TE AURAA O TEIE MAU IRAVA
Ioane 3:16: “I aroha mai te Atua i to te ao”
“No to ˈna here rahi i to te ao i horoa mai ai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi ia ore ia mou te taata atoa o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia roaa râ ia ratou te ora mure ore.”—Ioane 3:16, Huriraa o te ao apî.
“I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16, Te Bibilia Moˈa ra.
Auraa o te Ioane 3:16
Te here ra te Atua ia tatou e te hinaaro ra o ˈna ia ora tatou e a muri noa ˈtu. No reira o ˈna i tono ai i ta ˈna tamaiti o Iesu Mesia i nia i te fenua. Mea rahi te ohipa ta Iesu i rave i reira. A tahi, ua haapii o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i to ˈna Atua e Metua. (Petero 1, 1:3) A piti, ua pûpû o ˈna i to ˈna ora no te huitaata. No te fanaˈo i te ora mure ore, e titauhia ia tatou ia faatupu i te faaroo ia Iesu.
Te itehia ra te hohonuraa o to te Atua here na roto i te mau parau, “i horoa mai ai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi.”a No te aha e parauhia ˈi o Iesu te tamaiti otahi a te Atua? No te mea o o ˈna anaˈe ta te Atua iho i poiete. (Kolosa 1:17) O o ˈna “te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia.” (Kolosa 1:15) Ua faaohipa te Atua ia Iesu no te poiete i te mau mea atoa, mai te tahi atu mau melahi. Inaha râ, ua hinaaro te Atua ra o Iehovab e tono i ta ˈna Tamaiti here “no te tavini . . . e no te horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28) Ua mauiui e ua pohe Iesu no te faatiamâ ia tatou i te hara e te pohe ta Adamu i faaô i roto i te ao.—Roma 5:8, 12.
No te faatupu i te faaroo ia Iesu, e ere noa te tiaturiraa ia ˈna e te iteraa i ta ˈna i rave no tatou. E titau-atoa-hia ia tatou ia auraro ia ˈna e ia pee i to ˈna hiˈoraa. (Mataio 7:24-27; Petero 1, 2:21) Te na ô ra te Bibilia: “Te taata e faatupu i te faaroo i te Tamaiti, e fanaˈo ïa i te ora mure ore. Te taata e ore e faaroo i te Tamaiti, e ore ïa e ite i te ora.”—Ioane 3:36.
Irava tapiri o te Ioane 3:16
Ua faahiti Iesu i taua mau parau ra a paraparau ai o ˈna e te hoê aratai ati Iuda o Nikodemo to ˈna iˈoa. (Ioane 3:1, 2) I roto i tera aparauraa, ua horoa Iesu i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te Faatereraa arii a te Atuac e te parau “fanau-faahou-hia.” (Ioane 3:3) Ua faaite atoa o ˈna nafea o ˈna e pohe ai: “E mai ia Mose i faateitei i te ophi i te medebara, ia faateitei-atoa-hia ïa te Tamaiti a te taata nei e tia ˈi, ia noaa hoi i te taata e tiaturi ia ˈna te ora mure ore.” (Ioane 3:14, 15) I muri aˈe, ua haapapu Iesu, no to te Atua here rahi i te huitaata e fanaˈo ai tatou i te ora mure ore. Ua faataa râ Iesu e titauhia ia tatou ia faatupu i te faaroo e ia rave i te mau ohipa ta te Atua e au ra.—Ioane 3:17-21.
a Te auraa o te taˈo Heleni monogénês hurihia ei “Tamaiti otahi” aore ra “fanau tahi,” oia hoi “o ˈna anaˈe,” “o ˈna anaˈe mai tera” aore ra “Tamaiti fanau tahi.”—A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature, api 658.
b O Iehova te iˈoa o te Atua.—Salamo 83:18.
c E faatereraa arii i te raˈi, te Faatereraa arii a te Atua, parau-atoa-hia te “basileia o te ao” aore ra “te Faatereraa arii o te raˈi.” (Mataio 10:7; Apokalupo 11:15) O Iesu Mesia te arii ta te Atua i maiti. E faatupu te Faatereraa arii a te Atua i ta ˈna i opua no te fenua. (Daniela 2:44; Mataio 6:10) No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Eaha te Basileia o te Atua?”