VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/1 api 21-25
  • I te maimiraa i te parau mau tano

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • I te maimiraa i te parau mau tano
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • I roto i te pouri
  • Mau aniraa e mau feaaraa
  • Te mau tumu no te patoiraa
  • Hoê farereiraa o tei taui i to ˈu oraraa
  • Te paruru nei au i te parau mau i roto i te radio e i te tele
  • “Papa, ua fatata anei te amuiraa apî o te mau mea?”
  • Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa
    Te Pare Tiairaa: Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa
  • Te ekalesia Paniora—Te mau tumu o te fifi
    A ara mai na! 1990
  • Ua horoahia na mâua te hoê poe faufaa rahi mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “Mai to matou mauraa mai â i teie nei toroa . . . , aita ˈtura matou i rohirohi”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/1 api 21-25

I te maimiraa i te parau mau tano

UA noaa mai ta ˈu parau tuite ei paruru i te fare haava i te haapiiraa tuarua no Madrid i te matahiti 1964 ra. Ua tiaturi au e e matara i mua ia ˈu e rave rahi mau ravea no te tururaa i te parau-tia e te mau taata o to ˈu fenua, ma te fanaˈo i te hoê tiaraa aufau-maitai-hia, mana e faaturahia. No teie mau tumu i haere ai vau i te mau hiˈopoaraa no te titauraa i te hoê ohipa melo no te tiribuna.

I te mau matahiti i muri mai râ ua inoino roa vau e no reira vau i ore ai faahou i tiaturi i roto i te politita e te haapaoraa atoa. E aita atura vau i anaanatae faahou aˈe i te hoê noa mea, e ua tae roa ˈtu vau i te manaˈoraa e haapohe ia ˈu. I ta ˈu hiˈoraa e mea faufaa ore anaˈe te mau mea atoa! Ua naeahia ia ˈu te otia o te hoê huru feruriraa o tei haamata tau matahiti aˈenei.

Na tei hea râ mau tupuraa i aratai ia ˈu i te feruri e e haapohe ia ˈu? Na te aha i faatopa roa ia ˈu?

I roto i te pouri

Ua fanauhia mai vau i muri aˈe i te tamaˈi tivila paniora (matahiti 1936-1939), i Maroka, i te tuhaa fenua e haapaohia ra e te hau paniora. E ofitie ta ˈu metua tane. O vau te piti o na tootoru tamarii, te tamaroa otahi o te utuafare. Ua noaa mai ia ˈu te mau haapiiraa e au i roto i teie nei tuhaa o te aamu no Paniora, haapiiraa i reira e faatenitenihia ˈi te mau faufaa o te pae katolika e to te nuu faehau.

I te reira anotau, te faatiaturihia nei i te Paniora taitahi ia riro mai oia ei “afa taata faaroo, afa faehau” e ua paari noa oia i roto i teie nei huru faanahoraa. E itehia teie nei huru i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa, i raro aˈe i te ara-maite-raa a te Hau katolika. Ua riro te aiˈa, te haapaoraa (katolika iho â ïa), te peu tumu, te feruriraa here aiˈa e te faufaaraa o te iri paniora, ei manaˈo tumu ïa e faaôhia ra i roto i te feruriraa o te tamarii taitahi na roto i te faaueraa a te hau. I te mea hoi ê aita atu â ravea i te reira ra tau, ua rave au i ta ˈu mau tau haapiiraa i ô te mau katolika maristes e jésuites. Ua faaoti-atoa-hia e e riro atoa vau ei ofitie no te nuu.

Mau aniraa e mau feaaraa

I te ahuru ma pitiraa o to ˈu matahiti, ua tupu te hoê mea faufaa roa i roto i to ˈu oraraa. Ua haere na to ˈu metua tane i te mau haapiiraa katolika no te pae faaroo. Ua hoˈi mai oia e te hoê Bibilia a Bover-Cantera. Te vai noa nei â ia ˈu nei, reni-maitai-hia e î i te mau aniraa, te mau nota faahororaa i nia i te mau irava o te ore i taa ia ˈu te auraa.

I roto i te area e toru avae, ua hope ia ˈu i te taio i te Bibilia. I to ˈu paariraa, ua ite au e ua rave au i te hoê mea taa ê roa no te hoê taurearea katolika no te reira tau. Aita roa e taata i faaitoito mai ia ˈu ia taio au i te Bibilia. Ua tamata râ ta ˈu mau orometua haapii e haaparuparu i to ˈu nei hinaaro, ia aniani atu iho â ra vau ia ratou i te mau uiraa o te ore hoi e pahonohia mai, aore ra ia faahapa ˈtu vau i te mau haapiiraa katolika. “E ere na oe. Mea apî roa oe. E au ia oe ia tiai ia paari rii oe no te taioraa i te Bibilia.” E mea pinepine au i te faaroo i teie nei mau parau. Mai te reira atoa to ˈu mau hoa haere haapiiraa. Eita ta ˈu e nehenehe e aparau i nia i te Bibilia, ma te ore ratou e hiˈo mai ia ˈu ma te au ore, e au ra vau i te hoê aposata.

I to ˈu taioraa i te Bibilia, ua huru-ê-hia vau i te tahi o ta ˈu mau uiraa. Ei katolika tumu, ua faahapa vau ia ˈu iho no teie mau feaaraa. Ua riaria roa vau i te iteraa e te tiaturi ra vau i te mau mea taa ê i tei haapiihia mai e te “Ekalesia Metua vahine Moˈa ra”.

Eita roa e moehia ia ˈu te hepohepo i ô mai i roto ia ˈu i te mahana a faaroo ai vau i te haapiiraa no nia i te aamu no Paniora, no te mau tamaˈi riaria i faatupuhia e te mau katolika i nia i te mau pǐpǐ a Arius e patoi ra i te Toru Tahi e te reira no te tahoê-faahou-raa i te Ekalesia. Ua maramarama ihora vau e aita i tiaturihia na te haapiiraa o te Toru Tahi i Paniora. Ua haamauhia e te hau na roto i te faahepo i te onoraa o te senekele, i to te arii o te mau Goths, Reccared, faarueraa i te haapaoraa a Arius e i to ˈna fariiraa i te haapaoraa katolika e to ˈna taipe no Nicée, te Toru Tahi. Ua tupu te reira no te mau tumu politita, no te mea e au ia tahoêhia te mau Wisigoths e te mau Roma paniora, toopiti na pupu taata matamua e ora ra i nia i te tuhaa fenua Paniora e Potiti.

I muri aˈe i to ˈu tuatapaparaa i te Bibilia, ua tiaturi vau i te haapiiraa a Arius o te na ô ra e e ere te Mesia i te Atua, o te Tamaiti râ a te Atua e ua poiete-matamua-hia oia. O tera te parau mau tano o ta ˈu i ite i roto i ta ˈu iho Bibilia a ahuru ma piti noa ˈi ta ˈu matahiti. Ua peapea râ vau i te hoê mea. Mea nafea vau i nehenehe ai e maramarama i te reira o ta te feia ite aˈe o te mau Ekalesia i nehenehe aˈenei hoi i te ite i te reira ma te papu mau? Ua vai noa teie fifi i roto i to ˈu mafatu.

I te ahuru ma maharaa o to ˈu matahiti, ua inohia to ˈu mata, vaiiho atura vau i te toroa faehau. Opua aˈera vau e haapii i te mau peu paari, e tuatapapa ihora vau i te mau aamu e te mau philosopho o te tau tahito. I ite atura vau e i ora na te tahi atu mau nunaa e mea taa ê roa ta ratou mau tiaturiraa i tei haapiihia mai ia ˈu. Ua manaˈo aˈera vau ahiri vau i fanauhia i te reira ra tau e riro mau â vau i te paari i roto i te hoê huru feruriraa e tiaturiraa taa ê roa. E haapaoraa taa ê ïa ta ˈu, e ihotaata taa ê e te hoê hiˈoraa taa ê i nia i te oraraa. E ere ïa te oraraa i te mea tano! o ta ˈu ïa i manaˈo. Tei mua tatou i te mau tupuraa atoa; e nehenehe e fanau-noa-hia mai tatou i roto i tera e tera faaroo, aore ra aita roa e faaroo. Ua manaˈo vau e mea tano ore no te Atua ia vaiiho noa mai ia tatou mai tera te huru.

Te mau tumu no te patoiraa

I taua tau ra i faaea na matou i roto i te oire tahito no Tolède. No to ˈna mau aroa pirihao e te piˈo, to ˈna aamu tahito e to ˈna mau fare i reira ua amuihia te haapaoraa mahometa, ati Iuda e katolika i feruri maite ai au i nia na toru peu, ta ratou mau tiaturiraa e to ratou huru oraraa. I te omuaraa, ua maere roa vau i te iteraa i na haapaoraa toopiti piri roa i te kerisetianoraa, oia hoi te haapaoraa ati Iuda e to mahometa te haapii ra ïa, ma te etaeta, e te vai ra hoê noa Atua eiaha râ te Toru Tahi. Ua tauturu mai te reira ia ˈu ia maramarama maitai i te au ore tahito e vai ra i rotopu i te mau katolika e te mau ati Iuda i te tahi aˈe pae e te amuiraa faaroo kerisetiano e to mahometa i te tahi atu pae.

Ua haere au i te haapiiraa tuarua i te ahuru ma hituraa o to ˈu matahiti i Madrid. Na mua aˈe mea au roa na ˈu no te rau o te mau huru taata i reira. I muri aˈe, ua anaanatae vau i te politita, e ua haere au i roto i te feia no te pupu aui, te mau marxistes, e te tahi atu â mea huru maru rii. Aita râ vau i ite i ô ratou te parau mau e te haavare ore, i te pae feruriraa o ta ˈu hoi e tiai ra. Ua faaoti aˈera vau e te rave hoê no te taviniraa ˈtu i vetahi ê o te rave-tataitahi-raa i te reira eiaha râ na roto i te arai o te hoê faanahoraa. Ua manaˈo noa iho â vau e na te taata noa iho e tia i te haamau i te hoê ao maitai e te tia aˈe.

Mai ta ˈu i faahiti aˈenei e, ua manuïa vau i roto i ta ˈu mau haapiiraa paruru i te matahiti 1964 ra. Rahi noa ˈtu â ta ˈu taioraa, rahi noa atoa to ˈu feaaraa. Aita vau e ite nei hoê eˈa no te aratairaa i te taata i roto i te hoê ao maitai aˈe. I reira to ˈu iteraa e mea faufaa ore te mau mea atoa. Ua tupu râ te hoê tauiraa rahi roa i roto i to ˈu oraraa.

Hoê farereiraa o tei taui i to ˈu oraraa

Te tamau noa nei vau i te taio i te Bibilia ma te anaanatae mau. No ta ˈu huru feruriraa ei taata haava ua au rahi au i te paari rahi e iteahia ra i roto i te ture a Mose, te tia faahiahia e no reira i aifaito ai te mau faufaa, te mau tiaraa e te mau hopoia o te taata taitahi e to te huiraatira. Ua putapû roa vau i te here hohonu o tei faatupu i taua mau ture ra e o tei titauhia no te faaohiparaa ia ratou. Ua manaˈonaˈo vau i te huru o te ao nei ahiri i faatura-taatoa-hia taua mau ture ra.

I te hoê mahana, ua vai hohora noa te Bibilia i nia ta ˈu vahi ohiparaa, ua ani to ˈu metua tane e piti na Ite a Iehova, Fernando e Guillermo ia tomo mai i roto. Ua parau atu oia ma te tohu atu i te Bibilia e: “E oaoa roa ta ˈu tamaiti i te aparau atu ia orua. A hiˈo na eaha ra ta ˈna e tuatapapa ra!” Haamata ihora vau i te uiui. “No te aha te Atua i faaue ai ia Aberahama ia pupu i ta ˈna tamaiti, inaha hoi o te mea hoi o ta ˈna i faautua na i ǒ te feia haamoriraa hape?” “No te aha tatou i parahi ai i nia i te fenua nei mai te peu e te hinaaro ra oia ia haere tatou i nia i te raˈi?” “No te aha hoi i poiete ai i te mau mea nehenehe huru rau, inaha hoi aita ˈtura tatou e hinaaro nei e pohe?”

I ta ˈu mau uiraa atoa ua horoa mai o Fernando e o Guillermo i te hoê tatararaa no roto mai i te Bibilia. Ua maere roa au. I muri aˈe e piti hora i te aparauraa, ua ui atu vau aita anei ta raua mau buka e vaiiho mai na ˈu. Ua pahono mai o Fernando e: “Oia! Mea rahi roa ta matou mau buka e nenei nei, tera râ hoê anaˈe teie ia mauâ nei” e ua faaite mai i te buka ra e 256 api Du paradis perdu au paradis reconquis.

Ua taio au i te buka i te reira avatea. Ua taˈi au ma te oaoa i roto i to ˈu piha. I te reira taime, ua taa ia ˈu te Bibilia. E ere atura i te hoê haapueraa poe purara haere noa, ma te tuati-ore-hia te tahi e te tahi. Mea tano e te maramarama mau te manaˈo i nia i te taatoaraa o te mau tumu parau faufaa.

Ua faaau vau ia ˈu i te taata matapo o tei î i te oaoa, i to ˈna haamataraa i raro aˈe i te rima faaora o Iesu i te ite i te mau taoˈa e haaati ra ia ˈna (Mareko 8:22-25). Ua maimi vau i te parau mau e ua iteahia mai ia ˈu. Te ora noa nei o Iesu. E te faaohipa nei to ˈna metua tane o Iehova, te Atua hoê roa e otahi o te ao taatoa nei, î i te aroha, ia Iesu no te faatupuraa i ta ˈna opuaraa no te huitaata nei, oia hoi, te faatitiaifaroraa i te mau mea atoa na roto i to ˈna Basileia o tei tuuhia ˈtu i roto i te rima o ta ˈna Tamaiti herehia. — Ohipa 3:21.

E ere râ i te mea ohie i te faaohipa i te mea o ta ˈu i ite (Mataio 7:24). Mea rahi te mau fifi i rotopu i to ˈu feruriraa e tae atu ai i to ˈu mafatu. Maoti râ te tauturu o Iehova, ua nehenehe au e faarue i te reira “mai te mea e e para anaˈe”. E mea faufaa roa ˈˈe no ˈu “ia noaa te Kirito ia ˈu”. — Philipi 3:8; V.C.J.S.

I muri mai i te hoê tau tamataraa, no ǒ mai i te ‘mau manu, te mahanahana, e te aihere apǐapǐ’, ua pupu vau i to ˈu ora no Iehova na roto i te bapetizoraa i te matahiti 1971 ra (Mataio 13:4-7, 19-22). Ua bapetizohia ta ˈu vahine o Lucia, e maha avae i muri mai. Ua pee atoa mai to ˈu metua vahine i te matahiti 1973 ra e e piti o to ˈu nau taoete, e e matahiapo raua i teie nei i roto i te mau amuiraa a te mau Ite a Iehova.

Te paruru nei au i te parau mau i roto i te radio e i te tele

I te hopea o te matahiti 1974 ra, ua titau mai te hoê pû haaparareraa radio no Madrid i te mau Ite a Iehova i te hoê aparauraa no nia i to ratou tiaraa i mua i te mau pamûraa toto. Noa ˈtu e ua faatiamâhia ta tatou faanahoraa i te matahiti 1970 ra te imi nei â te mau vea e te mau upoo faatere haapaoraa i te faariro ia tatou mai te hoê haapaoraa opanihia. Auê to matou oaoa i to matou aniraahia mai e te hoê taote tui roo, te hoovai a te tenarara Franco, i teie nei aparauraa.

Ua haere au i taua aparauraa apeehia mai e te hoê vahine utuutu maˈi Ite a Iehova e te tahi atu â mau Ite; hoê â to matou mau manaˈo i te reira taime e to Daniela i to ˈna taoraraahia i roto i te apoo liona. I te vahi faataahia te parahi nei e pae taote e hoê perebusero katolika. Ua riro te reira ei pororaa rahi no te mea ua haapararehia oia i roto i te fenua taatoa. I te tahi aˈe pae, ua haamamû oia i te haavare a te mau perebusero o te parau nei e tei raro aˈe noa â tatou i te opaniraa. Ua riro te reira e tauturu no te mau Ite e noho ra i te vahi atea roa.

I te matahiti 1984 ra, ua nehenehe ia ˈu ia paruru i te parau mau i roto i te hoê aparauraa tamau a te tele paniora topahia te iˈoa La Clave (Te Taviri). I te reira aparauraa te vai ra te pupu Hare Krishna, te tia no te mau Ohipa faaroo i mua i te hau, hoê orometua no te pae no te aamu o te haapaoraa e te hoê taote no te pae o te feruriraa. Noa ˈtu te mau patoiraa, ua nehenehe râ ia ˈu i te horoa i te hoê pororaa itoito no nia i te parau mau.

Ua nehenehe atoa ia ˈu e tia ˈtu no te mau Ite a Iehova i mua i te Tiribuna Nui no Paniora. I te hoê taime, ua horoa vau i te hoê oreroraa parau Bibilia i mua i te hoê pupu taata no te haapiiraa tuarua tiamâ no Madrid. Eita e moehia ia ˈu te hohoˈa mata o te feia i to te hoê Ite a Iehova aniraa e: “E faautua anei oe i ta oe tamarii na roto i te tuuraa ˈtu i to ˈna rima i nia i te mau arahu veavea, hoê noa ˈˈe minuti? E manaˈo riaria mau, e ere anei? Oia ïa, te hinaaro nei te amuiraa faaroo kerisetiano e faatiaturi ia outou e nehenehe ta te Atua e faautua hau atu â ia outou na roto i te po auahi riaria mure ore!”

“Papa, ua fatata anei te amuiraa apî o te mau mea?”

A ahuru ma pae matahiti i teie nei to Fernando e Guillermo patotoraa mai i to ˈu opani (Mataio 10:40). Mai reira mai, ua haamau vau i te hoê utuafare fetii maitai: Lucia, ta ˈu vahine e ta ˈu turu tamau e ta mauâ na maha tamarii, Rebeka, Iakoba, Abigaila e Abela. Te oaoa nei matou i te riroraa ei melo no te faanahoraa amui o te mau taeae e tuahine i raro aˈe i te faatereraa a Iehova. Ei utuafare fetii, te ite nei matou i ta ˈna paruru, e au ra tei raro aˈe matou i te mau pererau o te hoê aeto. — Exodo 19:3, 4.

Te apee nei ta mauâ nau tamarii paari aˈe i roto i te pororaa o te parau apî maitai. Te tahi mau taime te ani mai nei raua e: “Papa, ua fatata mai anei te amuiraa apî o te mau mea nei?” E pahono ïa vau e: “E, ua fatata. Tau taime noa â.” Ua papu ia ˈu e eita te Parau a Iehova e ore i te tupu, e te ite-maitai-hia ra te mau tapao o te hopea o teie amuiraa o te mau mea e vai nei. Te faaite nei teie nei tau ahoaho e ua fatata te taeraa mai hanahana o te Basileia o te Atua, ei pahonoraa i teie nei pure haavare ore ra: “Ia tae to oe ra hau.” — Mataio 6:9, 10; Habakuka 2:3. — Faatiahia e Julio Ricote Garrido.

[Parau iti faaôhia i te api 24]

“Ua maramarama ihora vau e aita i tiaturi-noa-hia te Toru Tahi i Paniora.”

[Hohoˈa i te api 22, 23]

‘No te mau fare katolika, mahometa e ati Iuda i Tolède i feruri maite ai au i nia na toru peu.’

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa: Piha paniora no te mau ratere.

[Hohoˈa i te api 25]

Julio Ricote Garrido e ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono