e haere raua e tavini i Kenya, e to raua na hoa e toru no roto i te haapiiraa.

E te feia aita i faufaahia i te mau faaitoitoraa a to ratou mau metua no te rave i te taviniraa i te taime taatoa? No Danemata mai o Rick e ta ˈna vahine o Mari. Ta raua vahi e haere atu o Kenya ïa. Ua tupu to raua hinaaro ia riro mai raua ei mitionare “mea na roto ïa i te taioraa i te mau aamu o te mau mitionare haapao maitai i roto i Te Pare Tiairaa e te Buka matahiti.” Ua fanao ïa o Bruce e o Angelika i te hiˈoraa e te mau faaitoitoraa o te tahi atu mau tavini e poro ra i te taime taatoa. Te parau ra o Angelika e: “E mea faufaa roa ia faaitoito te tahi feia i te mau taurearea ia faaô atu i roto i teie taviniraa no te taime taatoa. Mai te peu e, eita e faaitoitohia, e nehenehe ïa ratou e feaa. Ua faaitoito to matou tiaau haaati, e mitionare atoa hoi oia i te matamua ra, i te na ôraa e, te mau taata atoa e hinaaro ia riro mai ratou ei mitionare e tei faaî i te mau titauraa e au e manuïa ïa ratou.” Te hinaaro rû nei teie na taata faaipoipo no Helemani i te haamata i ta raua ohipa i roto i ta raua tuhaa fenua no Saint Christophe i muri aˈe i te horoaraa i te mau parau tuite.

No Finlande mai o Sirkka e ta ˈna tane o Erkki. Ua haere mai raua i te haapiiraa no Gileada. Te faataa ra o Sirkka eaha te mea i faaitoito ia ˈna ia rave i te taviniraa mitionare, noa ˈtu e te mataˈu nei oia i te haapii i te hoê reo apî: “Ua faaitoito mai te feia tei roto aˈena i te taviniraa i te taime taatoa ia ˈu na roto i to ratou mau hiˈoraa. Te haamanaˈo nei au i te hoê taeae e mitionare oia i te matamua. Ua tauturu mai oia ia ˈu ia taa maitai ia ˈu e ere te reo i te hoê fifi no ˈu mai te peu e, e hinaaro mau vau ia riro mai ei mitionare.” Te tiai nei raua toopiti atoa no te haapii i te reo paniola i roto i ta raua tuhaa fenua i Colombia.

Na te hiˈoraa faaroo haavare ore o to ˈna mama e to to ˈna mama ruau i turai ia Timoteo ia rave i te taviniraa mitionare na muri iho i te aposetolo Paulo (Timoteo 2, 1:5). I teie mahana, te fanao nei e rave rahi mau taurearea i te faaitoitoraa e te hiˈoraa o to ratou mau metua e te tahi atu â mau kerisetiano, e te opua nei ratou e rave i te taviniraa i te taime taatoa. I te aniraahia ˈtu o Charlotte e e faaitoito anei oia ia rave vetahi i taua opuaraa ra, teie ta ˈna i pahono mai e: “Oia mau. Ahiri aita ra, eita ïa matou iho e maiti i teie taviniraa. O te hoê teie oraraa fanao, tei î i te mau fifi o te tia ia faaruruhia e tei î atoa i te mau haamaitairaa.”

Te manaˈo ra anei te taatoaraa e ua maiti ratou i te eˈa maitai? Te faaite poto ra o Erkki i te manaˈo o te pupu taatoa e: “E noaa ia matou te mau haamaitairaa rahi ia riro matou ei mauhaa i roto i te rima o Iehova, tei ineine noa no te faaohipa ia au i to ˈna hinaaro. Ua haapii mai te haapiiraa no Gileada ia matou ia riro matou ei mauhaa maitai roa ˈˈe i roto i to ˈna rima.”

[Tumu parau tarenihia i te api 23]

Te huru o te 79raa o te pupu haapiiraa

Fenua tumu: 10

Fenua e tonohia: 11

Feia faaipoipo-ore-hia: 2

Feia faaipoipo: 11

Rahiraa feia haapii: 24

To ratou matahiti: 29,5

Rahiraa matahiti i roto i te parau mau: 12,7

Rahiraa matahiti i roto i te taviniraa pionie: 8,2

[Hohoˈa i te api 22]

Gileada, Fare Haapiiraa bibilia na te Taiete Watchtower 79raa o te pupu haapiiraa: 8 no setepa 1985

I roto i te tabula i raro nei, ua tanumerahia te mau anairaa mai mua e haere atu i muri e ua faahitihia te mau iˈoa mai te pae atau e tae atu i te pae aui.

1) C. Mattsson; A. Crudass; B. Petit; M. Tomaszewski; M. Mäkelä; A. Thompson.

2) B. Thompson; S. Toivanen; E. Östberg; P. van de Reep; M. Stephens; P. Beadle.

3) L. Östberg; E. Mäkelä; M. van de Reep; J. Raivo; R. Stephens; T. Petit

4) E. Beadle; P. Crudass; E. Tomaszewski; V. Denk; U. Mattsson; J. Raivo.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono