VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwbq tumu parau 161
  • Ta tatou e haapii mai ra i te hiˈoraa o te mau vahine o te Bibilia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ta tatou e haapii mai ra i te hiˈoraa o te mau vahine o te Bibilia
  • Te pahono ra te Bibilia
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pahonoraa a te Bibilia
  • “Ua ite au i te Fatu!”
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua faaoromai i te mauiui o te patia ˈoˈe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • A pee i te hiˈoraa o te mau hoa piri o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • “Te upoo o te vahine, o te tane ïa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
Ite hau atu â
Te pahono ra te Bibilia
ijwbq tumu parau 161
Te tahi mau vahine faahitihia i roto i te Bibilia

Ta tatou e haapii mai ra i te hiˈoraa o te mau vahine o te Bibilia

Te pahonoraa a te Bibilia

I roto i te Bibilia, e nehenehe tatou e huti i te mau haapiiraa no nia i te aamu o e rave rahi vahine. (Roma 15:4; Timoteo 2, 3:16, 17) Te faahiti poto nei teie tumu parau i te aamu o te tahi mau vahine itehia i roto i te Bibilia. E hiˈoraa maitai to e rave rahi o ratou. Te vai ra râ te tahi atu mau hiˈoraa o ta tatou e ore e hinaaro e pee.—Korinetia 1, 10:11; Hebera 6:12.

  • Abigaila

  • Debora

  • Delila

  • Esetera

  • Eva

  • Hana

  • Iaela

  • Iezebela

  • Lea

  • Mareta

  • Maria (metua vahine o Iesu)

  • Vahine o te Bibilia ia au i te tereraa o te tau

  • Maria (tuahine o Mareta e Lazaro)

  • Maria Magadala

  • Miriama

  • Rahaba

  • Rahela

  • Rebeka

  • Ruta

  • Sara

  • Vahine a Lota

  • Vahine Sulami

Abigaila

Abigaila

O vai o Abigaila? E vahine o ˈna a te hoê tane taoˈa rahi e te ino, o Nabala to ˈna iˈoa. Tera râ, e vahine haroˈaroˈa e te haehaa o Abigaila. E vahine nehenehe mau o ˈna o te faaroo ia Iehova.—Samuela 1, 25:3.

Eaha ta ˈna i rave? Ua haa Abigaila ma te paari e te haroˈaroˈa ia ore te ati e tupu i nia i to ˈna utuafare. I ora na Abigaila e Nabala i te hoê tuhaa fenua i reira Davida i horo ê ai e i tapuni ai. O Davida hoi te riro ei arii o Iseraela. I to Davida e to ˈna mau taata oraraa i tera vahi, ua paruru ratou i te nǎnǎ mamoe a Nabala i te feia eiâ. Ua tono râ Davida i te tahi mau taata ia Nabala ra no te ani i te maa. Ua patoi Nabala i tera aniraa ma te tura ore. Riri aˈera o Davida. Opua atura o ˈna e to ˈna mau taata i te haapohe ia Nabala e i te mau tane atoa i to ˈna fare.—Samuela 1, 25:10-12, 22.

I to ˈna faarooraa i te ohipa ta Nabala i rave, oioi Abigaila i te rave i te faanahoraa. Ua horoa o ˈna i te maa i ta ˈna mau tavini no te afai atu ia Davida e to ˈna mau taata. Ua apee atoa o ˈna i ta ˈna mau tavini no te taparu ia Davida ia faaite i te aroha hamani maitai. (Samuela 1, 25:14-19, 24-31) Ua ite Davida i te ô horoahia e te haehaa o Abigaila. Ua faaroo atoa o ˈna i ta Abigaila aˈoraa î i te paari. Ua taa atura ia ˈna e na te Atua i faaohipa ia Abigaila ia ore o ˈna e haapohe ia Nabala e to ˈna mau taata. (Samuela 1, 25:32, 33) I muri iti aˈe, ua pohe o Nabala e ua riro Abigaila ei vahine na Davida.—Samuela 1, 25:37-41.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Abigaila? E vahine haviti mau o ˈna e te taoˈa rahi. Aita râ o ˈna i manaˈo e mea faufaa aˈe o ˈna i te tahi atu. Ia vai noa te hau, ua tae roa o ˈna i te ani i te tatarahapa no te hoê ohipa e ere na ˈna te hape. Ua faaruru o ˈna i te hoê tupuraa fifi mau ma te mǎrû, te tura, te itoito e te paari.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Abigaila, a hiˈo i te tumu parau “Ua haa oia ma te feruriraa maitai.”

Debora

Debora

O vai o Debora? E peropheta vahine o ˈna ta Iehova, te Atua o Iseraela, i faaohipa no te faaite i to ˈna hinaaro i to ˈna nunaa. Ua faaohipa atoa te Atua ia ˈna no te faaafaro i te tahi mau fifi i rotopu i to Iseraela.—Te mau tavana 4:4, 5.

Eaha ta ˈna i rave? Ma te itoito, ua turu te peropheta vahine o Debora i te mau tavini a te Atua. I raro aˈe i ta te Atua aratairaa, ua faaue o ˈna ia Baraka ia faatere i te pǔpǔ faehau Iseraela no te aro i te enemi no Kanaana. (Te mau tavana 4:6, 7) I ta Baraka aniraa ia Debora ia apee ia ˈna, aita o ˈna i riaria aˈe. Ua farii râ o ˈna i te aniraa ma te aau tae.—Te mau tavana 4:8, 9.

I to te Atua horoaraa i te upootiaraa i to Iseraela, ua himene o ˈna e o Baraka no te faatia i tei tupu. Na ˈna iho â i faahiti i ta ˈna tuhaa himene. I roto i tera himene, ua faahiti o ˈna i te ohipa a Iaela, te tahi atu vahine itoito, oia hoi ta ˈna i rave ia upootia Iseraela i nia ia Kanaana.—Te mau tavana pene 5.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Debora? E feruriraa haapae to Debora e mea itoito o ˈna. Ua faaitoito o ˈna ia vetahi ê ia rave i te mea maitai i te aro o te Atua. I to ratou raveraa i te mea maitai, ua haapopou o ˈna ia ratou.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Debora, a hiˈo i te tumu parau ‘Itehia maira vau ei metua i Iseraela nei.’

Delila

Delila

O vai o Delila? E vahine o ˈna ta te tavana Iseraela o Samasona i here.—Te mau tavana 16:4, 5.

Eaha ta ˈna i rave? Ua farii teie vahine i te hoê tino moni ta te mau tavana Philiseti i horoa ˈtu no te taiva ia Samasona, te taata ta te Atua i faaohipa no te faaora i te mau Iseraela i te rima o te mau Philiseti. Mea fifi hoi no te mau Philiseti ia upootia i nia ia Samasona no te mea ua fanaˈo semeio mai o ˈna i te hoê puai rahi. (Te mau tavana 13:5) Ua tapiri atu ïa ratou ia Delila no te ani i ta ˈna tauturu.

Ua peta to Philiseti ia Delila ia ite ia ˈna nohea mai te puai o Samasona. Ua farii o Delila i te moni. E rave rahi taime o ˈna i te onoonoraa ia Samasona no te ite no te aha mea puai o ˈna. Faaite atura Samasona i ta Delila i hinaaro. (Te mau tavana 16:15-17) Ua faaite atura Delila i te reira i te mau Philiseti e ua haru ratou ia Samasona no te tapea ia ˈna.—Te mau tavana 16:18-21.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Delila? Ua riro te hiˈoraa o Delila ei faaararaa no tatou. E vahine nounou moni o ˈna. Ua taviri, ua taiva e ua haa o ˈna ma te miimii i nia i te hoê tavini a te Atua ra o Iehova.

Esetera

Esetera

O vai o Esetera? E vahine ati Iuda o Esetera. Ua maiti te arii Ahasueru no Peresia ia ˈna ei arii vahine na ˈna.

Eaha ta ˈna i rave? Ua faaohipa te arii vahine Esetera i to ˈna tiaraa no te faaora i to ˈna iho nunaa. Ua ite ia Esetera e ua haamanahia te hoê ture e faaite ra i te taio mahana e haapohehia ˈi te taatoaraa o te ati Iuda e ora ra i te hau emepera Peresia. No ǒ mai tera faaotiraa ino mau i te faatere hau nui o Hamana to ˈna iˈoa. (Esetera 3:13-15; 4:1, 5) Maoti te tauturu a to ˈna tuaane Moredekai, ua faaite Esetera i ta ˈna tane te arii Ahasueru i te tupu i nia i to ˈna nunaa, noa ˈtu ua nehenehe o ˈna e pohe a paraparau ai i te arii. (Esetera 4:10-16; 7:1-10) Faatia ˈtura Ahasueru ia Esetera raua Moredekai ia haamau i te hoê ture apî e faatia ra i te ati Iuda ia paruru ia ratou. Ua upootia te mau ati Iuda i nia i to ratou mau enemi.—Esetera 8:5-11; 9:16, 17.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Esetera? Ua riro te arii vahine ra o Esetera ei hiˈoraa faahiahia roa o te itoito, te haehaa e te aau faahaihai. (Salamo 31:24; Philipi 2:3) Noa ˈtu to ˈna haviti e to ˈna tiaraa, ua ani o ˈna i te aratairaa e te tauturu. Ua paraparau o ˈna i ta ˈna tane ma te papu, te tura e te itoito rahi. I te taime a faaruru ai te ati Iuda i te fifi rahi, ua faaite roa o ˈna ma te itoito e e ati Iuda atoa o ˈna.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Esetera, a hiˈo i te tumu parau “Ua turu oia i te nunaa o te Atua” e “Ua haa oia ma te paari, te itoito e te miimii ore.”

Eva

Eva

O vai o Eva? O Eva te vahine poiete-matamua-hia e te vahine matamua faahitihia i roto i te Bibilia.

Eaha ta ˈna i rave? Ua faaroo ore o Eva i te hoê faaueraa papu no ǒ mai i te Atua. Mai ta ˈna tane, Adamu, ua poietehia o Eva e ei taata tia roa, ua fanaˈo o ˈna i te tiamâraa e maiti e te neheneheraa e faatupu i te mau huru maitatai o te Atua, mai te here e te paari. (Genese 1:27) Ua ite maitai o Eva eaha ta te Atua i parau ia Adamu, oia hoi ia amu noa ˈtu raua i to te hoê tumu raau taa maitai, e pohe raua. Tera râ, ua haavare Satani ia Eva ma te parau e eita o ˈna e pohe. Ua turaihia o ˈna ia manaˈo mea oaoa aˈe to ˈna oraraa mai te peu e faaroo ore o ˈna i te Atua. Ua amu atura Eva i te maa hotu e i muri iho, ua horoa ˈtu o ˈna i te reira i ta ˈna tane e amu atura o ˈna.—Genese 3:1-6; Timoteo 1, 2:14.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Eva? Na roto i te hiˈoraa o Eva, e faaarahia tatou eaha te tupu ia tiatonu tatou i nia i te mau hinaaro tano ore. Noa ˈtu te faaueraa papu a te Atua, ua faatupu o Eva i te hinaaro puai e eiâ.—Genese 3:6; Ioane 1, 2:16.

Hana

Hana

O vai o Hana? E vahine faaipoipo o ˈna na Elikana e e metua vahine o Samuela o tei riro ei peropheta tuiroo i te tau o Iseraela.—Samuela 1, 1:1, 2, 4-7.

Eaha ta ˈna i rave? I te mea aita Hana i nehenehe aˈe e fanau i te tamarii, ua imi o ˈna i te tamahanahanaraa i te Atua. E piti vahine ta Elikana, ta ˈna hoi tane. O Penina te tahi atu vahine e e tamarii ta ˈna. No Hana râ, e rave rahi matahiti i muri aˈe i to ˈna faaipoiporaa, aitâ ta ˈna e tamarii. Mea ino mau o Penina i nia ia Hana. Ua pure râ Hana i te Atua ia tamahanahana mai. Na roto i te pure, ua euhe Hana i te Atua ma te parau e ia horoa noa ˈtu te Atua ia ˈna i te hoê tamaiti, e pûpû o ˈna ia ˈna no te tavini i te sekene, te hoê tiahapa afaifai faaohipahia e to Iseraela no te haamori i te Atua.—Samuela 1, 1:11.

Ua pahono te Atua i ta Hana pure e ua fanau ihora o ˈna ia Samuela. Ua rave Hana mai ta ˈna i euhe e ua aratai o ˈna ia Samuela no te tavini i te sekene i to ˈna tamariiraa. (Samuela 1, 1:27, 28) Pauroa te mau matahiti, e hamani o Hana i te hoê ahu aita e rima ahu e e afai o ˈna i te reira i ta ˈna tamaiti. Ua haamaitai te Atua ia Hana e ua fanau o ˈna e pae â tamarii: E toru tamaroa e e piti tamahine.—Samuela 1, 2:18-21.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Hana? Ua tauturu ta Hana pure haavare ore ia ˈna ia faaruru i to ˈna mau fifi. E itehia te pure haamauruururaa a Hana i roto i te Samuela 1, 2:1-10. Te faaite ra te reira i to ˈna faaroo puai i te Atua.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Hana, a hiˈo i te tumu parau “Ua haamahora oia i to ˈna aau i te Atua.”

  • ▸ No te ite no te aha te Atua i vaiiho ai ia faaipoipo hoê tane i e rave rahi vahine i te tau o Iseraela i tahito, a hiˈo i te tumu parau “Te faaipoiporaa i te vahine rau, e farii anei te Atua?”

Iaela

Iaela

O vai o Iaela? E vahine faaipoipo o ˈna no Hebere, e ere o ˈna i te vahine Iseraela. Ma te itoito, ua turu o ˈna i te nunaa a te Atua.

Eaha ta ˈna i rave? Ua haa oioi Iaela a tae ai Sisera, te raatira o te nuu Kanaana, i to tera vahine puhapa. Ua pau Sisera i to ˈna aroraa ia Iseraela e ua imi o ˈna i te tahi vahi tapuniraa. Ua titau manihini ihora Iaela ia ˈna ia tomo i roto i to ˈna fare ie. A taoto ai Sisera, ua haapohe Iaela ia ˈna.—Te mau tavana 4:17-21.

Na roto i ta Iaela ohipa, ua tupu teie parau tohu ta Debora i faahiti: “I te rima hoi o te tahi vahine e tuu ai Iehova ia Sisera.” (Te mau tavana 4:9) Ua haapopouhia ïa o Iaela e ua parauhia “o ˈna te vahine haamaitai-rahi-hia.”—Te mau tavana 5:24.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Iaela? Ua haa Iaela ma te papu e te itoito. Te faaite nei to ˈna aamu e nehenehe te Atua e aratai i te mau ohipa ia tupu ta ˈna mau parau tohu.

Iezebela

Iezebela

O vai o Iezebela? E vahine faaipoipo o ˈna a te arii Iseraela, o Ahaba to ˈna iˈoa. E ere o ˈna i te Iseraela. Aita o ˈna i haamori ia Iehova, ua haamori râ ia Baala, hoê atua Kanaana.

Eaha ta ˈna i rave? E arii vahine ino mau o Iezebela. Ua turu oia i te haamoriraa ia Baala e te mau peu taotoraa tia ore o tera haamoriraa. Ua tamata atoa oia i te faaore i te haamoriraa i te Atua mau ra, o Iehova.—Te mau arii 1, 18:4, 13; 19:1-3.

Ia noaa mai ta ˈna i hinaaro, ua tae roa Iezebela i te pari haavare e i te haapohe i te taata. (Te mau arii 1, 21:8-16) Mai ta te Atua i tohu, ua roohia ia ˈna te hoê pohe mauiui mau e aita o ˈna i hunahia.—Te mau arii 1, 21: 23; Te mau arii 2, 9:10, 32-37.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Iezebela? Ua riro te aamu o Iezebela ei faaararaa no tatou. Aita roa ˈtu o ˈna i rave i te mea maitai e ua ineine o ˈna i te rave i te mau mea atoa no te haamâha i to ˈna mau hinaaro. No reira e faaohipahia ˈi to ˈna iˈoa no te hoê vahine teoteo o te rave i te ohipa ino mau e te hairiiri.

Lea

Lea

O vai o Lea? O ˈna te vahine matamua a te patereareha Iakoba. O Rahela to ˈna tuahine apî aˈe e te tahi atu vahine a Iakoba.—Genese 29:20-29.

Eaha ta ˈna i rave? O Lea te metua vahine o ono tamaroa a Iakoba. (Ruta 4:11) Ua opua Iakoba i te faaipoipo ia Rahela, eiaha râ ia Lea. Tera râ, ua faaau Labana, te metua tane o na tamahine, ia faaipoipo Iakoba ia Lea, eiaha râ ia Rahela. Ite atura Iakoba e ua tavirihia oia i to ˈna faaipoiporaa ia Lea, ua ani oia ia Labana ia faaite i te tumu o tera tupuraa. Ua haapapu Labana e ere i te peu matauhia ia faaipoipo na mua roa te tamahine apî aˈe. Hoê hebedoma i muri iho, ua faaipoipo Iakoba ia Rahela.—Genese 29:26-28.

Ua here Iakoba ia Rahela hau aˈe ia Lea. (Genese 29:30) Ei faahopearaa, ua pohehae Lea i to ˈna tuahine e ua imi o ˈna i te ravea ia tâuˈa noa Iakoba ia ˈna. Ua ite te Atua i to Lea huru e ua haamaitai o ˈna ia ˈna inaha ua fanau Lea e hitu tamarii: Ono tamaroa e hoê tamahine.—Genese 29:31.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Lea? Ua turui Lea i nia i te Atua ma te pure ia ˈna. Noa ˈtu e ere i te mea ohie no ˈna e to ˈna utuafare, ua faaite noa o ˈna i te mauruuru i te Atua. (Genese 29:32-35; 30:20) Te faaite ra to ˈna aamu no te aha mea tano ore ia faaipoipo e rave rau vahine, noa ˈtu aita te Atua i patoi i tera faanahoraa i tera ra tau. Ta te Atua e farii ra, ia faaipoipo te hoê tane i te hoê noa vahine.—Mataio 19:4-6.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Lea, a hiˈo i te tumu parau “Deux sœurs tourmentées qui ont ‘bâti la maison d’Israël.’”

  • ▸ No te ite no te aha te Atua i vaiiho ai ia faaipoipo hoê tane i e rave rahi vahine i te tau o Iseraela i tahito, a hiˈo i te tumu parau “Te faaipoiporaa i te vahine rau, e farii anei te Atua?”

Mareta

Mareta

O vai o Mareta? E tuahine o ˈna no Lazaro e Maria. I ora na ratou tootoru i te oire iti o Betania, i pihai iho ia Ierusalema.

Eaha ta ˈna i rave? E hoa piri o Mareta ia Iesu, “mea here hoi na Iesu ia Mareta, ia Maria e ia Lazaro.” (Ioane 11:5) E vahine farii maitai o Mareta. I te hoê tere o Iesu, ua maiti Maria i te faaroo ia Iesu, o Mareta râ, ua haapao i te ohipa o te fare. Ua amuamu Mareta ia Iesu a parau ai e aita Maria i tauturu ia ˈna. Ma te mǎrû, ua faaafaro Iesu i to Mareta huru feruriraa.—Luka 10:38-42.

I te hoê mahana, ua maˈihia o Lazaro. Ua ani Mareta e to ˈna tuahine ia Iesu ia haere mai, ma te tiaturi papu e nehenehe o ˈna e faaora i to raua taeae. (Ioane 11:3, 21) Ua pohe râ Lazaro. Ua faaite te tauaparauraa i rotopu ia Mareta raua Iesu e ua tiaturi papu o ˈna e tupu te parau fafau Bibilia o te tia-faahou-raa, oia atoa e mana to Iesu no te faaora ia Lazaro mai te pohe mai.—Ioane 11:20-27.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Mareta? Ua haa rahi Mareta no te faaite i te farii maitai. Ua farii o ˈna i te aˈoraa ma te aau tae. Ua faaite papu o ˈna i to ˈna mau huru aau e i to ˈna faaroo.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Mareta, a hiˈo i te tumu parau “Ua tiaturi oia.”

Maria (metua vahine o Iesu)

Maria (metua vahine o Iesu)

O vai o Maria? E vahine apî o ˈna, e ati Iuda e aita o ˈna i taoto aˈenei i te hoê tane i te taime i fanau ai oia ia Iesu, te tamaiti a te Atua. Ua tupu hoi te hoê semeio.

Eaha ta ˈna i rave? Ma te haehaa, ua rave Maria i to te Atua hinaaro. Ua momoˈahia o ˈna ia Iosepha i to te hoê melahi faraa ˈtu ia ˈna no te faaite e fanau o ˈna i te Mesia fafauhia. (Luka 1:26-33) Ma te aau tae, ua farii o ˈna i te amo i tera hopoia. I muri aˈe i te fanauraa o Iesu, ua riro Maria raua Iosepha ei metua no e maha â tamaroa e e piti paha tamahine. E ere ïa o Maria i te hoê paretenia. (Mataio 13:55, 56) E fanaˈoraa taa ê tei horoahia ia ˈna. Noa ˈtu râ, aita roa ˈtu o ˈna i hinaaro ia aruehia o ˈna e aita hoê aˈe taata tei haamori ia ˈna i te tau taviniraa o Iesu aore ra i roto i te amuiraa Kerisetiano matamua.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Maria? E vahine faaroo o Maria tei farii ma te aau tae i te hoê hopoia rahi. Mea ite roa o ˈna i te Parau a te Atua. A parau ai i tei papaihia i roto i te Luka 1:46-55, e au ra e 20 faahitiraa Bibilia ta Maria i faaohipa.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Maria, a hiˈo i te tumu parau “Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai.”

Maria (tuahine o Mareta e Lazaro)

Maria (tuahine o Mareta e Lazaro)

O vai o Maria? E tuahine o ˈna no Lazaro raua Mareta e e hoa piri o ˈna no Iesu.

Eaha ta ˈna i rave? Ua faaite Maria e rave rahi taime e ua papu ia ˈna o Iesu te tamaiti a te Atua. Ua faaite o ˈna i to ˈna faaroo a parau ai ia Iesu e ua nehenehe o ˈna e ohipa ia ore Lazaro ia pohe. Ua ite mata atoa o ˈna i te taime i faatia ai Iesu ia Lazaro mai te pohe mai. Ua amuamu Mareta ia Maria no te mea aita o ˈna i tauturu aˈe no te ohipa i te fare a maiti atu ai i te parahi no te faaroo ia Iesu. Tera râ, ua haapopou Iesu ia Maria no to ˈna haafaufaaraa rahi i te mau haapiiraa a te Atua.—Luka 10:38-42.

I te tahi atu taime, ua faaite Maria i te farii maitai ia Iesu ma te ninii i te hoê “monoˈi noˈanoˈa moni rahi” i nia i to ˈna upoo e to ˈna na avae. (Mataio 26:6, 7) Ua parau te tahi atu mau manihini e te haamâuˈa ra Maria i te reira. Ua paturu râ Iesu ia ˈna ma te parau: “I te mau vahi atoa e porohia ˈi te parau apî oaoa [o te Faatereraa arii a te Atua] e ati aˈe te ao nei, e faatia-atoa-hia ta teie vahine i rave ei manaˈoraa ia ˈna.”—Mataio 24:14; 26:8-13.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Maria? Ua faatupu Maria i te faaroo puai. Ua haafaufaa aˈe o ˈna i ta ˈna haamoriraa i te Atua. Ma te haehaa, ua faahanahana o ˈna ia Iesu, noa ˈtu ua titauhia ia ˈna e rave rahi moni no te na reira.

Maria Magadala

Maria Magadala

O vai o Maria Magadala? E pǐpǐ taiva ore o ˈna na Iesu.

Eaha ta ˈna i rave? Ua apee o Maria Magadala e te tahi atu mau vahine ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i roto i to ratou mau tere. Ma te aau horoa noa, ua faaohipa o ˈna i ta ˈna mau taoˈa no te aupuru ia ratou. (Luka 8:1-3) Ua apee o ˈna ia Iesu tae roa ˈtu i te hopea o ta ˈna taviniraa e tei reira atoa o ˈna i te taime i haapohehia ˈi Iesu. E fanaˈoraa taa ê tei horoahia ia ˈna: Tei roto o ˈna i te mau taata matamua tei ite ia Iesu i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa.—Ioane 20:11-18.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Maria Magadala? Ma te aau horoa noa, ua turu o Maria Magadala ia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa e ua pee o ˈna ia ˈna ma to ˈna aau atoa e ma te taiva ore.

Miriama

Miriama

O vai o Miriama? E tuahine o ˈna na Mose e Aarona. O ˈna te vahine matamua tei piihia ei peropheta vahine i roto i te Bibilia.

Eaha ta ˈna i rave? Ei peropheta vahine, ua faaite o ˈna i te mau poroi a te Atua. E tiaraa faufaa to ˈna i Iseraela e ua apiti o ˈna i te mau tane tei himene i te hoê himene upootiaraa i muri aˈe i to te Atua haamouraa i te nuu Aiphiti i te miti Uteute.—Exodo 15:1, 20, 21.

Tau taime i muri aˈe, ua faaino Miriama raua Aarona ia Mose. Ua na reira raua no to raua teoteo e pohehae. Ua “faaroo” noa râ Iehova e ua aˈo etaeta o ˈna ia raua. (Numera 12:1-9) I muri iho, ua faatupu Iehova i te maˈi lepera i nia ia Miriama, no te mea paha o ˈna tei haamata i te faaino ia Mose. I to Mose taparuparuraa i te Atua ia faaorahia Miriama, ua farii Iehova i ta ˈna aniraa. Ua vai atea o Miriama i te puhapa e hitu mahana i te maoro e i muri iho, ua fariihia ia hoˈi o ˈna i te puhapa o Iseraela.—Numera 12:10-15.

Te faaite mai ra te Bibilia e ua farii Miriama i to ˈna aˈoraahia. Tau senekele i muri aˈe, ua faahiti te Atua i ta Miriama fanaˈoraa taa ê a haamanaˈo ai oia i te mau Iseraela: “Ua tono vau ia Mose, Aarona e Miriama i mua ia oe.”—Mika 6:4.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Miriama? Te faaite ra te aamu o Miriama e te tâuˈa ra te Atua ia paraparau ta ˈna mau tavini te tahi i te tahi. Ua haapii atoa tatou e no te faaoaoa i te Atua, mea titauhia ia patoi i te teoteo e te pohehae. Ia ore anaˈe, e parau paha tatou i te tahi mea o te nehenehe e tuino i te roo o vetahi ê.

Rahaba

Rahaba

O vai o Rahaba? E vahine taiata o ˈna tei ora i te oire Kanaana o Ieriko. Ua riro oia ei tavini a te Atua ra o Iehova.

Eaha ta ˈna i rave? Ua faatapuni Rahaba i na mata huna Iseraela e piti. Ua na reira o ˈna no te mea ua faaroo o ˈna e nafea Iehova, te Atua o Iseraela, i faaora ˈi i to ˈna nunaa mai Aiphiti mai e i muri aˈe, i mua i te ati Amori.

Ua tauturu Rahaba i te mau mata huna e ua taparuparu ia raua ia faaora ia ˈna e i to ˈna utuafare i te taime e haamou ai to Iseraela ia Ieriko. Ua farii raua i ta ˈna aniraa, teie râ te mau titauraa: Ia ore e faaite atu i tei tupu e ia vai noa o ˈna e to ˈna utuafare i roto i to ˈna fare i te taime e aro ai to Iseraela ia Ieriko. E titau-atoa-hia ia ˈna ia taamu i te hoê taura uteute i te haamaramarama o to ˈna fare. Ua pee Rahaba i te mau aratairaa atoa e ua ora o ˈna e to ˈna utuafare a haru ai to Iseraela ia Ieriko.

I muri aˈe, ua faaipoipo Rahaba i te hoê taata Iseraela a riro atu ai ei tupuna o te arii Davida e o Iesu Mesia.—Iosua 2:1-24; 6:25; Mataio 1:5, 6, 16.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Rahaba? Te faahiti ra te Bibilia i te hiˈoraa o Rahaba mai te hoê vahine tei faatupu i te faaroo puai. (Hebera 11:30, 31; Iakobo 2:25) Te faaite ra to ˈna aamu e e faaore te Atua i te mau hapa, aita roa ˈtu o ˈna e maitiiti i te taata, e haamaitai atoa o ˈna i te feia e tiaturi ra ia ˈna, noa ˈtu to ratou tupuraa.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Rahaba, a hiˈo i te tumu parau “Elle a été ‘déclarée juste par des œuvres.’”

Rahela

Rahela

O vai o Rahela? E tamahine o ˈna a Labana e o ˈna te vahine ta te patereareha Iakoba i here aˈe.

Eaha ta ˈna i rave? Ua faaipoipo Rahela ia Iakoba e ua fanau o ˈna e piti tamaroa. E upoo utuafare atoa na tamaroa o na opu 12 o Iseraela i tahito ra. I te taime matamua i farerei ai Rahela ia Iakoba, te haapao ra o ˈna i te mau mamoe o to ˈna metua tane. (Genese 29:9, 10) E “vahine nehenehe roa e te haviti” o ˈna, ia faaauhia i to ˈna tuahine paari aˈe o Lea.—Genese 29:17.

Ua here roa Iakoba ia Rahela e ua farii o ˈna ia ohipa e hitu matahiti i te maoro no te faaipoipo ia ˈna. (Genese 29:18) Tera râ, ua taviri Labana ia Iakoba ma te horoa na mua roa ia Lea. I muri iho noa to Labana fariiraa ia faaipoipo Iakoba ia Rahela.—Genese 29:25-27.

Ua rahi aˈe to Iakoba here no Rahela e ta ˈna na tamaroa ia faaauhia i to ˈna here no Lea e ta ˈna mau tamarii. (Genese 37:3; 44:20, 27-29) No reira i fifihia ˈi te mau taairaa i rotopu i na vahine.—Genese 29:30; 30:1, 15.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Rahela? Ua faaruru Rahela i te hoê tupuraa fifi mau i roto i to ˈna utuafare. Ua tiaturi noa râ o ˈna e e faaroo te Atua i ta ˈna mau pure. (Genese 30:22-24) Te faaite ra to ˈna aamu i te mau fifi ta te faaipoiporaa i e rave rau vahine e faatupu i roto i te mau utuafare. Te faaite atoa ra te hiˈoraa o Rahela e mea î i te paari te faanahoraa a te Atua, oia hoi te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê noa vahine.—Mataio 19:4-6.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Rahela, a hiˈo i te tumu parau “Deux sœurs tourmentées qui ont ‘bâti la maison d’Israël.’”

  • ▸ No te ite no te aha te Atua i vaiiho ai ia faaipoipo hoê tane i e rave rahi vahine i te tau o Iseraela i tahito, a hiˈo i te tumu parau “Te faaipoiporaa i te vahine rau, e farii anei te Atua?”

Rebeka

Rebeka

O vai o Rebeka? Ua faaipoipo o ˈna ia Isaaka e ua fanau o ˈna e piti tamaroa maehaa, o Iakoba e o Esau.

Eaha ta ˈna i rave? Ua rave o ˈna i te hinaaro o te Atua noa ˈtu e ere i te mea ohie. Tei te apoo pape o ˈna no te faaî i te farii. Ani atura te hoê taata maa pape no te inu. Oioi Rebeka i te horoaraa i te pape i tera taata e i ta ˈna mau kamela. (Genese 24:15-20) E tavini tera taata na Aberahama e ua tere atea o ˈna no te imi i te hoê vahine na Isaaka, te tamaiti a Aberahama. (Genese 24:2-4) Ua ani o ˈna ia Iehova i ta ˈna aratairaa. I to ˈna iteraa e vahine itoito e te farii maitai o Rebeka, ua papu ia ˈna e tera te pahonoraa a te Atua. O Rebeka iho â ta Iehova i maiti ei vahine na Isaaka.—Genese 24:10-14, 21, 27.

I to Rebeka iteraa i te tumu i haere mai ai tera tavini, ua farii oia i te apee ia ˈna e i te riro ei vahine na Isaaka. (Genese 24:57-59) Ua fanau mai o Rebeka e piti tamaroa maehaa. Ua faaite te Atua ia ˈna e e tavini te tuaana, Esau, ia Iakoba, te teina. (Genese 25:23) I to Isaaka faaotiraa e horoa i te tufaa matahiapo ia Esau, ua haa oioi o Rebeka ia fanaˈo Iakoba i tera haamaitairaa. Ua papu hoi ia Rebeka e tera mau iho â te hinaaro o te Atua.—Genese 27:1-17.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Rebeka? E vahine aau haihai o Rebeka. Mea itoito e mea farii o ˈna. E mau huru maitatai teie o tei tauturu ia ˈna ei vahine faaipoipo, ei metua vahine e ei tavini i te Atua mau.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Rebeka, a hiˈo i te tumu parau “E haere ïa vau.”

Ruta

Ruta

O vai o Ruta? E vahine Moabi o ˈna tei faarue i to ˈna mau atua e to ˈna fenua no te riro ei tavini na Iehova i Iseraela.

Eaha ta ˈna i rave? Ua faaite o Ruta i te here taiva ore i to ˈna metua vahine hoovai o Naomi. Ua haere Naomi, ta ˈna tane e ta raua na tamaiti e faaea i Moabi, no te horo ê i te oˈe i Iseraela. Faaipoipo aˈera na tamaiti i te vahine Moabi, o Ruta e Oraphe. Tau taime i muri iho, ua pohe ta Naomi tane e ta ˈna na tamaiti. Toe noa mai na toru vahine ivi.

Ua faaoti o Naomi e hoˈi i Iseraela, ua ore hoi te oˈe i reira. Ua hinaaro atoa Ruta e Oraphe e haere na muri ia Naomi. Tera râ, ua parau Naomi ia raua ia hoˈi i to raua fetii. O ta Oraphe ïa i rave. (Ruta 1:1-6, 15) Area o Ruta, ua faaea noa i pihai iho i to ˈna metua vahine hoovai. Ua here o ˈna ia Naomi e ua hinaaro e haamori i to ˈna Atua, Iehova.—Ruta 1:16, 17; 2:11.

No to Ruta faaiteraa i te haapao maitai i to ˈna metua hoovai e no to ˈna itoito rahi, e roo maitai to ˈna i Betelehema, te oire o Naomi. Ua maere roa o Boaza, te hoê taata faaapu taoˈa rahi, i te huru o Ruta e ua horoa o ˈna e rave rahi maa na ˈna e na Naomi. (Ruta 2:5-7, 20) I muri iho, ua faaipoipo o Ruta ia Boaza a riro atu ai ei tupuna no te arii Davida e no Iesu Mesia.—Mataio 1:5, 6, 16.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Ruta? No to ˈna here ia Naomi e ia Iehova, ua ineine o Ruta i te faarue i to ˈna fenua e fetii. Noa ˈtu ua faaruru o ˈna e rave rahi fifi, ua tamau o ˈna i te faaite i te itoito e te taiva ore.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Ruta, a hiˈo i te tumu parau “Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau” e “Vahine haapao maitai.”

Sara

Sara

O vai o Sara? E vahine o ˈna a Aberahama e e metua vahine o ˈna o Isaaka.

Eaha ta ˈna i rave? Ua faarue Sara i te hoê oraraa fanaˈo i te oire o Ura, hoê oire paruru-maitai-hia e te naho. Ua tiaturi papu hoi o ˈna i te mau parau fafau ta te Atua i faaite i ta ˈna tane o Aberahama. Ua parau Iehova ia Aberahama ia faarue ia Ura e ia haere i Kanaana. Ua fafau te Atua ia Aberahama e e haamaitai o ˈna ia ˈna e e faariro o ˈna ia ˈna ei nunaa rahi. (Genese 12:1-5) E ono ahuru matahiti paha to Sara i tera taime. Mai tera mahana, ua ora Sara raua Aberahama i roto i te fare ie a taui noa ˈi i te vahi puhaparaa.

Ua faaruru Sara i te mau tupuraa atâta a ora ˈi i roto i te fare ie e a taui noa ˈi i te vahi nohoraa. Noa tu râ, ua turu noa o ˈna ia Aberahama no te mea ua pee ta ˈna tane i te aratairaa a te Atua. (Genese 12:10, 15) E rave rahi matahiti i te maoro, ua oto rahi o Sara no te mea aita o ˈna i fanau i te tamarii. Tera râ, ua fafau te Atua e e haamaitai o ˈna i to Aberahama huaai. (Genese 12:7; 13:15; 15:18; 16:1, 2, 15) I te hoê mahana, ua haapapu te Atua ia Sara e e fanau o ˈna i te hoê tamarii.Tera iho â tei tupu: Ua fanau o ˈna i te hoê tamarii noa ˈtu e 90 matahiti to ˈna e 100 matahiti to Aberahama. (Genese 17:17; 21:2-5) O Isaaka te iˈoa ta raua i maiti no ta raua tamaiti.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o Sara? Te haapii mai ra te hiˈoraa o Sara e e faatupu iho â te Atua pauroa ta ˈna i fafau, noa ˈtu e ohipa maere mau te reira no tatou. (Hebera 11:11) Te faaite atoa ra to ˈna hiˈoraa ei vahine e mea faufaa ia faatura i te hoa faaipoipo.—Petero 1, 3:5, 6.

  • ▸ No te ite atu â no nia ia Sara, a hiˈo i te tumu parau “Tu es une femme belle d’apparence” e “Na te Atua i pii ia ˈna tamahine hui arii!”

Vahine a Lota

Vahine a Lota

O vai te vahine a Lota? Eita te Bibilia e faaite o vai to ˈna iˈoa. Te faaite nei râ te Bibilia e e piti tamahine ta ˈna e ua faaea ratou i te oire o Sodoma.—Genese 19:1, 15.

Eaha ta te vahine a Lota i rave? Aita o ˈna i pee i te faaueraa a te Atua. Ua faaoti te Atua i te haamou ia Sodoma e i te mau oire i pihai iho no te mea ua rave te mau taata i te mau peu taotoraa tia ore e te hairiiri. No to ˈna here no Lota e to ˈna utuafare tei ora i Sodoma, ua tono te Atua i e piti melahi no te faaora ia ratou.—Genese 18:20; 19:1, 12, 13.

Ua faaite te mau melahi ia Lota e to ˈna utuafare ia horo ê e ia ore e hiˈo i muri. Aita anaˈe, e pohe ratou. (Genese 19:17) Ua hiˈo râ te vahine a Lota i muri, “e riro maira ei pou miti papaa.”—Genese 19:26.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o te vahine a Lota? Te haapapu ra to ˈna hiˈoraa e ua tae roa o ˈna i te faaroo ore ia Iehova no to ˈna haafaufaaraa i te mau taoˈa materia. E faahopearaa ino te tupu ia faaite tatou hoê â huru feruriraa. Ua faahiti Iesu i te hiˈoraa o te vahine a Lota ei faaararaa no tatou. Ua na ô oia: “A haamanaˈo i te vahine a Lota.”—Luka 17:32.

Vahine Sulami

Vahine Sulami

O vai te vahine Sulami? E potii haviti mau o ˈna e ua papaihia te buka Bibilia Sire a Solomona no nia ia ˈna. Aita te Bibilia e faaite ra o vai to ˈna iˈoa.

Eaha ta te vahine Sulami i rave? Ua vai taiva ore te vahine Sulami i te tiai mamoe ta ˈna i here mau na. (Sire a Solomona 2:16) Tera râ, ua ite te arii taoˈa rahi o Solomona i tera potii nehenehe mau e ua tamata i te faahinaaro ia ˈna. (Sire a Solomona 7:6) Noa ˈtu ua turai te tahi mau taata i te vahine Sulami ia maiti i te arii Solomona, aita o ˈna i farii. Ua here rahi o ˈna i te tiai mamoe riirii e ua vai taiva ore o ˈna ia ˈna.—Sire a Solomona 3:5; 7:10; 8:6.

Eaha ta tatou e haapii ra i te hiˈoraa o te vahine Sulami? Ua faaite noa o ˈna i te haehaa noa ˈtu mea haviti o ˈna e mea haapao roa te taata ia ˈna. Aita roa ˈtu o ˈna i vaiiho i te mau faaheporaa e te mau taoˈa rahi a te arii Solomona ia faaiti i to ˈna here no to ˈna tiai mamoe. Ua haavî o ˈna i to ˈna mau huru aau e ua vai viivii ore o ˈna.

Vahine o te Bibilia ia au i te tereraa o te tau

  1. Eva

    Eva

  2. Diluvi (2370 H.T.I.)

  3. Sara

    Sara

  4. Vahine a Lota

    Vahine a Lota

  5. Rebeka

    Rebeka

  6. Lea

    Lea

  7. Rahela

    Rahela

  8. Exodo (1513 H.T.I)

  9. Miriama

    Miriama

  10. Rahaba

    Rahaba

  11. Ruta

    Ruta

  12. Debora

    Debora

  13. Iaela

    Iaela

  14. Delila

    Delila

  15. Hana

    Hana

  16. Arii matamua o Iseraela (1117 H.T.I.)

  17. Abigaila

    Abigaila

  18. Vahine Sulami

    Vahine Sulami

  19. Iezebela

    Iezebela

  20. Esetera

    Esetera

  21. Maria (metua vahine o Iesu)

    Maria (metua vahine o Iesu)

  22. To Iesu bapetizoraahia (29 M.T.I.)

  23. Mareta

    Mareta

  24. Maria (tuahine o Mareta e Lazaro)

    Maria (tuahine o Mareta e Lazaro)

  25. Maria Magadala

    Maria Magadala

  26. To Iesu poheraa (33 M.T.I.)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono