VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwyp tumu parau 44
  • E taatiraa pae tino mau anei te taatiraa na roto i te vaha?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E taatiraa pae tino mau anei te taatiraa na roto i te vaha?
  • Ta te feia apî e uiui nei
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha to oe manaˈo?
  • Eaha te ohipa e itehia ra?
  • No te aha mea faufaa?
  • A tauaparau no nia i te taatiraa pae tino i ta outou mau tamarii
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Eaha te rave ia onoono mai to ˈu hoa ia taoto ia ˈna?
    Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te taatiraa i te pae tino?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • E te mau metua—A paruru i ta outou mau tamarii!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Ta te feia apî e uiui nei
ijwyp tumu parau 44
Te hohoˈa o te tahi taurearea tane apî e vahine apî

TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

E taatiraa pae tino mau anei te taatiraa na roto i te vaha?

Ia au i te Pu arairaa maˈi no te Hau amui no Marite, ua hau atu i te afa te feia uiuihia e 15 tae atu i te 19 matahiti tei rave aˈena te taatiraa na roto i te vaha. Te parau Sharlene Azam, te papai parau o te buka Les relations buccogénitales: la nouvelle façon de se dire bonne nuit (reo Beretane): “Ia paraparau oe i te mau taurearea [no nia i te taatiraa na roto i te vaha] e parau mai ratou e ere i te fifi rahi, oia mau no ratou e ere te reira i te taatiraa i te pae tino.”

  • Eaha to oe manaˈo?

  • Eaha te ohipa e itehia ra?

  • No te aha mea faufaa?

Eaha to oe manaˈo?

A pahono e aore ra aita i te mau uiraa i muri nei.

  1. E hapû anei te hoê tamahine ia rave oia i te taatiraa na roto i te vaha?

    1. E

    2. Aita

  2. E fifi anei to oe ea ia rave oe i te taatiraa na roto i te vaha?

    1. E

    2. Aita

  3. E taatiraa pae tino mau anei te taatiraa na roto i te vaha?

    1. E

    2. Aita

Eaha te ohipa e itehia ra?

A faaau i ta oe mau pahonoraa i to muri nei.

  1. E hapû anei te hoê tamahine ia rave oia i te taatiraa na roto i te vaha?

    Pahonoraa: Aita. Teie hoê o te tumu e faaoti ai e rave rahi taata, ma te hape, e ere te taatiraa na roto i te vaha i te mea ino.

  2. E fifi anei to oe ea ia rave oe i te taatiraa na roto i te vaha?

    Pahonoraa: E. E nehenehe te hoê taata o te rave ra i te taatiraa na roto i te vaha e roohia i te hépatite (A aore ra B), te maˈi purumu, te maˈi puupuu pê, te maˈi heˈa mate e te syphilis.

  3. E taatiraa pae tino mau anei te taatiraa na roto i te vaha?

    Pahonoraa: E. O te mau taatiraa o te faaohipa ra i te mero atiraa o te tahi atu taata, o te mau peu taotoraa tia ore mai te taatiraa na roto i te vaha, te taatiraa na roto i te tiho e te mirimiriraa i te mero atiraa o te tahi atu taata, o te taatiraa i te pae tino ïa teie.

No te aha mea faufaa?

A hiˈo i te mau irava e rave rahi i roto i te Bibilia o te faaite ra no nia i te taatiraa na roto i te vaha.

Te parau ra te Bibilia: “Teie . . . te hinaaro o te Atua, . . . ia haapae i te mau peu taotoraa tia ore e tia ˈi.”—Tesalonia 1, 4:3.

Te faaauhia ra te taˈo “peu taotoraa tia ore” hurihia na roto i te reo tumu, i te mau huru peu taotoraa atoa i rapaeau i te faaipoiporaa, mai te peu taotoraa tia ore, te taatiraa na roto i te vaha, te taatiraa na roto i te tiho e te mirimiriraa i te mero atiraa o te tahi atu taata. Ia rave te hoê taata i te peu taotoraa tia ore, e faahopearaa ino mau i muri iho, te mea ino roa ˈtu â o to ˈna ïa auhoaraa e te Atua.—Petero 1, 3:12.

Te parau ra te Bibilia: “O te rave i te mau peu taotoraa tia ore, te hara ra ïa i to ˈna iho tino.”—Korinetia 1, 6:18.

E nehenehe te taatiraa na roto i te vaha e haamauiui i te pae tino, i te pae varua e i te pae feruriraa atoa. Te faaite ra te buka Comment parler de sexualité avec vos enfants (reo Beretane): “E ere te tatarahaparaa, te paruparuraa aore ra te manaˈoraa e ua haavarehia oe i te huru aau ta oe e nehenehe e ite noa i muri iho i te tahi taatiraa i te pae tino. E nehenehe te huru aau ino tei tupu mai i roto i te aau o te hoê taata i muri aˈe i te tahi taatiraa i te pae tino mauiui mau e tupu atoa i roto i te tahi atu mau taatiraa i te pae tino mauiui mau. Te taatiraa i te pae tino e taatiraa i te pae tino ïa.”

Te parau ra te Bibilia: “O vau, o Iehova to oe Atua, Tei haapii ia oe ia faufaahia oe.”—Isaia 48:17.

Te tiaturi mau ra anei oe e mea faufaa te mau ture a te Atua no nia i te taatiraa i te pae tino no oe? Aore ra te manaˈo ra oe e mea etaeta te reira no oe? No te tauturu ia oe ia pahono i teie mau uiraa, a feruri na e ua tuuhia i nia i te purumu mea taata roa i te mau tapao no te taotia i te vitiviti, te mau tapao o na mori e toru e te mau tapao no te faaea. I to oe manaˈo, teie mau tapao mai te hoê taotiaraa anei aore ra mai te hoê parururaa? Eaha te tupu mai te peu eita oe e te tahi atu mau taata faahoro e faatura i te reira?

Te tâuˈa ore ra te hoê taata faahoro i te tapao o te purumu e te faahoro ra o ˈna i nia i te purumu opanihia i te tere

E taotia te mau ture no te tereraa pereoo i to oe tiamâraa, e paruru râ te reira ia oe. Hoê â huru no te mau ture a te Atua, e taotia te reira ia oe, e paruru râ te reira ia oe.

Hoê â huru no te mau ture aveia a te Atua. Mai te peu eita oe e faatura i te reira, mea papu e ooti oe i ta oe i ueue. (Galatia 6:7) Te parau ra te buka La sexualité intelligente (reo Beretane): “Hau atu â oe i te vaiiho i ta oe mau tiaturiraa e ta oe mau faufaa tumu no te rave i te mau ohipa ta oe e ore au, e iti mai to oe faatura ia oe iho.” Ia ora râ oe ia au i te mau ture aveia a te Atua, e faaite oe e mea puai to oe feruriraa. Hau atu â i te reira, e tapea oe i te hoê manaˈo haava mâ.—Petero 1, 3:16.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono