No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e faaô i roto i te poritita?
Eita te mau Ite no Iehova e faaô i roto i te poritita no ta ratou i haapii mai i roto i te Bibilia. Eita matou e faaô i roto i te mau taahiraa. Eita matou e maiti i te tahi pǔpǔ aore ra taata e horo ra no te hoê tiaraa poritita. Eita matou e titau i te tahi tiaraa poritita. Eita atoa matou e apiti i te mau faahuehueraa no te taui i te faatereraa. Te tiaturi nei matou e tumu papu maitai ta te Bibilia e horoa ra no te reira.
Te pee nei matou i te hiˈoraa o Iesu. Aita o ˈna i farii i te hoê tiaraa poritita. (Ioane 6:15) Ua parau oia “e ere” ta ˈna mau pǐpǐ “no teie nei ao” e eiaha ratou e turu i te tahi noa ˈˈe ohipa poritita.—Ioane 17:14, 16; 18:36; Mareko 12:13-17.
O te Faatereraa arii a te Atua anaˈe ta matou e turu. No nia i te reira, ua parau Iesu: “E porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua.” (Mataio 24:14) Te tia nei matou no te Faatereraa arii a te Atua, e ua faauehia matou ia poro i to ˈna taeraa mai. No reira matou e ore ai e faaô i roto i te mau ohipa poritita i te mau fenua atoa, i ǒ matou atoa.—Korinetia 2, 5:20; Ephesia 6:20.
No to matou tiaraa amui ore, e nehenehe matou e poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua i te mau taata atoa, aita e hiˈoraa ta ratou pǔpǔ poritita. Te hinaaro nei matou e faaite na roto i te parau e te ohipa na te Faatereraa arii a te Atua e faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao.—Salamo 56:11.
I te mea aita matou e turu ra i te mau amahamaharaa poritita, mea tahoê noa matou mai te hoê fetii taeae nunaa rau. (Kolosa 3:14; Petero 1, 2:17) Area te mau haapaoraa e faaô ra i roto i te poritita, mea amahamaha ïa.—Korinetia 1, 1:10.
E faatura matou i te mau faatereraa. Noa ˈtu eita matou e faaô i roto i te poritita, te faatura nei matou i te hau faatere i to matou fenua. Teie hoi ta te Bibilia e faaue ra: “Ia auraro te taata atoa i te feia mana.” (Roma 13:1) E auraro matou i te ture, e aufau i te tute e e haa amui e te hau faatere no te maitai o te huiraatira. Eita matou e apiti i te mau ohipa no te faatahuri i te faatereraa. Te pee nei râ matou i te aˈoraa Bibilia ia pure “no te mau arii e no te feia mana atoa,” i te taime iho â râ e rave ai ratou i te mau faaotiraa taaihia i te tiamâraa o te haamoriraa.—Timoteo 1, 2:1, 2, nota.
E faatura atoa matou i te mau faaotiraa poritita a vetahi ê. Ei hiˈoraa, eita matou e haafifi i te mau maitiraa aore ra te feia o tei faaoti e maiti.
No teie nei anei to matou tiaraa amui ore? Eita. Tera atoa ta te mau aposetolo e te tahi atu mau Kerisetiano matamua i rave. Te na ô ra te buka Beyond Good Intentions: “No te mau Kerisetiano matamua, mea faufaa ia faatura i te feia mana, eiaha râ ia faaô i roto i te poritita.” Ia au atoa i te buka On the Road to Civilization, “aita e tiaraa” to te mau Kerisetiano matamua “i roto i te poritita.”
Mea atâta anei to matou tiaraa amui ore no te fenua i reira matou e ora ˈi? Eita. E taata hau noa matou, no reira eita matou e haafifi noa ˈˈe i te mau faatereraa. A hiˈo na i ta te parau faataa a te fare vanaa no te ihi i Ukraine i faahiti i 2001 no nia i to matou tiaraa amui ore: “I teie mahana, mea au ore na vetahi teie faaotiraa a te mau Ite no Iehova. No reira te mau faatereraa a te mau Nazi e Communiste i faahapa ˈi ia ratou.” Tera râ, noa ˈtu te haavîraa i Rusia tahito, “ua auraro noa te mau Ite no Iehova i te ture. Ma te afaro e te itoito, ua rave ratou i te ohipa i roto i te mau fare faaamuraa animara e te mau taiete. Aita ratou i haafifi noa ˈˈe i te faatereraa Communiste.” Hoê â huru i teie mahana, ia au noa i tera parau faataa, “e ere roa ˈtu” te mau tiaturiraa e te mau ohipa a te mau Ite no Iehova, “mea atâta no te tahi noa ˈˈe faatereraa.”