VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwyp tumu parau 85
  • E nafea ia paraparau i to ˈu na metua no ta raua mau faatureraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia paraparau i to ˈu na metua no ta raua mau faatureraa?
  • Ta te feia apî e uiui nei
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tia ia oe ia ite
  • Ta oe e rave
  • Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E te feia apî, ia aratai te Parau a te Atua ia outou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • No te aha vau e auraro ai i to ˈu nau metua?
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
Ta te feia apî e uiui nei
ijwyp tumu parau 85
Te hoê taurearea e fifi auri to nia i to ˈna avae

TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

E nafea ia paraparau i to ˈu na metua no ta raua mau faatureraa?

“I te 15raa o to ˈu matahiti, mea au roa na ˈu te mau faatureraa a to ˈu na metua. Tera râ, e 19 matahiti to ˈu i teie nei, ua taui ïa to ˈu huru feruriraa. Hinaaro vau hau atu â tiamâraa.”​—Sylvia.

Hoê â manaˈo anei to oe e to Sylvia? Mai te peu e e, e tauturu teie tumu parau ia oe ia paraparau e to oe na metua no nia i te reira.

  • Te tia ia oe ia ite

  • Ta oe e rave

  • To ratou manaˈo

Te tia ia oe ia ite

Hou a paraparau ai oe no nia i te mau faatureraa a to oe na metua, a feruri i to muri nei mau manaˈo:

  • Aita anaˈe e faatureraa, e huehue roa te oraraa. A feruri na i tei nia oe i te purumu. Eaha te tupu ahani aita hoê aˈe tapao purumu? No reira, maoti te mau faatureraa i roto i te utuafare e te mau ture purumu, e ore ïa te oraraa e huehue roa.

  • E tapao te mau faatureraa e te haapeapea ra to oe na metua no oe. Mai te peu e aita raua e haamau ra i te tahi mau faatureraa, tapao faaite ïa e aita raua e haapeapea ra no oe. Eaha ïa huru metua!

UA ITE ANEI OE? E faatureraa atoa te tia i te mau metua ia auraro. Ia ore oe e tiaturi i tera parau, a taio i te Genese 2:24; Deuteronomi 6:6, 7; Ephesia 6:4 e te Timoteo 1, 5:8.

Eaha râ te rave mai te peu e te manaˈo ra oe e ere te mau faatureraa a to metua i te mea tano roa?

Ta oe e rave

A feruri hou a aparau ai i to oe na metua. Mea auraro anei oe i te mau faatureraa a to mau metua? Mai te peu e aita, e ere paha i te mea tano ia ani atu oe hau atu â tiamâraa. E nehenehe râ oe e taio i te tumu parau “Comment gagner la confiance de mes parents” i nia i te jw.org.

Mai te peu râ e mea auraro iho â oe i to mau metua, a faaineine ïa i ta oe e hinaaro e parau ia raua. Ia faaineine atea oe i to oe mau manaˈo, e tauturu te reira ia oe ia hiˈopoa e mea tano iho â ta oe e hinaaro e ani ia raua. I muri iho, a ani i to oe na metua ia faataa i hoê taime e te tahi vahi e nehenehe ai outou e paraparau ma te hau. I muri mai, ia farerei oe i to mau metua, a faaohipa i to muri nei mau manaˈo:

A faatura. Te na ô ra te Bibilia: “Area te parau etaeta, e faatupu ïa i te riri.” (Maseli 15:1) A feruri maitai i teie parau: Ia tataˈu oe e to mau metua aore ra ia parau roa ˈtu oe e ere ta raua mau faatureraa i te mea tano roa, e tupu ïa te tatamaˈi.

“Rahi noa ˈtu vau i te faatura i to ˈu na metua, rahi atu â raua i te faatura atoa mai ia ˈu. Mea ohie aˈe ia farii i te manaˈo o te tahi, ia faaite noa tatou i te faatura te tahi i te tahi.”​—Bianca, 19 matahiti.

A faaroo. Te parau ra te Bibilia: “Ia ineine te taata atoa i te faaroo e tia ˈi, eiaha e ru i te paraparau.” (Iakobo 1:​19) A haamanaˈo, te aparau ra oe e to oe na metua, aita oe e tataˈu ra i to oe noa mau manaˈo.

“A paari ai, e manaˈo paha tatou e mea ite aˈe tatou i to tatou mau metua, mea hape râ teie manaˈo. Mea tano iho â ia faaroo tatou i ta ratou mau aˈoraa.”​—Devan, 20 matahiti.

A faaite i te aumihi. A tamata na i te taa i te huru hiˈoraa a to oe na metua. A pee i teie aˈoraa Bibilia: “A imi atoa ˈi i to vetahi ê maitai, eiaha noa râ i to outou iho.” Te auraa ïa, e imi oe i te maitai o to oe na metua.​—Philipi 2:4.

Te iria nei te hoê taurearea i nia i to ˈna na metua; te hoê taurearea e paraparau ra i to ˈna mau metua ma te mǎrû

Eaha te ravea maitai roa ˈˈe i roto i tera tupuraa?

“Ua matau vau i te hiˈo i to ˈu na metua ei enemi no ˈu, eiaha râ ei hoa. I teie nei râ, ua taa ia ˈu e te haapii ra raua e nafea ia aupuru maitai ia ˈu, mai ia ˈu e haapii eaha to ˈu huru mau. Inaha, te mau mea atoa ta raua i rave, no to raua ïa here ia ˈu.”​—Joshua, 21 matahiti.

A horoa i te tahi mau ravea. Teie mai hoê hiˈoraa: Aita to oe na metua i hinaaro ia haere oe i te tahi vahi e titauhia ˈi ia faahoro oe i te pereoo hoê hora te maoro. E nehenehe oe e ani atu, o te vahi anei te fifi aore ra te haapeapea ra raua no te mea e faahoro oe hoê hora te maoro.

  • Mai te peu e haapeapea raua ia faahoro oe i te pereoo, e farii anei raua mai te peu e haere mai te tahi hoa na muri ia oe?

  • Mai te peu e haapeapea raua no te vahi ta oe e haere ra, e nehenehe paha oe e faaite o vai ma te haere atu e eaha te mau faanahoraa ravehia no te paruru e no te haapao i te mau manihini.

Ei parau faatura noa ta oe i nia i to oe na metua e a faaroo maitai i ta raua e parau mai. “A faatura i to metua tane e to metua vahine,” na roto i ta oe mau parau e ohipa. (Ephesia 6:2, 3) E taui anei to raua manaˈo? E paha aore ra eita. Noa ˈtu râ . . .

A farii i te faaotiraa a to mau metua. Mea faufaa roa teie tuhaa. Aita anaˈe to oe na metua e farii ra i ta oe i ani atu e ia mǎrô noa ˈtu oe, ia ani faahou oe i te hoê mea ia raua, eita e papu e e farii ohie noa raua. Mai te peu râ e auraro noa oe, e mǎrû mai paha raua e peneiaˈe e horoa mai raua hau atu â tiamâraa no oe.

To ratou manaˈo

Devan

“Ia faataa vau i to ˈu manaˈo i to ˈu mau metua ma te mǎrû, e faaroo mai iho â raua, e faataa atoa mai raua no te aha raua i rave ai i tera faaotiraa aore ra e imi raua i te tahi atu ravea. Mea au na te mau metua ia tupu maite te aparauraa, eiaha râ ia tatamaˈi aore ra ia tutuô te tahi i nia i te tahi, a haapaaina atu ai i te opani.”​—Devan.

Joseph

“I muri roa mai to ˈu taaraa e ia faataa mǎrû noa vau i to ˈu mau huru aau i to ˈu na metua, eita ïa raua e huru ê aore ra e faatupu i te manaˈo oti noa no nia ia ˈu. Ia hape noa ˈtu te manaˈo, e aparau matou ma te hau noa ˈtu e manaˈo ê to te tahi e te tahi.”​—Joseph.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono