VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwbq tumu parau 122
  • Eaha te Torah?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te Torah?
  • Te pahono ra te Bibilia
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pahonoraa a te Bibilia
  • Te ture parau-vaha-hia—No te aha i papaihia ˈi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • O vai te tano ia piihia e Rabi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te ture hou te Mesia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te tiaturi ra anei te mau Ite no Iehova i te Faufaa Tahito?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
Te pahono ra te Bibilia
ijwbq tumu parau 122
Hoê api o te Torah

Eaha te Torah?

Te pahonoraa a te Bibilia

No ô mai te taˈo Torah i te taˈo Hebera te nehenehe e hurihia ei “haapiiraa” aore ra “ture.”a (Maseli 1:8; 3:1; 28:4) E faaite to muri nei mau hiˈoraa e nafea teie taˈo Hebera e faaohipahia ˈi i roto i te Bibilia.

  • Pinepine i te parauhia no te Torah, o na pae buka matamua ïa o te Bibilia, oia hoi te Genese, te Exodo, te Levitiko, te Numera e te Deuteronomi. E pii-atoa-hia te reira te Pentateuque. E taˈo ïa no ô mai i te reo Heleni hurihia ei “na otaro e pae.” Na Mose i papai i te Torah. No reira e pii-atoa-hia ˈi “te buka o te Ture a Mose.” (Iosua 8:31; Nehemia 8:1) I te omuaraa, aita te Torah i tatuhaahia, ua papaihia râ mai te hoê noa buka. I muri iho i tatuhaahia ˈi te reira no te faaohie i to ˈna faaohiparaa.

  • E faaohipa-atoa-hia te taˈo Torah no te mau ture horoahia ia Iseraela no nia i te hoê tupuraa taa noa, mai “te ture o te tusia no te hara,” “te ture no te lepera” e “te ture no te Nazira.”—Levitiko 6:25; 14:57; Numera 6:13.

  • I te tahi taime, e faaohipahia te taˈo Torah no te haapiiraa no ô mai anei i te mau metua, te feia feruriraa paari aore ra te Atua iho.—Maseli 1:8; 3:1; 13:14; Isaia 2:3, nota.

Eaha tei papaihia i roto i te Torah aore ra te Pentateuque?

  • Te aamu no nia i ta te Atua i rave no te huitaata mai te poieteraa tae atu i te pohe o Mose.—Genese 1:27, 28; Deuteronomi 34:5.

  • Te Ture a Mose. (Exodo 24:3) I roto i tera ture, te vai ra hau atu 600 faaueraa. I rotopu i te reira, e itehia te Shema, oia hoi te hoê buka e vai ra te mau faahitiraa ta te mau ati Iuda e faaohipa no te faaite i to ratou faaroo. Te na ô ra hoê tuhaa o te Shema: “Ia here oe ia Iehova to oe Atua ma to oe aau atoa e to oe ora atoa e to oe puai atoa.” (Deuteronomi 6:4-9) Ua parau Iesu e tera “te faaueraa rahi roa ˈˈe . . . e te matamua.”—Mataio 22:36-38.

  • E itehia 1 800 tiahapa faahitiraa i te iˈoa o te Atua, Iehova. Aita te Torah e opani ra i te faaohiparaa i te iˈoa o te Atua. Te faaue nei râ e rave rahi taime e mea tia i te nunaa o te Atua ia faahiti i to ˈna iˈoa.—Numera 6:22-27; Deuteronomi 6:13; 10:8; 21:5.

Manaˈo hape no nia i te Torah

Manaˈo hape: Mea mure ore te mau ture o te Torah e eita roa ˈtu te reira e tuuhia i te hiti.

Tupuraa mau: I roto i te tahi mau huriraa Bibilia, e parauhia no te mau faaueraa taa maitai o te Torah, mai te Sabati, te autahuˈaraa e te mahana faahauraa, e “faufaa vai maoro” aore ra “faatureraa vai maoro” te reira. (Exodo 31:16; 40:15; Levitiko 16:33, 34) Tera râ, aita te taˈo Hebera faaohipahia i roto i tera mau irava e parau ra e mea mure ore te reira. E vai maoro râ.b Ua faaauhia te faufaa o te Ture a Mose e 900 matahiti i te maoro. I muri aˈe, ua tohu te Atua e e mono oia i te reira e “te tahi faufaa apî.” (Ieremia 31:31-33) A faaau ai i te hoê faufaa apî, “ua faariro ïa [te Atua] i te faufaa matamua ei mea tahito.” (Hebera 8:7-13) Ua monohia te faufaa matamua a 2 000 matahiti i teie nei, na roto i te pohe o Iesu Mesia.—Ephesia 2:15.

Manaˈo hape: Hoê â faufaaraa to te Torah papaihia e to te mau parau tutuu ati Iuda, oia atoa te Talmud.

Tupuraa mau: Aita e irava Bibilia e haapapu ra e ua horoa te Atua ia Mose i te Torah papaihia, apiti atu i te tahi atu mau ture ta ˈna i faahiti noa. Te parau nei râ te Bibilia: “Na ô faahou maira Iehova ia Mose: ‘E papai oe i teie mau parau.’” (Exodo 34:27) Te vai ra te mau ture ati Iuda faahiti-noa-hia e tei papaihia i muri iho i roto i te Mishna. I muri aˈe, ua piihia te reira te Talmud, hoê ïa buka o te haaputuputu i te mau peu tutuu ati Iuda atoa faahiti-na-mua-roa-hia e te mau Pharisea. Pinepine tera mau peu tutuu i te patoi i te Torah. No reira Iesu i parau ai i te mau Pharisea: “Ua haafaufaa ore ïa outou i te parau a te Atua no ta outou peu tumu.”—Mataio 15:1-9.

Manaˈo hape: Eiaha e haapii atu i te Torah i te mau vahine.

Tupuraa mau: I roto i te Ture a Mose, e faauehia ia taio i te taatoaraa o te Ture i te taatoaraa o te nunaa Iseraela, oia atoa te mau vahine e te mau tamarii. No te aha? “Ia faaroo ratou, ia haapii e ia mǎtaˈu ratou ia Iehova to [ratou] Atua e ia haapao maitai ratou i te faaohipa i te mau parau atoa o [te] Ture.”—Deuteronomi 31:10-12.c

Manaˈo hape: Te vai ra te mau poroi hunahia i roto i te Torah.

Tupuraa mau: Ua parau Mose, tei papai i te Torah, e mea papu roa ta ˈna poroi, mea ohie ia taa e aita e manaˈo huna i roto. (Deuteronomi 30:11-14) Nohea mai ïa tera parau e manaˈo hunahia i roto i te Torah? No ô mai ïa i te hoê peu tumu ati Iuda piihia Kabbale, o te faaohipa ra i te mau “aai a te taata” no te faataa i te Bibilia.d—Petero 2, 1:16.

a A hiˈo i te buka faaapîhia The Strongest Strong’s Exhaustive Concordance of the Bible, numera 8451 i te tuhaa “Hebrew-Aramaic Dictionary-Index to the Old Testament.”

b A hiˈo i te buka piti o te Theological Wordbook of the Old Testament, api 672-673.

c Pinepine te ture tumu ati Iuda i te opani i te mau vahine ia haapii i te Torah. E ere hoi ta te Torah e haapii ra. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te Mishna i te mau parau a Rabbi Eliézer Ben Hyrkanos: “Te feia e haapii atu i te Torah i ta ratou tamahine, mai te huru ra e e haapii atu ratou i te mau peu faufau.” (Sota 3:4) I roto i te Talmud no Ierusalema, te na ôhia ra: “Mea au aˈe ia tutui i te Torah i te haapiiraa ˈtu i te reira i te mau vahine.”—Sota 3:19a.

d Ei hiˈoraa, te faataa ra te Encyclopaedia Judaica eaha ta teie peu tumu ati Iuda piihia Kabbale e parau ra no nia i te Torah: “Aita e auraa taa maitai to te Torah. E rave rau auraa to te reira, ia au i tera e tera huru tupuraa.”—Buka piti, tuhaa 11 api 659.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono